Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta, după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar, pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters.
Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar.
„Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.”
„În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.”
Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare.
În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina.
Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor.
Recomandate
Schimbul de acuzații dintre noul lider de la Budapesta și Belgrad riscă să tensioneze cooperarea regională pe energie , după ce președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, l-a atacat public pe Péter Magyar, pe fondul declarațiilor acestuia despre influența lui Vladimir Putin și al unui incident de securitate lângă conducta de gaz TurkStream , potrivit Digi24 . Vučić a devenit primul lider străin care îl critică pe Magyar după alegerile din Ungaria, calificând drept „prostii” și „stupide” comentariile acestuia despre rolul lui Putin ca „naș” al unor lideri autoritari din regiune. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de Digi24. Contextul politic este unul sensibil: partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o „victorie zdrobitoare” la urne, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, iar Orbán și Vučić au avut relații politice strânse în această perioadă. Miza: energie și securitate, pe fondul TurkStream Într-o conferință de presă, Magyar a legat tema influenței politice din regiune de un incident de securitate din Serbia: descoperirea unor explozibili în apropierea conductei TurkStream, lângă granița cu Ungaria. El a descris episodul ca o posibilă operațiune sub „steag fals” (adică o acțiune care ar putea fi prezentată public ca fiind comisă de altcineva decât autorul real) și a spus că viitorul său guvern va investiga ce s-a întâmplat, fără să excludă că amenințarea ar fi putut fi autentică. Autoritățile sârbe au anunțat pe 5 aprilie că au fost găsite două pungi cu explozibili în apropierea conductei, care transportă gaz natural rusesc către Ungaria. Replica lui Vučić și ce urmează Vučić a respins acuzațiile și a cerut explicit ca Magyar să spună „cine este” în spatele relațiilor politice dintre Orbán, premierul slovac Robert Fico și liderul de la Belgrad, sugerând că acesta ar insinua implicarea lui Putin. Președintele sârb a afirmat că ancheta privind explozibilii va fi finalizată și că rezultatele îi vor fi comunicate lui Magyar, susținând că acestea vor arăta că liderul ungar „a greșit când a crezut zvonurile presei tabloide”. În pofida schimbului dur de replici, ambii lideri au transmis că vor să mențină relații bilaterale bune, iar Vučić i-a trimis lui Magyar și un mesaj de felicitare după alegerile de duminică. [...]
Cel puțin cinci petroliere cu legături cu Iranul au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz , în pofida blocadei navale anunțate de Washington, un semnal că măsura este dificil de aplicat integral într-unul dintre cele mai sensibile coridoare energetice ale lumii, potrivit Antena 3 . Datele de urmărire a navelor analizate de BBC Verify indică faptul că cele cinci nave au traversat strâmtoarea după începerea blocadei navale impuse de SUA. Două dintre ele au vizitat porturi iraniene, conform MarineTraffic. Ce nave apar în datele de urmărire În material sunt menționate următoarele cazuri, pe baza datelor de tracking: Christianna a traversat strâmtoarea luni, după ce a făcut escală în portul iranian Bandar Iman Khomeini. Rich Starry , sancționată de SUA pentru comerțul cu Iranul, a navigat peste noapte spre est din Sharjah (Emiratele Arabe Unite) prin strâmtoare. Murlikishan , aflată de asemenea sub sancțiuni americane pentru comerțul cu Iranul, a plecat din Lanshan (China) și s-a îndreptat spre vest; ultima poziție raportată era la est de insula iraniană Qeshm, potrivit MarineTraffic. Elpis a trecut marți spre est, venind din portul iranian Bushehr; nava este sub sancțiuni americane, iar destinația este descrisă ca necunoscută. O altă navă „cu legătură cu Iranul”, care se îndrepta spre un port din Emiratele Arabe Unite, este menționată de Al Jazeera. Separat, este amintită Peace Gulf , care arborează pavilion panamez și se îndreaptă spre portul Hamriyah (Emiratele Arabe Unite), conform datelor LSEG. De ce contează operațional: „spoofing” și limitele blocadei Materialul notează că este posibil ca unele nave să fi transmis rapoarte false de poziție („spoofing”) pentru a-și masca locațiile. În practică, astfel de tactici complică verificarea rutelor și aplicarea sancțiunilor sau a restricțiilor în timp real, mai ales într-o zonă cu trafic intens. Ce spune armata SUA despre blocadă Armata americană a declarat că, începând de luni, va bloca „tot traficul maritim care intră și iese din porturile iraniene”, dar că nu va împiedica libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene. Blocada asupra porturilor iraniene și a navelor iraniene a început luni seară, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că navigația către/dinspre porturi non-iraniene va fi permisă, întrucât măsura vizează traficul care intră sau iese din porturi iraniene. [...]
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, merge la Washington pentru discuții cu investitori și agenții de rating , într-o vizită care vizează poziționarea României pe piețele internaționale și prezentarea măsurilor de consolidare fiscală, potrivit Mediafax . Nazare conduce delegația României într-o vizită de lucru în Washington D.C., în perioada 14–20 aprilie 2026. Obiectivul central, conform comunicatului Ministerului Finanțelor citat de publicație, este consolidarea parteneriatului cu SUA, întărirea poziției macroeconomice a României pe piețele internaționale și participarea la Reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional (FMI). Miza economică: accesul la finanțare și percepția de risc Pe lângă agenda instituțională, ministrul va face un „turneu de promovare” la Washington D.C. și New York, cu întâlniri programate cu investitori internaționali și agenții de rating. Potrivit comunicatului, discuțiile sunt dedicate prezentării situației macroeconomice a României, a măsurilor de consolidare fiscală și a strategiei de administrare a datoriei publice. Întâlniri la Casa Albă și cu instituții financiare În cadrul reuniunii de primăvară, Nazare urmează să se întâlnească cu oficiali ai administrației americane, inclusiv reprezentanți ai Casei Albe, ai Departamentului de Comerț și ai Trezoreriei. Sunt programate și discuții cu instituții financiare, între care: Development Finance Corporation ; US Exim Bank. De asemenea, ministrul se va întâlni cu reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale, inclusiv International Finance Corporation, Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare . Ministerul Finanțelor precizează că temele vizează stadiul portofoliului de proiecte derulate în România, oportunități de finanțare și asistență tehnică, precum și consolidarea parteneriatelor. În încheiere, comunicatul citat indică faptul că vizita este legată de obiectivul de consolidare a cooperării cu instituțiile financiare internaționale și de susținerea poziționării României pe piețele globale, în sprijinul stabilității macroeconomice și al finanțării sustenabile a economiei. [...]
Spania își restrânge sprijinul logistic pentru SUA în conflictul din Iran și mizează pe China ca actor-cheie de mediere, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul premierului Pedro Sanchez , transmis după o întâlnire cu Xi Jinping la Beijing, indică o repoziționare politică ce poate complica coordonarea în interiorul NATO pe dosarul Orientului Mijlociu. Pedro Sanchez a spus că vede în China „principalul interlocutor la nivel mondial” care poate contribui la încetarea conflictului din Iran, dar și a altor conflicte, inclusiv cel din Ucraina. În același context, liderul spaniol a afirmat: „Mi se pare foarte dificil să găsesc alți interlocutori, în afară de China, care să poată rezolva această situație creată în Iran și în Strâmtoarea Hormuz .” Ce schimbă concret Spania în raport cu SUA Pe lângă semnalul diplomatic către Beijing, guvernul spaniol a luat măsuri cu efect operațional, care limitează utilizarea infrastructurii sale de către armata americană, scrie Sky News : a închis spațiul aerian pentru avioanele americane utilizate în război; a transmis că nu permite SUA să folosească bazele militare operate în comun din sudul Spaniei pentru acțiuni legate de conflict. De ce contează: un semnal de fractură în alianța occidentală Remarcile lui Sanchez sunt relevante deoarece sugerează că Spania tratează China — rivalul global al SUA — drept un actor central pentru oprirea războiului. În același timp, poziția Madridului poate alimenta eforturile Beijingului de a se prezenta ca „factor de pace” în regiune, în timp ce statele occidentale încearcă să gestioneze escaladarea din Orientul Mijlociu. Materialul notează și că Sanchez s-a numărat printre cei mai vocali critici europeni ai războiului dintre SUA și Israel din Orientul Mijlociu. Reacția Chinei: critică la adresa blocadei SUA Separat, Ministerul de Externe al Chinei a calificat blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene drept „periculoasă și iresponsabilă”. Purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a susținut că măsura ar agrava tensiunile din regiune și a afirmat că, deși există un armistițiu temporar, SUA și-ar fi intensificat desfășurările militare și ar fi impus un blocaj țintit. Declarațiile vin după ce Xi Jinping a prezentat o propunere în patru puncte pentru pace în Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. [...]
Germania își înăsprește linia față de refugiații ucraineni de vârstă militară , anunțând că va sprijini întoarcerea lor în Ucraina, într-o cooperare extinsă cu Kievul, potrivit Adevărul . Miza este una de politică publică și securitate: Berlinul leagă explicit statutul acestor persoane de efortul de apărare al Ucrainei și de regulile de trecere a frontierei. Cancelarul Friedrich Merz a spus că Germania va colabora cu autoritățile ucrainene pentru a reduce numărul bărbaților ucraineni de vârstă militară care s-au refugiat în Germania și că Berlinul va sprijini măsuri care să le faciliteze întoarcerea. Declarațiile sunt prezentate de clashreport, citat de publicație. „Este esențial ca acești bărbați să rămână acolo pentru a-și ajuta țara”, a declarat Merz. Ce spune Kievul și ce urmează în cooperarea bilaterală Președintele Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că este de acord în privința persoanelor de vârstă de mobilizare care au plecat „temporar”, dar care au rămas, în multe cazuri, pentru ani. El a afirmat că „mulți au încălcat regulile de trecere a frontierei” și că forțele armate ucrainene își doresc ca aceștia să se întoarcă. În paralel, Zelenski a anunțat extinderea cooperării cu Germania în industria de apărare: cele două state ar urma să producă în comun sisteme de apărare aeriană, proiect descris ca fiind cea mai mare tranzacție de acest tip din Europa. Totodată, Germania va furniza Ucrainei un nou pachet de asistență militară, care include sisteme de apărare aeriană, drone și muniție, iar relațiile bilaterale au fost ridicate la nivel de „parteneriat strategic”. Context regional: conducta Drujba Zelenski a mai declarat că Ucraina va continua cooperarea cu Ungaria și a menționat că activitatea conductei Drujba urmează să fie reluată până la finalul lunii aprilie, după finalizarea lucrărilor de reparații. Publicația trimite, în acest context, la materiale anterioare despre un atac asupra conductei și despre sprijinul UE pentru reparații. [...]
Un nou atac rusesc asupra portului Izmail a avariat o navă comercială și infrastructură portuară, menținând presiunea pe ruta dunăreană de export a Ucrainei , într-un context în care porturile de la Dunăre au devenit esențiale pentru logistica și comerțul extern ucrainean. Informațiile sunt relatate de G4Media , care citează declarații ale oficialilor ucraineni, preluate prin Reuters și Agerpres. Atacul, desfășurat în noaptea de luni spre marți, a vizat portul Izmail (regiunea Odesa), cel mai mare port ucrainean de la Dunăre. Vicepremierul ucrainean Oleksi Kuleba a spus că o navă comercială sub pavilion panamez a fost avariată, iar în zona portuară au fost înregistrate mai multe lovituri, care au afectat și infrastructură și echipamente. „Inamicul loveşte din nou în mod deliberat infrastructura critică şi reţeaua logistică din regiunea Odesa” Impact operațional: avarii multiple, dar portul rămâne funcțional Potrivit guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kiper, atacul a produs pagube suplimentare, inclusiv în zona portuară și în proximitate. Conform datelor prezentate de acesta, au fost avariate sau distruse: un chei și o barjă; o clădire care adăpostea un atelier (distrusă); două autobuze destinate transportului de pasageri; șapte mașini; o ambulanță; acoperișurile a șase clădiri private (deteriorate). Autoritățile ucrainene au precizat că nu au existat victime (morți sau răniți). Ulterior, autoritatea portuară maritimă din Ucraina a anunțat că portul Izmail își continuă activitatea. Context: intensificarea atacurilor asupra logisticii de export Forțele aeriene ucrainene au raportat marți dimineață că Rusia a lansat peste noapte patru rachete și 129 de drone asupra Ucrainei, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat o rachetă și 114 drone. În context mai larg, Rusia a atacat în mod repetat rutele maritime de export ale Ucrainei, lovind porturi considerate vitale pentru comerțul extern și pentru economia de război a țării. În cazul Izmail, menținerea operațiunilor după atac limitează impactul imediat, însă avarierea navelor și a infrastructurii indică o presiune constantă asupra capacității logistice din regiunea Odesa. [...]
