Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta, după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar, pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters.
Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar.
„Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.”
„În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.”
Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare.
În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina.
Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor.
Recomandate
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026 , o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media . Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări. Context: schimbare politică la vârf, dar fără angajamente explicite În aprilie, Peter Magyar , descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”. Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate. Măsuri pentru contramanifestații și precedentul din 2025 Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride. În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban. De ce contează: presiune juridică europeană asupra legislației interne Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene. [...]
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat , în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate. Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
