Știri
Știri din categoria Externe
Relansarea dialogului Venezuela–UE capătă greutate economică odată cu revenirea Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale în relația cu Caracas, după o suspendare începută în 2019, potrivit Euronews. Mișcarea poate deschide o nouă etapă de cooperare și repoziționare externă pentru Venezuela, într-un moment în care autoritățile încearcă să lege dialogul politic de obiective economice.
Între Venezuela și Uniunea Europeană a avut loc o întâlnire la nivel înalt la Caracas, la Palatul Legislativ Federal, în urma căreia părțile au convenit asupra unei agende de lucru pentru cooperare reciprocă. Reuniunea a fost prezidată de Jorge Rodríguez, președintele Adunării Naționale a Venezuelei, alături de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă.
Rodríguez a spus că discuțiile au dus la stabilirea unei foi de parcurs axate pe „dezvoltare productivă” și că a fost agreată „o agendă de lucru”, fără a detalia sectoarele vizate.
Din partea UE au participat Pelayo Castro Zuzuárregui (director general adjunct pentru Americi în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă), María Antonia Calvo Puerta (însărcinatul cu afaceri al Uniunii Europene în Venezuela) și Adriana Vázquez (șefa diviziei pentru America de Sud). De partea venezueleană au fost prezenți și prim-vicepreședintele Parlamentului, Pedro Infante, precum și viceministrul pentru America de Nord și Europa, Oliver Blanco.
Întâlnirea parlamentară se adaugă unei serii de contacte din această săptămână între reprezentanți europeni și membri ai executivului venezuelean, inclusiv o reuniune cu președinta interimară Delcy Rodríguez, axată pe trecerea către o nouă etapă de relații „cordiale și productive”, potrivit postului de televiziune de stat VTV.
În paralel, opoziția venezueleană își continuă propria agendă diplomatică în Europa, condusă de María Corina Machado, care a avut discuții cu mai mulți lideri europeni. Conform aceleiași surse, Machado urmează să primească sâmbătă Medalia de Aur a Comunității Madrid.
Contextul apropierii de UE coincide cu reluarea relațiilor dintre Venezuela și FMI, respectiv Banca Mondială, relații suspendate din 2019 din cauza disputelor privind recunoașterea guvernului. Delcy Rodríguez a salutat decizia și a susținut că „extremismul venezuelean” ar fi încercat să blocheze revenirea țării în instituțiile financiare în timpul unor vizite recente în capitale europene.
„Este foarte regretabil că au încercat să împiedice un pas atât de important pentru economia noastră”
Rodríguez a descris reluarea relațiilor drept „un pas foarte important pentru economia venezueleană” și a mulțumit Statelor Unite și mai multor țări mediatoare pentru sprijinul acordat.
Recomandate
Eliberarea a 46 de angajați din petrol arată cum presiunea SUA începe să rescrie regulile în Venezuela , dar efectul rămâne limitat cât timp aproximativ 500 de persoane considerate de apropiați drept deținuți politici sunt încă în închisoare, potrivit Digi24 . Venezuela a eliberat 46 de deținuți politici din închisoarea Yare, situată la sud de Caracas, în dosarul „ PDVSA Obrero”. Conform relatărilor familiilor, eliberările au avut loc în grupuri și îi vizează în principal muncitori din sectorul petrolier. Mișcarea se înscrie într-un nou val de excarcerări, pe fondul presiunilor internaționale asupra autorităților de la Caracas. Informațiile sunt transmise de AFP, preluate de News.ro, conform materialului Digi24. Miza: sectorul petrolier, între anchete și semnale politice Majoritatea celor eliberați se aflau printre cei 173 de angajați ai companiei petroliere de stat PDVSA arestați în 2025, acuzați de infracțiuni precum contrabandă, sabotaj și corupție. În fața închisorii Yare, aproximativ 50 de familii s-au adunat în seara de 16 aprilie, pe măsură ce prizonierii ieșeau pe rând. O rudă a unuia dintre deținuți a descris așteptarea eliberărilor ca fiind încă deschisă pentru mai mulți angajați PDVSA. „Așteptăm eliberarea multor angajați ai PDVSA. Fratele meu este unul dintre ei.” Context: amnistie și presiune externă, dar sute rămân în detenție Digi24 notează că Venezuela a eliberat sute de prizonieri politici după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolas Maduro într-un raid la Caracas, pe 3 ianuarie. Totodată, o lege de amnistie adoptată în februarie este prezentată drept una dintre cele mai importante reforme ale succesoarei lui Maduro, Delcy Rodriguez , în contextul presiunii Washingtonului. Chiar și așa, aproximativ 500 de deținuți politici rămân în spatele gratiilor, ceea ce indică faptul că relaxarea este, deocamdată, parțială și reversibilă. [...]
Chișinăul a interzis accesul conducerii trupelor ruse din Transnistria, invocând securitatea națională și prezența „ilegală” a armatei ruse , o măsură care ridică miza de control pe linia Nistrului și limitează mobilitatea oficialilor vizați în afara regiunii separatiste, potrivit Adevărul . Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu (PAS), a spus că decizia de a declara indezirabilă conducerea armatei ruse din regiunea separatistă transnistreană are un motiv „simplu și concret”: staționarea armatei ruse „ilegal” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune difuzată de Jurnal TV. „Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Vorba ceea, ne-am luat inima în dinți și am luat această decizie, de a-i declara indezirabili.” Ce înseamnă, practic, decizia: restricții de acces și de circulație Grosu a afirmat că persoanele vizate se află în Transnistria, iar „din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept”, autoritățile le vor cere „să meargă acasă”. El a adăugat că, dacă nu vin pe malul drept al Nistrului pentru a-și legaliza șederea și rămân în regiunea separatistă, nu vor putea circula în afara acesteia. Cine sunt oficialii vizați și ce instituție a luat măsura Inspectoratul General pentru Migrație (structură a Ministerului Afacerilor Interne) a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova pentru conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, inclusiv: comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov; adjuncții Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov; șeful statului-major al GOTR, Marat Iarulin; Aleksei Bogomolov. Potrivit instituției, măsura a fost dispusă de „autoritatea competentă pentru străini” la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, iar printre cei vizați s-ar regăsi și membri ai unor „grupuri militare neconstituționale”. Context: prezența GOTR și datele privind „indezirabilii” în 2026 GOTR este format din componente ale fostei Armate a 14-a a Uniunii Sovietice și staționează în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990, participând la război de partea separatiștilor. Efectivul contingentului este estimat la circa 1.200 de militari. Inspectoratul General pentru Migrație a mai transmis că, de la începutul anului 2026 și până în prezent, 76 de cetățeni străini au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse, susținând că prezența lor este ilegală, însă Moscova nu a dat curs solicitărilor, mai notează publicația. [...]
Analiza Ucrainei indică vulnerabilități operaționale în rachetele nord-coreene folosite de Rusia , de la metode de fabricație „învechite” până la dependența de componente electronice comerciale, potrivit Stirile Pro TV . Concluziile vin dintr-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , pe baza analizelor de laborator făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 utilizate pe teritoriul ucrainean la începutul lui 2024. Ce a găsit Ucraina în rachetele KN-23 și KN-24 Potrivit raportului citat, rachetele balistice nord-coreene sunt construite cu componente electronice comerciale, însă folosesc metode de producție considerate depășite, „chiar și cu până la 50 de ani”. Ministerul Apărării din Ucraina a mai arătat că, deși aceste rachete au asemănări cu modele rusești, folosesc un combustibil mai puțin eficient și au nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. „În același timp, sunt utilizate metode de producție învechite, iar calitatea lipiturilor este specifică tehnologiei de acum aproximativ 50 de ani” Analiza mai menționează că rachetele sunt acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la temperaturi ridicate în timpul zborului. Legături tehnologice și ocolirea sancțiunilor Ministerul Apărării din Ucraina spune că a identificat modelele KN-23 și KN-24 folosind schițe din Coreea de Sud și imagini din fabrici nord-coreene, indicând șapte caracteristici comune. Totodată, KN-23 ar avea un diametru al structurii folosit exclusiv de Coreea de Nord. În raport, KN-23 (Hwasong-11A) este prezentată ca fiind adesea comparată cu racheta balistică rusă Iskander-M, iar KN-24 (Hwasong-11B) cu racheta tactică americană ATACMS. Totuși, documentul ucrainean susține că nu sunt copii directe, ci ar indica faptul că Phenianul a „rafinat o versiune inițială” a dezvoltării rachetelor Iskander. În același timp, unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar raportul afirmă că Phenianul ar achiziționa aceste cipuri pentru a ocoli sancțiunile. Potrivit serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR) , la finalul lui 2024 au fost identificate componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite. Cum au fost folosite în Ucraina și ce s-a raportat despre performanță Ucraina a raportat prima dată utilizarea rachetelor KN-23 în ianuarie 2024, când a spus că Rusia le-a lansat asupra orașului Harkov. Atunci, oficialii ucraineni au afirmat că rachetele sunt imprecise și nesigure, „cel puțin jumătate” explodând în aer înainte să își atingă țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a interceptat rachete KN-24 lansate asupra Kievului. La începutul lui 2025, Kievul a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. În context, materialul notează că Rusia a încercat să își consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament, iar SUA și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorarea că Phenianul acumulează experiență de luptă, inclusiv în producția de armament. [...]
Israel își întărește postura militară în sudul Libanului, cu riscul unui angajament pe termen lung , după ce armata israeliană a transmis că va continua să lovească luptători Hezbollah rămași în zonă dacă nu se predau, în pofida unei noi încetări a focului, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul IDF este prezentat ca prima interpretare „agresivă” a limitelor armistițiului formulată de un oficial israelian de rang înalt. În plus, surse militare au indicat, pentru prima dată în mod neechivoc, că armata intenționează să rămână în sudul Libanului pe termen nedefinit și să trateze râul Litani drept noua linie de securitate față de Hezbollah, dacă gruparea nu acceptă dezarmarea. Litani, noua „linie de securitate”, și dilema unui posibil „blocaj” operațional Publicația notează că, deși oficiali politici israelieni au început să avanseze această poziție în ultimele săptămâni, IDF ar fi fost mai lentă în a adopta o viziune de durată, tocmai din cauza consecințelor: o prezență prelungită ar putea însemna, în timp, un nou „impas” în Liban, cu costuri și riscuri pe ani. Chiar și în acest scenariu pesimist, armata vede un potențial motiv de optimism în negocierile israeliano-libaneze în curs, pe fondul evaluării că Hezbollah ar fi mai slăbit decât după încetarea focului din toamna lui 2024. Evaluarea IDF: pierderi suplimentare pentru Hezbollah și constrângeri politice în deciziile de escaladare Conform datelor prezentate, Hezbollah ar fi pierdut încă 1.700 de luptători și încă 5.800 de lansatoare de rachete și ar fi pierdut, în ansamblu, încă 10–20% din puterea de dinainte de 2023 (echivalentul a aproximativ 60% din puterea de după armistițiul din toamna lui 2024). IDF mai sugerează că gruparea ar putea avea o capacitate mai redusă de refacere dacă economia Iranului, principala sursă de finanțare, este „grav afectată”, așa cum ar indica unele relatări. Separat, IDF a afirmat că prim-ministrul Benjamin Netanyahu și cabinetul de securitate ar fi blocat, în mai multe rânduri, inițierea mai timpurie a unei operațiuni majore împotriva Hezbollah, inclusiv cel puțin într-un episod din ianuarie, pe fondul intensificării protestelor din Iran. Armata ar fi înțeles considerentele diplomatice mai largi, dar ar fi existat frustrare în rândul militarilor. De ce nu a fost „oprit complet” focul cu rachete În fața criticilor interne privind incapacitatea de a opri integral tirurile cu rachete ale Hezbollah, IDF a susținut că nu a primit parametri de misiune care să facă posibil un asemenea rezultat. Surse militare au spus că era cunoscut faptul că aproape toate rachetele erau lansate de la nord de Litani, inclusiv de la distanțe de 100 km sau mai mult, din Valea Bekaa, iar oprirea focului ar fi fost posibilă doar dacă Netanyahu și cabinetul ar fi aprobat invadarea întregului Liban. Publicația adaugă că aproape niciun oficial israelian de vârf nu a luat în calcul o invazie dincolo de Litani, invocând precedentul din 1982, când o astfel de intervenție s-a transformat într-un impas costisitor, cu pierderi israeliene semnificative pe termen lung, fără eliminarea forțelor anti-israeliene. [...]
Pătrunderea unei drone în spațiul aerian românesc, în timpul unui atac rusesc lângă graniță, readuce în prim-plan presiunea operațională pe alertarea populației și monitorizarea antiaeriană în nordul Dobrogei , după ce o țintă a fost urmărită radar și s-a pierdut contactul deasupra unei zone nelocuite, potrivit Digi24 . Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, Willemijn van Haaften , aflată la Tulcea, a relatat că a văzut din camera hotelului exploziile din Ucraina, după ce a fost trezită de un mesaj RO-ALERT. Declarația a fost făcută pentru Agerpres, în contextul vizitei sale în județ, unde a discutat cu autorități locale și cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Delta. „Azi-noapte, m-a trezit mesajul RO-ALERT şi am putut vedea chiar de la fereastra camerei mele din hotel exploziile din Ucraina. În ultimele două zile, în timpul discuţiilor purtate în Tulcea, am înţeles mai bine ce înseamnă un război atât de aproape, dar te afectează personal, când îl vezi atât de aproape şi dacă te gândeşti la ce se întâmplă în partea cealaltă (a Dunării, n.red.)” Ce a comunicat MApN despre incident Ministerul Apărării Naționale a informat că, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat un nou atac aerian asupra Ucrainei, în proximitatea frontierei cu România, vizând obiective civile și de infrastructură din zona de nord a brațului Chilia. În același interval, sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene în zona de frontieră, iar una dintre ele a pătruns în spațiul aerian românesc. Potrivit MApN, contactul radar cu această țintă s-a pierdut la 16 km sud-est de Chilia Veche, deasupra unei zone nelocuite. Pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 00:43 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 02:48. Context: cooperarea NATO invocată de ambasadoare În discuțiile despre cooperarea româno-olandeză în NATO, diplomata a pus accent pe exercițiile militare comune și pe proiecte derulate în România, menționând Centrul de instruire F-16 de la Fetești, prezența trupelor olandeze la Cincu și Câmpia Turzii și participarea la exerciții precum Sea Shield. Ambasadoarea a mai spus că situația internațională afectează direct viața de zi cu zi, inclusiv prin creșterea prețurilor la energie și prin limitarea unor activități economice, cum este turismul, exprimându-și totodată încrederea în politicile europene. [...]
Kremlinul ridică miza retoricii privind dronele, sugerând că infrastructura industrială europeană ar putea deveni „țintă” în logica războiului , după ce Ministerul rus al Apărării a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări despre care susține că produc drone sau componente, relatează HotNews . Ministerul rus al Apărării a avertizat miercuri asupra planurilor europene de a crește livrările de drone către Ucraina și a publicat lista respectivă, potrivit Reuters. În enumerare apar facilități din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Cehia, Spania, Italia, dar și din Israel și Turcia. În acest context, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe platforma X că lista ar reprezenta „o serie de potențiale ținte” pentru forțele armate ruse. „Când aceste lovituri vor deveni realitate depinde de ceea ce va urma. Somn ușor, parteneri europeni!” Întrebat dacă publicarea listei și comentariile lui Medvedev înseamnă că Rusia ia în calcul lovirea unor ținte din Europa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , nu a oferit un răspuns clar, potrivit relatării. El a insistat însă pe ideea că statele europene „se implică tot mai direct” în conflict, trimițând la „detaliile” din comunicatul Ministerului rus al Apărării. De ce contează Mesajul Moscovei mută accentul de la sprijinul militar pentru Ucraina la lanțul industrial din spatele acestuia, printr-o listă care nominalizează explicit companii și facilități de pe continent. În același timp, formularea lui Medvedev introduce, cel puțin la nivel declarativ, ideea extinderii listei de „ținte” dincolo de teatrul de operațiuni din Ucraina, fără ca Peskov să confirme direct o astfel de intenție. [...]
