Știri
Știri din categoria Externe
Chișinăul a interzis accesul conducerii trupelor ruse din Transnistria, invocând securitatea națională și prezența „ilegală” a armatei ruse, o măsură care ridică miza de control pe linia Nistrului și limitează mobilitatea oficialilor vizați în afara regiunii separatiste, potrivit Adevărul.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu (PAS), a spus că decizia de a declara indezirabilă conducerea armatei ruse din regiunea separatistă transnistreană are un motiv „simplu și concret”: staționarea armatei ruse „ilegal” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune difuzată de Jurnal TV.
„Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Vorba ceea, ne-am luat inima în dinți și am luat această decizie, de a-i declara indezirabili.”
Grosu a afirmat că persoanele vizate se află în Transnistria, iar „din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept”, autoritățile le vor cere „să meargă acasă”. El a adăugat că, dacă nu vin pe malul drept al Nistrului pentru a-și legaliza șederea și rămân în regiunea separatistă, nu vor putea circula în afara acesteia.
Inspectoratul General pentru Migrație (structură a Ministerului Afacerilor Interne) a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova pentru conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, inclusiv:
Potrivit instituției, măsura a fost dispusă de „autoritatea competentă pentru străini” la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, iar printre cei vizați s-ar regăsi și membri ai unor „grupuri militare neconstituționale”.
GOTR este format din componente ale fostei Armate a 14-a a Uniunii Sovietice și staționează în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990, participând la război de partea separatiștilor. Efectivul contingentului este estimat la circa 1.200 de militari.
Inspectoratul General pentru Migrație a mai transmis că, de la începutul anului 2026 și până în prezent, 76 de cetățeni străini au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani.
Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse, susținând că prezența lor este ilegală, însă Moscova nu a dat curs solicitărilor, mai notează publicația.
Recomandate
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Ungaria a blocat pentru a patra oară deschiderea a două „clustere” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , menținând astfel un veto care încetinește procedural extinderea și poate afecta și parcursul Republicii Moldova, potrivit Kyiv Post . Decizia a fost luată marți, 8 septembrie, când grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere (COELA) nu a aprobat rezultatele „screening”-ului (evaluarea inițială a alinierii legislației) pentru Ucraina, după ce diplomații UE nu au reușit să convingă Budapesta să își schimbe poziția, conform unor surse citate de Ukrainska Pravda. Ce blochează concret Budapesta și de ce contează Ungaria a împiedicat deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare ale Ucrainei: Clusterul 2 : piața internă a UE; Clusterul 3 : competitivitate și creștere incluzivă. Miza este una operațională: fără unanimitate între cele 27 de state membre, pașii procedurali necesari pentru avansarea negocierilor nu pot fi făcuți, iar calendarul se prelungește prin „întârzieri artificiale”, cum le numește partea ucraineană. Cereri invocate, dar nespuse în detaliu Potrivit materialului, Kievul susține că Budapesta nu a precizat ce modificări legislative așteaptă de la Ucraina pe tema drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia , deși aceasta este condiția invocată pentru ridicarea obiecției. Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, a declarat pentru European Pravda: „Practic negociem cu partenerii noștri maghiari împreună cu UE în fiecare zi pentru a evita întârzieri artificiale în procesul de negociere.” Efect de antrenare: și Republica Moldova rămâne prinsă în dispută Blocajul nu vizează doar Ucraina. Kyiv Post notează că procesul Republicii Moldova este „direct interconectat” cu cel al Ucrainei. În iulie, Ungaria ar fi indicat că este pregătită să aprobe rezultatele de screening pentru clusterul 3 al Republicii Moldova, însă alte state membre — inclusiv Irlanda, care deține președinția Consiliului UE — s-au opus separării celor două trasee. În consecință, nu s-a ajuns la o decizie pentru niciuna dintre țări, în condițiile regulii unanimității. Context politic la Budapesta: „moștenirea Orbán” și acordul „istoric” care nu a deblocat veto-ul Tîhîi a pus o parte din responsabilitate pe fosta guvernare condusă de Viktor Orbán, afirmând că timp de 17 luni aceasta a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina ar fi îndeplinit condițiile. În același timp, articolul menționează că actualul premier ungar, Péter Magyar, a semnat în iunie un acord cu Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Transcarpatia, pe care l-a numit „istoric”. Totuși, în pofida acestui acord, Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor Ucrainei. Anterior, Ungaria a mai blocat și lucrări tehnice pentru clusterele 2–6, dar ulterior și-a retras obiecția pentru clusterul 6 (politică externă și de securitate, politica comercială și relații cu țări terțe), potrivit Kyiv Post. Ce urmează În lipsa unei clarificări a cererilor Ungariei și a unui compromis acceptat de toate statele membre, procesul rămâne vulnerabil la noi amânări, deoarece fiecare pas relevant necesită unanimitate. Materialul nu indică un termen pentru reluarea deciziei în COELA sau pentru o eventuală deblocare. [...]
Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
