Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea relațiilor FMI–Venezuela poate debloca accesul la miliarde de dolari și reporni evaluarea economiei, după o pauză începută în 2019, potrivit Reuters. Mișcarea deschide calea pentru o evaluare completă a economiei venezuelene de către FMI – prima în aproximativ 20 de ani – și ar putea permite, în timp, accesarea unor finanțări prin drepturi speciale de tragere (DST), active ale FMI înghețate până acum.
FMI a transmis că, „ghidat de opiniile majorității membrilor”, a reluat relațiile cu guvernul Venezuelei sub administrația președintelui interimar Delcy Rodriguez. Și Grupul Băncii Mondiale a anunțat reluarea relațiilor cu guvernul sub Rodriguez, precizând că ultimul său împrumut către Venezuela a fost acordat în 2005.
Reluarea relației formale vine după ce administrația președintelui american Donald Trump l-a înlăturat în ianuarie pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune la Caracas, iar Washingtonul a început să lucreze cu Rodriguez. În paralel, SUA urmăresc să își extindă prezența în sectoarele petrolier și minier din Venezuela, notează Reuters.
Într-un discurs televizat, Rodriguez a numit reluarea relațiilor cu FMI „un pas foarte important pentru economia venezueleană” și le-a mulțumit lui Trump și secretarului de stat Marco Rubio, între alții, pentru sprijinul acordat în normalizarea relației cu FMI.
JPMorgan a estimat că drepturile speciale de tragere ale Venezuelei – active disponibile țărilor care au o relație de angajament cu FMI – valorează 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). În același timp, investitorii au pariat pe obligațiunile Venezuelei, mizând că schimbarea de guvern poate permite o restructurare a datoriei.
Analiștii citați de Reuters estimează că Venezuela are circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în obligațiuni aflate în neplată, iar datoria externă totală este evaluată la aproximativ 150–170 de miliarde de dolari (aprox. 690–782 miliarde lei).
FMI a spus luna trecută că începe să se reangajeze cu Venezuela prin colectarea de date de bază și evaluarea economiei, după ani de lipsuri în raportare. O restructurare suverană completă este, de regulă, susținută de un nou program de finanțare al FMI, care include și datele necesare pentru a stabili ce nivel al datoriei este sustenabil pentru țară.
Recomandate
Atacul cu drone asupra unor depozite din Sankt Petersburg riscă să lovească direct lanțul de aprovizionare al comerțului online din Rusia , după ce Wildberries a anunțat suspendarea temporară a activității în două depozite din oraș, potrivit Economedia . Vineri, un atac cu drone ucrainene a lovit un depozit din Sankt Petersburg și a provocat un incendiu „de proporții”, conform autorităților locale și relatărilor din presa rusă, informații preluate de Agerpres. Guvernatorul Aleksandr Beglov a transmis pe rețelele sociale că orașul a fost atacat de „vehicule aeriene fără pilot cu utilizare militară” și a susținut că lovitura a vizat obiective de infrastructură civilă. El a mai spus că au fost mobilizate echipe pentru gestionarea consecințelor, fără alte detalii. Imagini distribuite pe rețelele sociale și informații din presa locală indică faptul că ar fi fost vizate depozite ale Wildberries, una dintre cele mai populare companii de comerț online din Rusia. Într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, compania a precizat că două depozite din Sankt Petersburg și-au suspendat temporar activitatea, fără să explice motivul. Context: Wildberries, țintă repetată și acuzații privind componente sancționate În material se menționează că Wildberries ar mai fi fost ținta a două atacuri în ultimele zile, iar unul dintre acestea, în apropiere de Moscova, s-a soldat cu moartea a opt angajați din tura de noapte și cu incendii care au distrus aproape în totalitate instalațiile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Wildberries ar depozita și expedia componente aflate sub sancțiuni, destinate producției de echipamente militare. De ce contează: loviturile la distanță și efectele asupra infrastructurii economice Atacul se înscrie în intensificarea loviturilor ucrainene asupra unor orașe ruse aflate la mare distanță de frontieră, pe care Kievul le prezintă drept represalii pentru bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei în războiul început în februarie 2022. În paralel, campania de lovituri cu rază lungă a vizat în principal infrastructura petrolieră a Rusiei și, potrivit articolului, a contribuit la apariția unei crize de carburanți. O centralizare AFP, bazată pe declarațiile autorităților locale și informațiile din presa rusă, arată că din luna iunie aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei s-au confruntat cu raționalizarea sau deficitul de carburanți. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
China anunță măsuri de răspuns după ce UE a inclus noi companii chineze în al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană . Beijingul spune că a transmis din nou „reprezentări solemne” către UE și că va acționa pentru a proteja „drepturile și interesele legitime” ale companiilor vizate. Reacția vine după ce Uniunea Europeană a adăugat „companii chineze suplimentare” în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, măsură pe care partea chineză o descrie ca fiind luată „în pofida opoziției ferme” exprimate anterior de China. Miza: tensiuni suplimentare în relația economică China–UE Din perspectiva Beijingului, includerea firmelor și a cetățenilor chinezi pe liste de sancțiuni are un efect direct asupra relațiilor economice și a climatului de afaceri China–UE, iar China cere UE „să corecteze imediat” ceea ce numește o „greșeală” și să elimine „impactul grav” al deciziei. Misiunea Chinei la UE afirmă că partea chineză a luat „măsuri corespunzătoare” pentru a-și apăra interesele, fără a detalia public natura acestor măsuri. Poziția Chinei privind Ucraina și acuzațiile UE În declarația citată, China susține că are o poziție „obiectivă și justă” față de criza din Ucraina, că rămâne angajată în promovarea negocierilor de pace și că a avut un „rol constructiv” în avansarea unei soluții politice. Totodată, Beijingul respinge explicit ceea ce numește „transfer de vină” din partea UE și se opune „vilificării, denigrării și defăimării” Chinei în legătură cu războiul din Ucraina, precum și sancționării „nejustificate” a companiilor și cetățenilor chinezi. [...]
Donald Trump amenință UE cu tarife comerciale după amenda de 890 milioane euro aplicată Google , escaladând un conflict cu potențial impact direct asupra relațiilor economice transatlantice, potrivit HotNews . Președintele SUA a criticat decizia Comisiei Europene , pe care o consideră „ilegală”, și a anunțat că Washingtonul va declanșa o investigație în baza secțiunii 301 din Legea americană a Comerțului din 1974 , un instrument care permite SUA să ancheteze practici străine considerate discriminatorii și să răspundă prin taxe vamale. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că va iniția „imediat” o investigație 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și a amenințat cu introducerea unui „tarif substanțial” împotriva UE „cât mai curând posibil”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte mare pentru acest comportament ilegal și extrem de lipsit de etică.” Ce a sancționat Comisia Europeană la Google Comisia Europeană a anunțat joi amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei) pentru încălcări ale regulilor de concurență în zona căutărilor online și a magazinului de aplicații Google Play. Sancțiunile sunt împărțite astfel: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele motorului Google Search; 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii din Play Store să direcționeze clienții către alte magazine virtuale. Vicepreședinta Comisiei responsabilă cu domeniul digital, Henna Virkkunen, a numit măsura „o decizie foarte importantă”, argumentând că vizează „asigurarea unor condiții de concurență echitabile” pentru toate afacerile online. De ce contează: risc de escaladare comercială SUA–UE Anunțul privind investigația pe secțiunea 301 și amenințarea cu tarife mută disputa din zona de reglementare digitală în cea a politicii comerciale, unde efectele pot depăși cazul Google și pot afecta fluxurile de bunuri dintre SUA și UE. În acest stadiu, nu sunt precizate nivelul tarifelor, calendarul exact sau sectoarele vizate, dincolo de referirea la un „tarif substanțial” și la lansarea investigației. [...]
Letonia introduce o interdicție națională asupra importurilor unor bunuri de consum din Rusia și Belarus , o măsură care merge dincolo de sancțiunile Uniunii Europene și care va afecta inclusiv produse culturale precum cărți, ziare și jocuri video, potrivit Mediafax . Decizia are un pronunțat impact de reglementare: restricțiile se aplică și mărfurilor aduse prin țări terțe, dacă originea este Rusia sau Belarus. Parlamentul Letoniei a aprobat modificări legislative care restricționează importul unei game largi de bunuri, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Importurile vizate nu erau acoperite până acum de sancțiunile UE, iar autoritățile de la Riga spun că obiectivul este reducerea legăturilor economice cu Moscova și limitarea răspândirii propagandei Kremlinului. Ce produse intră sub interdicție Interdicția vizează bunuri despre care parlamentarii susțin că pot fi folosite pentru propagandă și dezinformare, dar lista include și articole de consum uzuale: cărți și ziare; jocuri video; articole sportive; jucării; îmbrăcăminte, încălțăminte; echipamente sportive. În textul legii este invocată securitatea societății letone și sprijinul pentru Ucraina: „Pentru a asigura securitatea societății letone… și pentru a oferi sprijin general societății ucrainene, importul anumitor bunuri industriale în Republica Letonia din Federația Rusă și Republica Belarus este interzis”. Dimensiunea economică: sume mici, semnal politic puternic Importurile bunurilor nou vizate din Rusia și Belarus au totalizat 12,5 milioane euro (aprox. 63,5 milioane lei) în 2025. Potrivit sursei, acestea reprezintă 6,5% din importurile rămase ale Letoniei din cele două țări, dar doar 0,05% din importurile totale ale Letoniei. Ministrul Economiei, Viktors Valainis , a declarat la finalul lunii mai că Letonia „a redus deja semnificativ legăturile economice cu Rusia” și că obiectivul ar trebui să fie „o politică completă de refuz” față de bunurile „statului agresor”. Când intră în vigoare și cât durează Lista finală a produselor va fi adoptată de Cabinetul de Miniștri. Legea urmează să intre în vigoare a doua zi după promulgare, iar restricțiile sunt prevăzute să rămână în vigoare până la 1 iulie 2027. Ministrul de externe Baiba Braže a susținut, potrivit aceleiași surse, că Letonia ar trebui să încheie legăturile economice rămase cu Rusia până la finalul lui 2026 și a cerut altor state UE să adopte măsuri similare. [...]
Armata israeliană spune că pregătește o „operațiune majoră” în Cisiordania , după violențele din zona localității Tal soldate cu moartea unui israelian și a patru palestinieni, potrivit Agerpres . Mișcarea anunțată indică o posibilă escaladare operațională pe teren, într-un context în care părțile oferă versiuni diferite asupra incidentului. Armata israeliană a transmis că decizia vine „în urma atacului terorist comis astăzi în zona Tal”, precizând că soldații IDF „se pregătesc să desfășoare o operațiune majoră de combatere a terorismului în sector”. Ce a declanșat anunțul: incidentul din zona Tal, lângă Nablus Potrivit armatei israeliene, forțele sale au intervenit într-o zonă la sud-vest de orașul palestinian Nablus, după ce a fost raportat un atac asupra unor civili israelieni aflați în drumeție. Armata susține că un palestinian ar fi furat o armă de la personalul de securitate local și ar fi tras asupra civililor israelieni. De cealaltă parte, oficiali palestinieni afirmă că palestinieni din Tal ar fi fost atacați de civili israelieni, iar bilanțul ar fi de patru morți și patru răniți, împușcați atât de civili israelieni, cât și de soldați israelieni. Acuzații privind implicarea coloniștilor și reacția politică la nivel înalt Un lider local al partidului palestinian Fatah din Tal, Essam Saifi, a declarat pentru Reuters că aproximativ 25-30 de coloniști evrei ar fi atacat inițial partea de est a localității și ar fi încercat să pătrundă în două locuințe, iar când localnicii au ieșit să îi confrunte, coloniștii ar fi deschis focul. Saifi a mai relatat că, după circa o jumătate de oră, israelienii ar fi revenit și ar fi atacat partea de vest a localității, lovind un minor cu o armă, iar ulterior ar fi sosit forțele militare israeliene care, împreună cu coloniștii, ar fi tras focuri de armă. În urma incidentelor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta un răspuns. [...]
