Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea relațiilor FMI–Venezuela poate debloca accesul la miliarde de dolari și reporni evaluarea economiei, după o pauză începută în 2019, potrivit Reuters. Mișcarea deschide calea pentru o evaluare completă a economiei venezuelene de către FMI – prima în aproximativ 20 de ani – și ar putea permite, în timp, accesarea unor finanțări prin drepturi speciale de tragere (DST), active ale FMI înghețate până acum.
FMI a transmis că, „ghidat de opiniile majorității membrilor”, a reluat relațiile cu guvernul Venezuelei sub administrația președintelui interimar Delcy Rodriguez. Și Grupul Băncii Mondiale a anunțat reluarea relațiilor cu guvernul sub Rodriguez, precizând că ultimul său împrumut către Venezuela a fost acordat în 2005.
Reluarea relației formale vine după ce administrația președintelui american Donald Trump l-a înlăturat în ianuarie pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune la Caracas, iar Washingtonul a început să lucreze cu Rodriguez. În paralel, SUA urmăresc să își extindă prezența în sectoarele petrolier și minier din Venezuela, notează Reuters.
Într-un discurs televizat, Rodriguez a numit reluarea relațiilor cu FMI „un pas foarte important pentru economia venezueleană” și le-a mulțumit lui Trump și secretarului de stat Marco Rubio, între alții, pentru sprijinul acordat în normalizarea relației cu FMI.
JPMorgan a estimat că drepturile speciale de tragere ale Venezuelei – active disponibile țărilor care au o relație de angajament cu FMI – valorează 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). În același timp, investitorii au pariat pe obligațiunile Venezuelei, mizând că schimbarea de guvern poate permite o restructurare a datoriei.
Analiștii citați de Reuters estimează că Venezuela are circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în obligațiuni aflate în neplată, iar datoria externă totală este evaluată la aproximativ 150–170 de miliarde de dolari (aprox. 690–782 miliarde lei).
FMI a spus luna trecută că începe să se reangajeze cu Venezuela prin colectarea de date de bază și evaluarea economiei, după ani de lipsuri în raportare. O restructurare suverană completă este, de regulă, susținută de un nou program de finanțare al FMI, care include și datele necesare pentru a stabili ce nivel al datoriei este sustenabil pentru țară.
Recomandate
Xi Jinping a cerut protejarea investițiilor chineze în Marea Britanie , într-un semnal că dezghețul diplomatic dintre Beijing și Londra are și o miză economică directă, pe fondul unor tensiuni recente legate de active industriale. Potrivit Reuters , mesajul a fost transmis într-o convorbire telefonică cu noul premier britanic Andy Burnham . Xi a spus că cele două țări au „mai multe interese comune decât diferențe” și a îndemnat la „depășirea diferențelor, găsirea unui teren comun și extinderea cooperării reciproc avantajoase”. Liderul chinez a indicat domenii concrete pentru colaborare, inclusiv tehnologie, educație, sănătate și sectorul financiar. Convorbirea de marți este prima discuție cunoscută public între cei doi lideri de când Burnham a devenit prim-ministru și a avut loc la invitația acestuia, conform rezumatului oficial publicat de Ministerul chinez de Externe. Din partea Londrei, un comunicat al biroului lui Burnham a arătat că discuția a vizat „importanța cooperării pragmatice”, inclusiv pe teme de creștere economică și creșterea nivelului de trai în ambele țări. Investițiile chineze, punct sensibil în relația bilaterală Într-o referire probabilă la naționalizarea de către Marea Britanie a companiei British Steel , deținută de un producător chinez de oțel, Xi i-a spus lui Burnham că speră ca Regatul Unit să „protejeze pe deplin drepturile și interesele legitime ale investitorilor chinezi”. Mesajul sugerează că Beijingul urmărește să limiteze riscul politic pentru capitalul chinez în Marea Britanie, într-un moment în care statele occidentale sunt mai atente la activele considerate strategice. Context: apropiere recentă și interes comun pentru diversificarea comerțului Relațiile dintre China și Marea Britanie s-au încălzit în ultimele luni, inclusiv după vizita la Beijing din ianuarie a fostului lider britanic Keir Starmer, când China a acceptat extinderea unui regim fără vize pentru britanici și înjumătățirea tarifelor la whisky, notează Reuters. Aceeași sursă arată că apropierea reflectă și un interes comun de a diversifica relațiile comerciale pe fondul fricțiunilor în creștere cu Washingtonul. Xi a mai afirmat că, în calitate de economii majore, China și Marea Britanie susțin multilateralismul și comerțul deschis și ar trebui să își intensifice coordonarea în cadre multilaterale. El a adăugat că ambele sunt „puteri tehnologice majore” și ar trebui să își consolideze schimburile și cooperarea într-o gamă largă de domenii. De asemenea, Downing Street a precizat că Burnham a ridicat „franc și constructiv” subiecte precum securitatea internă, războiul Rusiei în Ucraina, Hong Kong, drepturile omului și cazuri consulare considerate deosebit de importante. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]
Marea Britanie pregătește o interdicție de import pentru bunuri din așezările israeliene ilegale din Cisiordania , o măsură cu impact direct de reglementare asupra companiilor și lanțurilor de aprovizionare care operează sau comercializează produse provenite din aceste zone, potrivit Al Jazeera . Ministrul britanic al pensiilor, Pat McFadden, a declarat presei britanice că ministrul de externe Ed Miliband urmează să prezinte marți în Parlament măsuri împotriva extinderii așezărilor. McFadden a invocat intensificarea activității de colonizare „în ultimele săptămâni și luni” drept motiv pentru accelerarea deciziei. Ce se știe despre măsură și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, interdicția vizează bunuri provenite din așezările israeliene considerate ilegale în Cisiordania ocupată. McFadden nu a oferit însă detalii despre modul în care va fi aplicată interdicția, ceea ce lasă deschisă întrebarea-cheie pentru mediul de afaceri: cum vor fi verificate originea și trasabilitatea produselor și ce obligații noi vor apărea pentru importatori și retaileri. Oficialul a insistat că măsura nu urmărește blocarea tuturor produselor israeliene, Israelul rămânând „un partener comercial important”. Contextul care a accelerat decizia În august, Israel a deschis licitația pentru 1.234 de unități locative în proiectul E1, un plan controversat care ar lega așezările din Ierusalimul de Est ocupat (anexat ilegal de Israel, potrivit sursei) de blocul de colonii Maale Adumim din Cisiordania. Palestinienii au avertizat că avansarea planului ar duce la izolarea comunităților palestiniene în „enclave deconectate, înconjurate de așezări”. Măsura britanică vine și după săptămâni de escaladare a atacurilor coloniștilor asupra satelor palestiniene, unele atrăgând critici rare inclusiv din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, notează publicația. Reacții politice și presiune internă Mike Huckabee a criticat informațiile despre interdicție și a numit-o o „acțiune irațională”, într-o intervenție la BBC Radio, susținând că ar fi „discriminare” împotriva guvernului israelian și a evreilor. În plan intern, peste 140 de parlamentari laburiști au cerut o interdicție a comerțului cu firme israeliene care operează în Cisiordania ocupată, pe fondul unui sprijin public semnificativ pentru măsură, potrivit sursei. Dimensiunea fenomenului În așezările israeliene ilegale din Cisiordania trăiesc peste 500.000 de israelieni, într-un teritoriu în care locuiesc aproximativ trei milioane de palestinieni, mai arată Al Jazeera. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
Ungaria expulzează 10 angajați ai misiunii diplomatice ruse , o decizie cu potențial de a complica relația bilaterală într-un moment în care Budapesta rămâne conectată economic la Rusia prin importuri de energie și proiecte nucleare, potrivit News . Ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a declarat că cei zece „colaboratori” ai reprezentanței ruse au desfășurat în Ungaria activități „inacceptabile” pentru diplomați, invocând Convenția de la Viena , cadrul internațional care stabilește regulile și limitele activității diplomatice. Ea a precizat că a cerut informarea ambasadorului Rusiei la Budapesta și că persoanele vizate trebuie să părăsească teritoriul Ungariei. O măsură rară, fără ruperea relațiilor diplomatice Decizia este descrisă ca fiind fără precedent în ultimele decenii, în condițiile în care fostul guvern condus de Viktor Orban a menținut relații cordiale cu Moscova inclusiv după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022. Anita Orban a susținut că măsura are ca obiectiv protejarea „securității și suveranității Ungariei”, dar nu echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Potrivit declarațiilor sale, Budapesta intenționează să continue „dialogul necesar”, bazat pe respect reciproc și pe respectarea normelor. De ce contează: legăturile economice cu Rusia rămân relevante Chiar și în contextul unei înăspriri a poziției politice și de securitate, Ungaria are în continuare relații economice importante cu Rusia, conform aceleiași surse. Țara importă „cantități semnificative” de gaz și petrol și construiește reactoare nucleare suplimentare la centrala de la Paks cu ajutorul companiei ruse de stat Rosatom. În acest cadru, expulzările pot amplifica riscul de tensiuni în relația bilaterală, fără ca autoritățile ungare să anunțe, deocamdată, măsuri care să vizeze direct cooperarea economică sau proiectele energetice. [...]
