Știri
Știri din categoria Externe

Israel își întărește postura militară în sudul Libanului, cu riscul unui angajament pe termen lung, după ce armata israeliană a transmis că va continua să lovească luptători Hezbollah rămași în zonă dacă nu se predau, în pofida unei noi încetări a focului, potrivit The Jerusalem Post.
Mesajul IDF este prezentat ca prima interpretare „agresivă” a limitelor armistițiului formulată de un oficial israelian de rang înalt. În plus, surse militare au indicat, pentru prima dată în mod neechivoc, că armata intenționează să rămână în sudul Libanului pe termen nedefinit și să trateze râul Litani drept noua linie de securitate față de Hezbollah, dacă gruparea nu acceptă dezarmarea.
Publicația notează că, deși oficiali politici israelieni au început să avanseze această poziție în ultimele săptămâni, IDF ar fi fost mai lentă în a adopta o viziune de durată, tocmai din cauza consecințelor: o prezență prelungită ar putea însemna, în timp, un nou „impas” în Liban, cu costuri și riscuri pe ani.
Chiar și în acest scenariu pesimist, armata vede un potențial motiv de optimism în negocierile israeliano-libaneze în curs, pe fondul evaluării că Hezbollah ar fi mai slăbit decât după încetarea focului din toamna lui 2024.
Conform datelor prezentate, Hezbollah ar fi pierdut încă 1.700 de luptători și încă 5.800 de lansatoare de rachete și ar fi pierdut, în ansamblu, încă 10–20% din puterea de dinainte de 2023 (echivalentul a aproximativ 60% din puterea de după armistițiul din toamna lui 2024). IDF mai sugerează că gruparea ar putea avea o capacitate mai redusă de refacere dacă economia Iranului, principala sursă de finanțare, este „grav afectată”, așa cum ar indica unele relatări.
Separat, IDF a afirmat că prim-ministrul Benjamin Netanyahu și cabinetul de securitate ar fi blocat, în mai multe rânduri, inițierea mai timpurie a unei operațiuni majore împotriva Hezbollah, inclusiv cel puțin într-un episod din ianuarie, pe fondul intensificării protestelor din Iran. Armata ar fi înțeles considerentele diplomatice mai largi, dar ar fi existat frustrare în rândul militarilor.
În fața criticilor interne privind incapacitatea de a opri integral tirurile cu rachete ale Hezbollah, IDF a susținut că nu a primit parametri de misiune care să facă posibil un asemenea rezultat. Surse militare au spus că era cunoscut faptul că aproape toate rachetele erau lansate de la nord de Litani, inclusiv de la distanțe de 100 km sau mai mult, din Valea Bekaa, iar oprirea focului ar fi fost posibilă doar dacă Netanyahu și cabinetul ar fi aprobat invadarea întregului Liban.
Publicația adaugă că aproape niciun oficial israelian de vârf nu a luat în calcul o invazie dincolo de Litani, invocând precedentul din 1982, când o astfel de intervenție s-a transformat într-un impas costisitor, cu pierderi israeliene semnificative pe termen lung, fără eliminarea forțelor anti-israeliene.
Recomandate

Benjamin Netanyahu transmite că armistițiul de 10 zile cu Libanul nu înseamnă oprirea operațiunilor Israelului împotriva Hezbollah , admițând totodată că obiectivul „desființării” mișcării „nu va fi atins mâine”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute vineri, în prima zi a unui armistițiu de zece zile, Netanyahu afirmând într-un mesaj video că Israelul „nu și-a terminat încă treaba” împotriva mișcării islamiste libaneze Hezbollah, aliată a Teheranului, într-un conflict lansat la 2 martie. Mesajul operațional: armistițiul nu schimbă obiectivul Premierul israelian a susținut că războiul a permis respingerea a „două amenințări care provin din Liban”, pe care le-a descris astfel: o „amenințare apropiată” privind o posibilă „infiltrare a mii de teroriști pe teritoriul nostru”; „tiruri de rachetă antitanc împotriva localităților noastre” și amenințarea „rachetelor și obuzelor menite să distrugă orașele din Israel”. În același mesaj, Netanyahu a spus că Hezbollah este „azi doar umbra lui însuși”, dar a insistat că operațiunile nu sunt încheiate. Ținta strategică rămâne, dar fără termen imediat Netanyahu a recunoscut explicit că obiectivul „desființării Hezbollahului” nu este unul care să poată fi atins rapid, afirmând că „nu va fi atins mâine”, chiar dacă direcția strategică rămâne neschimbată. Potrivit materialului, informațiile sunt relatate de AFP. [...]

Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]

Deciziile luate acum privind Strâmtoarea Ormuz pot seta un precedent care va influența pe termen lung securitatea rutelor maritime globale , avertizează președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , într-o intervenție la o reuniune online despre libertatea de navigație, potrivit Mediafax . Zelenski susține că „comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile” pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, deoarece deciziile de acum vor afecta atât securitatea transportului maritim global, cât și „comportamentul actorilor agresivi” în viitor. „Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume.” Ce propune Zelenski pentru Ormuz: coordonare și o posibilă misiune de securitate În mesajul său, liderul ucrainean spune că există sarcini de securitate care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice și indică nevoia de clarificare a responsabilităților între actorii implicați, inclusiv SUA, precum și de implicare a țărilor din Orientul Mijlociu „într-un mod care să reflecte interesele lor comune”. Zelenski afirmă că ar trebui organizată „cât mai curând posibil” o reuniune a comandamentelor militare pentru a discuta aspectele critice ale funcționării unei misiuni de securitate în Ormuz și contribuția fiecărei părți. De ce contează: precedentul pentru alte strâmtori și riscul de „securitate fragilă” după conflict Zelenski avertizează că modul în care este gestionată acum situația din Ormuz va influența felul în care alți actori vor evalua posibilitatea de a crea probleme „în alte strâmtori și pe alte fronturi”. El invocă și riscul ca, în lipsa unor măsuri concrete, situația să rămână blocată într-o zonă de instabilitate post-conflict. „Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate.” Ucraina își oferă experiența operațională din Marea Neagră Președintele ucrainean spune că Ucraina a trecut printr-o misiune „foarte similară” în Marea Neagră și amintește că Rusia a încercat să blocheze marea Ucrainei. În acest context, el indică experiența țării sale în: escortarea navelor comerciale; deminare; protecție împotriva atacurilor aeriene; coordonarea generală a unor astfel de operațiuni. Zelenski mai afirmă că „ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană” și că Ucraina ar putea contribui și la securitatea pe mare. Legătura cu Europa: presiunea asupra Rusiei și riscul de penurie de arme În același mesaj, Zelenski declară că războiul din Iran afectează negativ situația din Europa în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, avertizând că SUA ar putea reduce presiunea asupra Rusiei. El spune că acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, „în special de apărare aeriană”, și cere Europei măsuri mai puternice pentru protecția împotriva amenințărilor balistice și menținerea presiunii asupra Rusiei. Totodată, Zelenski afirmă că este recunoscător țărilor care oferă asistență, inclusiv sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne, și susține că „părți cheie ale lumii” ar trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe, enumerând Europa, Orientul Mijlociu și Golful, regiuni-cheie din Asia, Canada, Australia și Noua Zeelandă. [...]

Posibilul acord SUA–Iran, dacă include predarea uraniului îmbogățit, ar reduce riscul unui nou șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz tocmai a fost redeschisă după intrarea în vigoare a unui armistițiu, potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA, Donald Trump, susține că Teheranul ar fi acceptat să predea tot uraniul îmbogățit pe care îl deține, în contextul unor negocieri care ar putea avansa cu sprijinul Pakistanului. Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz la câteva ore după ce a intrat în vigoare un armistițiu între Israel și Hezbollah, din Liban. În același timp, Trump spune că a făcut presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru acceptarea armistițiului, inițial pentru 10 zile. Ce spune Trump despre uraniul îmbogățit și calendarul armistițiului În material, Trump afirmă că armistițiul cu Iranul ar urma să expire peste patru zile și sugerează că nu este sigur că va fi nevoie de o prelungire. „Nu sunt sigur că este nevoie să fie prelungit. Sunt dispuși să facă lucruri astăzi pe care nu erau dispuși să le facă acum două luni”. Tot el susține că Teheranul ar fi acceptat să predea „tot uraniul îmbogățit”, menționând o cantitate de „peste 400 de kg”. „Iranienii au acceptat să ne returneze praful nuclear care se află foarte adânc în subteran din cauza atacului pe care l-am efectuat cu bombardierele B‑2.” Rolul Pakistanului și miza negocierilor Trump spune că ar fi dispus să meargă personal în Pakistan pentru a semna un acord, indicând Islamabadul ca posibil loc al discuțiilor. „M-aș duce. (...) S-ar putea să mă duc la Islamabad.” În material este inclusă și o analiză atribuită lui Nic Robertson (CNN), potrivit căreia oficiali pakistanezi se află de trei zile la Teheran pentru a încerca să avanseze un compromis, iar Iranul ar vedea în dorința lui Trump de a ajunge la un acord o oportunitate de a obține condiții mai bune. Context regional: armistițiul Israel–Liban și condițiile de prelungire În Liban, intrarea în vigoare a armistițiului de zece zile a fost marcată de sărbători, iar materialul menționează estimări potrivit cărora un milion de libanezi și-au părăsit locuințele în timpul luptelor. Israelul a anunțat că, deocamdată, nu își retrage soldații din teritoriile libaneze ocupate în apropierea graniței. Netanyahu afirmă că Israelul va rămâne într-o „zonă de securitate” pe o rază de 10 kilometri. Hezbollah a fost de acord să respecte armistițiul, dar a cerut „limitarea libertății de mișcare a trupelor israeliene din Liban”. Un plan în șase puncte publicat de Departamentul de Stat, citat în material, precizează că luptele vor înceta ca „gest de bunăvoință” din partea Israelului. Perioada de zece zile poate fi prelungită dacă există progrese în negocieri și dacă Libanul „demonstrează capacitatea de a-și afirma suveranitatea”, o trimitere la dezarmarea Hezbollah. Reversul: presiune pe stocurile de arme și întârzieri la livrări Materialul notează și un cost operațional: SUA ar avea stocurile de arme epuizate, iar Pentagonul a informat țările europene, în special statele baltice și scandinave, că unele livrări de arme contractate anterior vor întârzia. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre termenii unui eventual acord SUA–Iran și mecanismul de verificare, rămâne neclar cât de aproape este o înțelegere formală și ce condiții concrete ar include. [...]

Departamentul de Stat al SUA extinde politica de restricționare a vizelor și a impus deja măsuri pentru 26 de persoane , într-un demers care ridică miza de reglementare pentru actorii acuzați că acționează „în numele adversarilor” Washingtonului în emisfera vestică, potrivit G4Media . Departamentul de Stat a descris schimbarea drept o „extindere semnificativă” a politicii sale, vizând „persoanele care lucrează în numele adversarilor SUA pentru a submina” interesele americane în regiune. Conform informațiilor preluate de G4Media, care citează Time, autoritățile americane au „luat deja măsuri” pentru a impune restricții asupra a 26 de persoane. Identitățile celor vizați și activitățile concrete care au stat la baza deciziei nu au fost făcute publice. În linii generale, măsura ar urma să îi facă neeligibili pentru intrarea în SUA atât pe cei vizați, cât și pe membrii familiilor lor. Ce tip de activități pot declanșa restricțiile În anunțul citat, Departamentul de Stat enumeră o serie de activități care ar putea justifica restricția de viză, „inclusiv, dar fără a se limita la”: facilitarea achiziției sau controlului de către „puterile adversare” a unor active-cheie și resurse strategice în emisfera vestică; destabilizarea eforturilor de securitate regională; subminarea intereselor economice americane; desfășurarea de operațiuni de influență menite să submineze suveranitatea și stabilitatea statelor din regiune. Context politic: „Doctrina Donroe” și presiunea asupra regiunii Politica este plasată de sursa citată în linia dorinței Administrației Trump de a exercita o influență mai mare asupra Americii, președintele Donald Trump folosind termenul „Doctrina Donroe”, o reinterpretare contemporană a doctrinei din 1823 asociate fostului președinte James Monroe, axată pe dominația SUA în emisfera vestică. În același context, materialul menționează că Trump a invocat doctrina când SUA au desfășurat „o operațiune militară extraordinară” pentru a-l destitui pe președintele venezuelean Nicolás Maduro la începutul acestui an. Totodată, armata SUA ar fi continuat să atace ambarcațiuni suspectate de implicare în traficul de droguri, în cadrul unei campanii descrise drept una împotriva „narcoterorismului”, deși, potrivit textului, dovezile publice care să susțină acuzațiile sunt insuficiente. [...]

Chișinăul a interzis accesul conducerii trupelor ruse din Transnistria, invocând securitatea națională și prezența „ilegală” a armatei ruse , o măsură care ridică miza de control pe linia Nistrului și limitează mobilitatea oficialilor vizați în afara regiunii separatiste, potrivit Adevărul . Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu (PAS), a spus că decizia de a declara indezirabilă conducerea armatei ruse din regiunea separatistă transnistreană are un motiv „simplu și concret”: staționarea armatei ruse „ilegal” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune difuzată de Jurnal TV. „Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Vorba ceea, ne-am luat inima în dinți și am luat această decizie, de a-i declara indezirabili.” Ce înseamnă, practic, decizia: restricții de acces și de circulație Grosu a afirmat că persoanele vizate se află în Transnistria, iar „din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept”, autoritățile le vor cere „să meargă acasă”. El a adăugat că, dacă nu vin pe malul drept al Nistrului pentru a-și legaliza șederea și rămân în regiunea separatistă, nu vor putea circula în afara acesteia. Cine sunt oficialii vizați și ce instituție a luat măsura Inspectoratul General pentru Migrație (structură a Ministerului Afacerilor Interne) a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova pentru conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, inclusiv: comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov; adjuncții Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov; șeful statului-major al GOTR, Marat Iarulin; Aleksei Bogomolov. Potrivit instituției, măsura a fost dispusă de „autoritatea competentă pentru străini” la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, iar printre cei vizați s-ar regăsi și membri ai unor „grupuri militare neconstituționale”. Context: prezența GOTR și datele privind „indezirabilii” în 2026 GOTR este format din componente ale fostei Armate a 14-a a Uniunii Sovietice și staționează în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990, participând la război de partea separatiștilor. Efectivul contingentului este estimat la circa 1.200 de militari. Inspectoratul General pentru Migrație a mai transmis că, de la începutul anului 2026 și până în prezent, 76 de cetățeni străini au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse, susținând că prezența lor este ilegală, însă Moscova nu a dat curs solicitărilor, mai notează publicația. [...]