Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul ridică miza retoricii privind dronele, sugerând că infrastructura industrială europeană ar putea deveni „țintă” în logica războiului, după ce Ministerul rus al Apărării a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări despre care susține că produc drone sau componente, relatează HotNews.
Ministerul rus al Apărării a avertizat miercuri asupra planurilor europene de a crește livrările de drone către Ucraina și a publicat lista respectivă, potrivit Reuters. În enumerare apar facilități din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Cehia, Spania, Italia, dar și din Israel și Turcia.
În acest context, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe platforma X că lista ar reprezenta „o serie de potențiale ținte” pentru forțele armate ruse.
„Când aceste lovituri vor deveni realitate depinde de ceea ce va urma. Somn ușor, parteneri europeni!”
Întrebat dacă publicarea listei și comentariile lui Medvedev înseamnă că Rusia ia în calcul lovirea unor ținte din Europa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a oferit un răspuns clar, potrivit relatării. El a insistat însă pe ideea că statele europene „se implică tot mai direct” în conflict, trimițând la „detaliile” din comunicatul Ministerului rus al Apărării.
Mesajul Moscovei mută accentul de la sprijinul militar pentru Ucraina la lanțul industrial din spatele acestuia, printr-o listă care nominalizează explicit companii și facilități de pe continent. În același timp, formularea lui Medvedev introduce, cel puțin la nivel declarativ, ideea extinderii listei de „ținte” dincolo de teatrul de operațiuni din Ucraina, fără ca Peskov să confirme direct o astfel de intenție.
Recomandate
Kremlinul încearcă să limiteze costurile de imagine ale unui val de critici interne , după ce a respins public ideea că Vladimir Putin ar fi „ferit” de veștile proaste, pe fondul viralizării unui videoclip care acuză oficiali de rang înalt că nu îi spun președintelui adevărul despre problemele din Rusia, potrivit Agerpres . Declarația a venit după ce Viktoria Bonia, influenceriță cunoscută în Rusia pentru aparițiile în reality show-uri, a spus că îl susține pe Putin, dar a enumerat cinci probleme despre care afirmă că liderul de la Kremlin nu ar fi fost informat „cu onestitate” de către oficiali neidentificați. Clipul a depășit 20 de milioane de vizualizări pe Instagram, cu peste 1,4 milioane de aprecieri și peste 75.000 de comentarii. Întrebat despre acuzația că Putin nu ar fi informat despre „întreaga amploare” a problemelor interne, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins-o. „Nu. Nu este așa. Putin este șeful statului, iar puterile sale înseamnă că el se ocupă de cea mai largă gamă de probleme de pe ordinea de zi.” Un răspuns public rar la o critică venită din social media Materialul notează că, joi, Kremlinul a făcut un pas neobișnuit recunoscând public criticile dure ale Viktoriei Bonia și susținând că se lucrează deja la rezolvarea unei serii de probleme pe care aceasta le-a identificat. Ulterior, Bonia a publicat un nou videoclip în care spune că a izbucnit în lacrimi de bucurie și mulțumește Kremlinului pentru atenția acordată temelor ridicate. [...]
Deciziile luate acum privind Strâmtoarea Ormuz pot seta un precedent care va influența pe termen lung securitatea rutelor maritime globale , avertizează președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , într-o intervenție la o reuniune online despre libertatea de navigație, potrivit Mediafax . Zelenski susține că „comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile” pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, deoarece deciziile de acum vor afecta atât securitatea transportului maritim global, cât și „comportamentul actorilor agresivi” în viitor. „Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume.” Ce propune Zelenski pentru Ormuz: coordonare și o posibilă misiune de securitate În mesajul său, liderul ucrainean spune că există sarcini de securitate care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice și indică nevoia de clarificare a responsabilităților între actorii implicați, inclusiv SUA, precum și de implicare a țărilor din Orientul Mijlociu „într-un mod care să reflecte interesele lor comune”. Zelenski afirmă că ar trebui organizată „cât mai curând posibil” o reuniune a comandamentelor militare pentru a discuta aspectele critice ale funcționării unei misiuni de securitate în Ormuz și contribuția fiecărei părți. De ce contează: precedentul pentru alte strâmtori și riscul de „securitate fragilă” după conflict Zelenski avertizează că modul în care este gestionată acum situația din Ormuz va influența felul în care alți actori vor evalua posibilitatea de a crea probleme „în alte strâmtori și pe alte fronturi”. El invocă și riscul ca, în lipsa unor măsuri concrete, situația să rămână blocată într-o zonă de instabilitate post-conflict. „Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate.” Ucraina își oferă experiența operațională din Marea Neagră Președintele ucrainean spune că Ucraina a trecut printr-o misiune „foarte similară” în Marea Neagră și amintește că Rusia a încercat să blocheze marea Ucrainei. În acest context, el indică experiența țării sale în: escortarea navelor comerciale; deminare; protecție împotriva atacurilor aeriene; coordonarea generală a unor astfel de operațiuni. Zelenski mai afirmă că „ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană” și că Ucraina ar putea contribui și la securitatea pe mare. Legătura cu Europa: presiunea asupra Rusiei și riscul de penurie de arme În același mesaj, Zelenski declară că războiul din Iran afectează negativ situația din Europa în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, avertizând că SUA ar putea reduce presiunea asupra Rusiei. El spune că acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, „în special de apărare aeriană”, și cere Europei măsuri mai puternice pentru protecția împotriva amenințărilor balistice și menținerea presiunii asupra Rusiei. Totodată, Zelenski afirmă că este recunoscător țărilor care oferă asistență, inclusiv sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne, și susține că „părți cheie ale lumii” ar trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe, enumerând Europa, Orientul Mijlociu și Golful, regiuni-cheie din Asia, Canada, Australia și Noua Zeelandă. [...]
Posibilul acord SUA–Iran, dacă include predarea uraniului îmbogățit, ar reduce riscul unui nou șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz tocmai a fost redeschisă după intrarea în vigoare a unui armistițiu, potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA, Donald Trump, susține că Teheranul ar fi acceptat să predea tot uraniul îmbogățit pe care îl deține, în contextul unor negocieri care ar putea avansa cu sprijinul Pakistanului. Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz la câteva ore după ce a intrat în vigoare un armistițiu între Israel și Hezbollah, din Liban. În același timp, Trump spune că a făcut presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru acceptarea armistițiului, inițial pentru 10 zile. Ce spune Trump despre uraniul îmbogățit și calendarul armistițiului În material, Trump afirmă că armistițiul cu Iranul ar urma să expire peste patru zile și sugerează că nu este sigur că va fi nevoie de o prelungire. „Nu sunt sigur că este nevoie să fie prelungit. Sunt dispuși să facă lucruri astăzi pe care nu erau dispuși să le facă acum două luni”. Tot el susține că Teheranul ar fi acceptat să predea „tot uraniul îmbogățit”, menționând o cantitate de „peste 400 de kg”. „Iranienii au acceptat să ne returneze praful nuclear care se află foarte adânc în subteran din cauza atacului pe care l-am efectuat cu bombardierele B‑2.” Rolul Pakistanului și miza negocierilor Trump spune că ar fi dispus să meargă personal în Pakistan pentru a semna un acord, indicând Islamabadul ca posibil loc al discuțiilor. „M-aș duce. (...) S-ar putea să mă duc la Islamabad.” În material este inclusă și o analiză atribuită lui Nic Robertson (CNN), potrivit căreia oficiali pakistanezi se află de trei zile la Teheran pentru a încerca să avanseze un compromis, iar Iranul ar vedea în dorința lui Trump de a ajunge la un acord o oportunitate de a obține condiții mai bune. Context regional: armistițiul Israel–Liban și condițiile de prelungire În Liban, intrarea în vigoare a armistițiului de zece zile a fost marcată de sărbători, iar materialul menționează estimări potrivit cărora un milion de libanezi și-au părăsit locuințele în timpul luptelor. Israelul a anunțat că, deocamdată, nu își retrage soldații din teritoriile libaneze ocupate în apropierea graniței. Netanyahu afirmă că Israelul va rămâne într-o „zonă de securitate” pe o rază de 10 kilometri. Hezbollah a fost de acord să respecte armistițiul, dar a cerut „limitarea libertății de mișcare a trupelor israeliene din Liban”. Un plan în șase puncte publicat de Departamentul de Stat, citat în material, precizează că luptele vor înceta ca „gest de bunăvoință” din partea Israelului. Perioada de zece zile poate fi prelungită dacă există progrese în negocieri și dacă Libanul „demonstrează capacitatea de a-și afirma suveranitatea”, o trimitere la dezarmarea Hezbollah. Reversul: presiune pe stocurile de arme și întârzieri la livrări Materialul notează și un cost operațional: SUA ar avea stocurile de arme epuizate, iar Pentagonul a informat țările europene, în special statele baltice și scandinave, că unele livrări de arme contractate anterior vor întârzia. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre termenii unui eventual acord SUA–Iran și mecanismul de verificare, rămâne neclar cât de aproape este o înțelegere formală și ce condiții concrete ar include. [...]
Departamentul de Stat al SUA extinde politica de restricționare a vizelor și a impus deja măsuri pentru 26 de persoane , într-un demers care ridică miza de reglementare pentru actorii acuzați că acționează „în numele adversarilor” Washingtonului în emisfera vestică, potrivit G4Media . Departamentul de Stat a descris schimbarea drept o „extindere semnificativă” a politicii sale, vizând „persoanele care lucrează în numele adversarilor SUA pentru a submina” interesele americane în regiune. Conform informațiilor preluate de G4Media, care citează Time, autoritățile americane au „luat deja măsuri” pentru a impune restricții asupra a 26 de persoane. Identitățile celor vizați și activitățile concrete care au stat la baza deciziei nu au fost făcute publice. În linii generale, măsura ar urma să îi facă neeligibili pentru intrarea în SUA atât pe cei vizați, cât și pe membrii familiilor lor. Ce tip de activități pot declanșa restricțiile În anunțul citat, Departamentul de Stat enumeră o serie de activități care ar putea justifica restricția de viză, „inclusiv, dar fără a se limita la”: facilitarea achiziției sau controlului de către „puterile adversare” a unor active-cheie și resurse strategice în emisfera vestică; destabilizarea eforturilor de securitate regională; subminarea intereselor economice americane; desfășurarea de operațiuni de influență menite să submineze suveranitatea și stabilitatea statelor din regiune. Context politic: „Doctrina Donroe” și presiunea asupra regiunii Politica este plasată de sursa citată în linia dorinței Administrației Trump de a exercita o influență mai mare asupra Americii, președintele Donald Trump folosind termenul „Doctrina Donroe”, o reinterpretare contemporană a doctrinei din 1823 asociate fostului președinte James Monroe, axată pe dominația SUA în emisfera vestică. În același context, materialul menționează că Trump a invocat doctrina când SUA au desfășurat „o operațiune militară extraordinară” pentru a-l destitui pe președintele venezuelean Nicolás Maduro la începutul acestui an. Totodată, armata SUA ar fi continuat să atace ambarcațiuni suspectate de implicare în traficul de droguri, în cadrul unei campanii descrise drept una împotriva „narcoterorismului”, deși, potrivit textului, dovezile publice care să susțină acuzațiile sunt insuficiente. [...]
Chișinăul a interzis accesul conducerii trupelor ruse din Transnistria, invocând securitatea națională și prezența „ilegală” a armatei ruse , o măsură care ridică miza de control pe linia Nistrului și limitează mobilitatea oficialilor vizați în afara regiunii separatiste, potrivit Adevărul . Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu (PAS), a spus că decizia de a declara indezirabilă conducerea armatei ruse din regiunea separatistă transnistreană are un motiv „simplu și concret”: staționarea armatei ruse „ilegal” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune difuzată de Jurnal TV. „Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Vorba ceea, ne-am luat inima în dinți și am luat această decizie, de a-i declara indezirabili.” Ce înseamnă, practic, decizia: restricții de acces și de circulație Grosu a afirmat că persoanele vizate se află în Transnistria, iar „din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept”, autoritățile le vor cere „să meargă acasă”. El a adăugat că, dacă nu vin pe malul drept al Nistrului pentru a-și legaliza șederea și rămân în regiunea separatistă, nu vor putea circula în afara acesteia. Cine sunt oficialii vizați și ce instituție a luat măsura Inspectoratul General pentru Migrație (structură a Ministerului Afacerilor Interne) a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova pentru conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, inclusiv: comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov; adjuncții Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov; șeful statului-major al GOTR, Marat Iarulin; Aleksei Bogomolov. Potrivit instituției, măsura a fost dispusă de „autoritatea competentă pentru străini” la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale, iar printre cei vizați s-ar regăsi și membri ai unor „grupuri militare neconstituționale”. Context: prezența GOTR și datele privind „indezirabilii” în 2026 GOTR este format din componente ale fostei Armate a 14-a a Uniunii Sovietice și staționează în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990, participând la război de partea separatiștilor. Efectivul contingentului este estimat la circa 1.200 de militari. Inspectoratul General pentru Migrație a mai transmis că, de la începutul anului 2026 și până în prezent, 76 de cetățeni străini au fost declarați indezirabili în Republica Moldova, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse, susținând că prezența lor este ilegală, însă Moscova nu a dat curs solicitărilor, mai notează publicația. [...]
Analiza Ucrainei indică vulnerabilități operaționale în rachetele nord-coreene folosite de Rusia , de la metode de fabricație „învechite” până la dependența de componente electronice comerciale, potrivit Stirile Pro TV . Concluziile vin dintr-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , pe baza analizelor de laborator făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 utilizate pe teritoriul ucrainean la începutul lui 2024. Ce a găsit Ucraina în rachetele KN-23 și KN-24 Potrivit raportului citat, rachetele balistice nord-coreene sunt construite cu componente electronice comerciale, însă folosesc metode de producție considerate depășite, „chiar și cu până la 50 de ani”. Ministerul Apărării din Ucraina a mai arătat că, deși aceste rachete au asemănări cu modele rusești, folosesc un combustibil mai puțin eficient și au nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. „În același timp, sunt utilizate metode de producție învechite, iar calitatea lipiturilor este specifică tehnologiei de acum aproximativ 50 de ani” Analiza mai menționează că rachetele sunt acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la temperaturi ridicate în timpul zborului. Legături tehnologice și ocolirea sancțiunilor Ministerul Apărării din Ucraina spune că a identificat modelele KN-23 și KN-24 folosind schițe din Coreea de Sud și imagini din fabrici nord-coreene, indicând șapte caracteristici comune. Totodată, KN-23 ar avea un diametru al structurii folosit exclusiv de Coreea de Nord. În raport, KN-23 (Hwasong-11A) este prezentată ca fiind adesea comparată cu racheta balistică rusă Iskander-M, iar KN-24 (Hwasong-11B) cu racheta tactică americană ATACMS. Totuși, documentul ucrainean susține că nu sunt copii directe, ci ar indica faptul că Phenianul a „rafinat o versiune inițială” a dezvoltării rachetelor Iskander. În același timp, unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar raportul afirmă că Phenianul ar achiziționa aceste cipuri pentru a ocoli sancțiunile. Potrivit serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR) , la finalul lui 2024 au fost identificate componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite. Cum au fost folosite în Ucraina și ce s-a raportat despre performanță Ucraina a raportat prima dată utilizarea rachetelor KN-23 în ianuarie 2024, când a spus că Rusia le-a lansat asupra orașului Harkov. Atunci, oficialii ucraineni au afirmat că rachetele sunt imprecise și nesigure, „cel puțin jumătate” explodând în aer înainte să își atingă țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a interceptat rachete KN-24 lansate asupra Kievului. La începutul lui 2025, Kievul a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. În context, materialul notează că Rusia a încercat să își consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament, iar SUA și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorarea că Phenianul acumulează experiență de luptă, inclusiv în producția de armament. [...]
