Știri
Știri din categoria Externe
SUA au aprobat o vânzare militară de 108,1 milioane de dolari (aprox. 497 milioane lei) pentru întreținerea apărării aeriene a Ucrainei, un pachet care vizează menținerea în funcțiune a sistemelor FrankenSAM HAWK și, implicit, capacitatea Kievului de a susține o apărare stratificată împotriva atacurilor cu rachete și drone, potrivit Digi24.
Acordul descris ca „potențială vânzare militară” include servicii de întreținere, piese de schimb, asistență tehnică și sprijin logistic. Washingtonul susține că pachetul va consolida apărarea aeriană integrată a Ucrainei fără să afecteze echilibrul militar regional și fără impact negativ asupra pregătirii de apărare a SUA.
Conform notificării citate, lista de solicitări a Kievului pentru sistemele de rachete FrankenSAM HAWK include:
Principalul contractant pentru proiect ar urma să fie Sierra Nevada Corporation, cu sediul în Englewood, Colorado.
Din perspectiva operațională, pachetul este centrat pe mentenanță și suport, adică pe disponibilitatea efectivă a unor capabilități deja folosite, nu pe introducerea unui sistem complet nou. Departamentul de Stat arată că vânzarea propusă sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin consolidarea „securității unei țări partenere” considerate relevante pentru stabilitatea politică și economică în Europa.
În același timp, administrația americană afirmă că pachetul ajută Ucraina să răspundă „amenințărilor actuale și viitoare” prin întărirea apărării aeriene integrate pentru misiuni de autoapărare și securitate regională.
HAWK (prescurtare de la „Homing All the Way Killer”) este un sistem de rachete sol-aer cu rază medie, dezvoltat inițial în timpul Războiului Rece pentru a distruge aeronave și adaptat ulterior pentru interceptarea rachetelor de croazieră și dronelor. Deși mai vechi decât sisteme precum Patriot, bateriile HAWK modernizate sunt încă operaționale în mai multe țări.
Programul FrankenSAM combină platforme ucrainene de apărare aeriană din era sovietică cu rachete și tehnologie radar occidentale, pentru a integra muniții la standardele NATO mai rapid și la un cost mai mic, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Disputa politică din SUA asupra etichetei de „război” riscă să complice mandatul și controlul asupra operațiunilor militare în conflictul cu Iranul, pe fondul reluării luptelor în zona strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax . Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că nu ar numi situația „un război”, argumentând că „în acest moment, nu există tiruri active”, deși a admis că au existat zone în care confruntările au reizbucnit. El a mai spus că operațiunile majore de luptă au durat aproximativ șase săptămâni, declarațiile fiind făcute joi, într-o conferință de presă la Casa Albă. Întrebat dacă războiul cu Iranul se va încheia până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, Vance a evitat să ofere un termen. Într-un răspuns separat, vicepreședintele a spus că întrebarea despre finalul conflictului echivalează cu întrebarea „când vor înceta iranienii să mai tragă în nave” și a adăugat că nu știe răspunsul, sugerând că „ar trebui să-i întrebați pe iranieni”. Sanders: „Explicați-le asta familiilor militarilor uciși” Senatorul independent Bernie Sanders a criticat public formularea lui Vance, invocând pierderile umane. În mesajul publicat pe rețeaua X, Sanders a amintit de militarii americani uciși și de victimele din regiune. „JD Vance a spus că ceea ce se întâmplă în Iran nu este un război. Vă rog să explicați asta familiilor celor 19 militari americani care și-au pierdut viața sau miilor de oameni care au fost uciși în regiune.” Trump susține linia Casei Albe: „conflict militar”, nu „război” Președintele Donald Trump a susținut vineri poziția lui Vance, descriind confruntarea drept un „conflict militar”, nu un război. Trump a argumentat că operațiunile americane au fost intermitente și că Statele Unite nu au trimis trupe terestre în Iran. Context: șase luni de confruntări și tensiuni în strâmtoarea Ormuz Conform informațiilor prezentate, conflictul dintre SUA și Iran a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului. În cele peste șase luni scurse de atunci, SUA și Israelul au atacat ținte din Iran, iar Teheranul a ripostat prin lovituri asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din regiune. După o perioadă de relativă acalmie, luptele s-au intensificat din nou în ultimele zile, inclusiv în zona strategică a strâmtorii Ormuz. [...]
Costurile războiului împotriva terorismului au împins SUA din excedent bugetar în datorie de peste 40 de trilioane de dolari , iar această povară a accelerat erodarea prestigiului și a coeziunii interne, argumentează o analiză preluată de Digi24 dintr-un comentariu semnat de Gerard Baker , publicat în The Times . Miza, dincolo de bilanțul istoric la 25 de ani de la 11 septembrie, este una economică și de guvernanță: cum deciziile luate după atacuri au schimbat traiectoria finanțelor publice și a încrederii în instituții. În lectura autorului, 11 septembrie 2001 a fost un moment de cotitură recunoscut imediat, dar efectele pe termen lung au fost subestimate. Atacurile au declanșat o succesiune de decizii care „au coborât America” de pe poziția de supremație globală, i-au diminuat puterea și prestigiul și au slăbit unitatea internă, lăsând țara „mai slabă și mai fragilă”. De la „momentul unipolar” la deficite și datorie record Analiza pornește de la contextul de dinainte de atacuri: SUA trăiau ceea ce era numit „momentul unipolar”, iar dezbaterea politică internă era dominată de o temă economică – ce să facă Washingtonul cu excedentul fiscal anticipat. După 11 septembrie, răspunsul militar inițial (Afganistan) a generat o unitate internă și externă, inclusiv prin invocarea articolului 5 al NATO. Punctul de inflexiune, în argumentația lui Baker, a fost redirecționarea atenției și resurselor către Irak, decizie care a devenit posibilă politic în climatul de insecuritate creat după atacuri. Consecința economică, așa cum este descrisă în text, a fost o escaladare a costurilor până la niveluri „fără precedent”: pierderi umane: peste 7.000 de vieți americane și 1.500 de vieți ale aliaților, plus „sute de mii” de civili; costuri financiare și economice: estimări care „pornesc de la câteva trilioane de dolari” în cheltuieli directe și indirecte; transformarea excedentului bugetar în deficite acumulate în deceniile următoare, până la o datorie publică a SUA „de peste 40 de trilioane de dolari”. Costul reputațional și efectul asupra încrederii în instituții Dincolo de bani, autorul susține că războiul din Irak a erodat autoritatea guvernului SUA atât intern, cât și extern, a diluat sprijinul internațional inițial și a afectat legitimitatea întregului efort militar, inclusiv prin episoade precum scandalul de la închisoarea Abu Ghraib. În plan intern, textul leagă „dauna morală și politică” de scăderea încrederii în conducerea americană și în instituții, invocând, între altele, manipularea informațiilor secrete privind armele de distrugere în masă și rolul unei părți a presei care s-a aliniat afirmațiilor administrației. În aceeași logică, criza financiară din 2008 și lipsa de răspundere pentru cei considerați vinovați au amplificat neîncrederea, inclusiv față de corporații. Autorul descrie apoi degradarea regulilor discursului politic și apariția unei realități „modelate de partizanat”, în care respectul pentru adevăr și „realitatea obiectivă” se erodează. Ce rămâne din puterea SUA, potrivit analizei Comentariul nu susține că SUA ar fi încetat să fie o putere dominantă și nici că 11 septembrie ar fi fost un „triumf” pentru inamicii Americii: sunt menționate succese precum neutralizarea rapidă a amenințării din Afganistan, eliminarea a mii de teroriști, uciderea lui Osama bin Laden și înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Concluzia de fond rămâne însă că, în bilanțul de 25 de ani, costurile – inclusiv cele bugetare și cele de încredere publică – au contribuit la slăbirea capacității SUA de a fi percepută drept „lider absolut”. Textul este prezentat ca analiză/opinie; unele evaluări sunt formulate explicit ca judecăți ale autorului, nu ca fapte verificate independent. [...]
Lovirea a trei petroliere iraniene de către SUA ridică riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra unei rute critice pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Armata SUA a anunțat sâmbătă că a lovit trei petroliere iraniene după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat rachete balistice către două nave de război americane. Până la momentul relatării, nu exista un răspuns oficial din partea Teheranului. Ce spune SUA că a vizat și de ce contează economic Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un portavion și un distrugător lansator de rachete au evitat atacurile iraniene, iar în replică forțele americane au „scos definitiv din funcțiune” navele M/T Downy și M/T Stark 1. Un al treilea tanc petrolier, M/T Kylo (cunoscut și ca „Noxen”), a fost „distrus complet” în Golful Oman, după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava. CENTCOM susține că cele trei nave făceau parte dintr-o „rețea clandestină de miliarde de dolari” care finanțează IRGC și grupările aliate din regiune — o formulare care indică o țintire cu miză economică, nu doar militară. „Mesajul pentru IRGC este clar: Dacă trageți în două dintre navele noastre, vă vom impune un cost economic și mai mare — vom distruge trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM. Strâmtoarea Ormuz și insula Kharg, puncte sensibile pentru exporturile de petrol Incidentul are loc pe fondul eforturilor ambelor părți de a menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă critică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, presa de stat din Iran relatase anterior că SUA au atacat un tanc petrolier în apropierea insulei Kharg, „un punct strategic esențial” pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit CNN, citată de Mediafax. În material se arată că insula Kharg gestionează în mod obișnuit aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului, ceea ce amplifică relevanța economică a oricărei escaladări în zonă. Detalii operaționale din timpul atacului CNN, citată de Mediafax, menționează o înregistrare audio confirmată care surprinde avertismente transmise de o aeronavă militară americană către echipajul navei Stark 1, prin canalele de urgență. Conform aceleiași surse, echipajul ar fi primit zece minute pentru evacuarea părții din spate a navei înainte de lovitură, urmate de un avertisment final pentru abandonarea imediată. Tot CNN relatează că o persoană aflată la bordul navei iraniene a cerut oprirea focului, spunând: „Suntem deja distruși”. Ce urmează, potrivit declarațiilor din SUA Tensiunile vin la scurt timp după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că ritmul conflictului depinde de acțiunile Teheranului, fără să avanseze un calendar pentru încheierea operațiunilor începute în urmă cu șase luni. În lipsa unei reacții oficiale a Iranului, rămâne neclar dacă vor urma măsuri de retorsiune care să afecteze direct navigația și transporturile de energie în regiune. [...]
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
