Știri
Știri din categoria Externe
SUA pun pe pauză o vânzare de arme de 14 mld. dolari către Taiwan pentru a-și conserva muniția, o decizie care riscă să complice planificarea de apărare a Taipeiului și să alimenteze incertitudinea privind sprijinul american, potrivit Al Jazeera.
Informația a fost transmisă de secretarul interimar al Marinei SUA, Hung Cao, în fața legislatorilor, la o audiere în Senatul american. Oficialul a spus că Washingtonul face „o pauză” pentru a se asigura că are munițiile necesare pentru „Epic Fury”, operațiunea legată de războiul cu Iranul, adăugând că vânzările militare externe vor continua „când administrația va considera necesar”.
Pachetul de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) ar fi, dacă va fi aprobat, cel mai mare transfer de armament către Taiwan. Însă amânarea vine într-un moment în care, potrivit analistului William Yang de la Crisis Group, pauza va „exacerba anxietatea și scepticismul” privind sprijinul SUA și va face mai dificil pentru guvernul taiwanez să ceară un buget suplimentar de apărare „în viitorul previzibil”.
Taiwanul, prin premierul Cho Jung-tai, a transmis că va continua să urmărească achiziții de armament, potrivit publicației taiwaneze FTV News, citată de Al Jazeera.
Congresul SUA a aprobat pachetul în ianuarie, dar vânzarea are nevoie de acordul președintelui Donald Trump pentru a merge mai departe. Hung Cao a indicat că decizia de a avansa cu tranzacția ar urma să fie luată de secretarul Apărării, Pete Hegseth, și de secretarul de Stat, Marco Rubio.
Războiul a fost „pus pe pauză” după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu pe 8 aprilie, însă nu există încă un acord de pace permanent, notează publicația.
Armele pentru Taiwan au fost un subiect în discuțiile dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, iar Trump a confirmat că a abordat tema. Într-un interviu pentru Fox News, el a spus că „poate” va aproba pachetul sau „poate nu” și a sugerat că ar putea fi folosit ca „monedă de negociere”, deși există un precedent vechi de decenii împotriva consultării Beijingului în privința acestor vânzări.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și se opune sprijinului – chiar neoficial – al Washingtonului pentru Taipei. SUA nu recunosc oficial Taiwanul, dar, în baza Taiwan Relations Act din 1979, sunt angajate să ajute insula să se apere.
Trump a mai spus că ar lua în calcul să vorbească direct cu președintele taiwanez William Lai Ching-te despre acord, un gest care ar încălca protocolul diplomatic urmat de patru decenii și ar provoca, „aproape sigur”, o reacție dură din partea Beijingului, potrivit sursei.
Recomandate
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” ridică un risc imediat pentru transportul maritim și fluxurile energetice din Golf , după ce SUA au lansat o a treia rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, relatează Economedia , citând informații transmise de CNBC și declarații ale Comandamentului Central al SUA (Centcom) și ale Gărzii Revoluționare iraniene. Atacurile americane au fost ordonate sâmbătă de președintele Donald Trump, ca răspuns la un atac iranian asupra unei nave comerciale care tranzita Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centcom. Garda Revoluționară Islamică a anunțat, prin agenția de stat PressTV, că a închis strâmtoarea pentru tot traficul naval. Ce a declanșat escaladarea Centcom afirmă că nava M/V GFS Galaxy, un portcontainer sub pavilion cipriot, nu își mai poate continua călătoria după ce atacul iranian a provocat un incendiu la bord și „daune semnificative” la sala mașinilor. Un membru al echipajului civil este dat dispărut. În comunicările publice citate, Centcom a justificat loviturile ca parte a unui efort de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale. Secretarul apărării Pete Hegseth a transmis, la rândul său, că „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește”. Miza operațională: blocarea traficului naval Garda Revoluționară a susținut că: „Niciunei nave nu i se va permite să tranziteze strâmtoarea” În paralel, textul indică faptul că Iranul a atacat nave care foloseau o rută sudică de-a lungul coastei Omanului, rută descrisă ca fiind protejată de armata americană, iar Teheranul ar cere navelor să utilizeze o rută nordică prin apele sale teritoriale. De ce contează pentru economie: incertitudine asupra fluxului de energie Publicația notează că SUA și Iranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii, însă cele două părți sunt acum în dezacord privind condițiile de redeschidere. Acordul prevedea că Iranul va depune eforturi pentru trecerea în siguranță și că nu va percepe taxă de trecere timp de 60 de zile, dar nu definea rutele precise de tranzit. David Goldwyn, fost trimis special al Departamentului de Stat al SUA pentru afaceri energetice internaționale, a pus blocajul pe lipsa unui consens privind gestionarea traficului naval, afirmând că problema a fost „amânată”. Separat, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat luna trecută că armata SUA va „asigura fluxul de energie din Golf, cu sau fără un acord cu Iranul”, susținând totodată că Iranul „nu va mai avea capacitatea de a închide Strâmtoarea Hormuz în viitor”. Ce urmează: încercări de mediere, dar fără garanții Sâmbătă dimineață, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi a sosit în Oman pentru discuții cu omologul său, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi. Omanul este menționat ca mediator-cheie în eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA și Iran, însă, pe baza informațiilor din sursă, nu există încă un calendar sau o soluție convenită pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Podul internațional Gordie Howe, un proiect de 4,5 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă pentru deschidere , după ce președintele SUA Donald Trump a dat undă verde inaugurării, potrivit Mediafax . Decizia vine după un acord SUA–Canada menit să închidă disputa care a întârziat punerea în funcțiune a infrastructurii. Podul, care traversează râul Detroit și leagă Detroit (Michigan) de Windsor (Ontario), ar urma să se deschidă pe 27 iulie, conform Financial Times, după ce Trump și-a retras obiecțiile față de proiect. Investiția este evaluată la 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei). De ce contează: deblocarea unei infrastructuri-cheie după o dispută pe taxe Miza imediată este operațională: proiectul a fost lansat în urmă cu 13 ani, iar inaugurarea a fost împinsă din cauza unei dispute între cele două părți. Guvernul canadian a anunțat vineri seara că SUA și Canada au convenit asupra unor „măsuri de cooperare axate pe gestionarea taxelor de trecere”. În februarie, Trump declarase că nu va deschide podul „până când Statele Unite nu vor fi despăgubite integral” de Canada, potrivit sursei citate de Mediafax. Ce s-a întâmplat cu inaugurarea și ce urmează Inaugurarea era programată inițial pentru 12 iunie, însă ceremonia a fost amânată „brusc”, pe fondul unor „probleme rămase nerezolvate”, potrivit Associated Press. Acum, după acordul privind taxele și retragerea obiecțiilor, deschiderea este estimată pentru 27 iulie. Date tehnice și context Podul are 2,4 kilometri lungime, traversează râul Detroit și are șase benzi, fiind susținut de cabluri. Proiectul a fost descris ca o sursă de tensiune în relațiile SUA–Canada, relații care s-au deteriorat în al doilea mandat al lui Trump. În același context, Mediafax notează că ulterior s-a aflat că miliardarii proprietari ai podului rival Ambassador Bridge (care leagă deja Canada de SUA prin Detroit) au donat 1 milion de dolari către un Super PAC care îl susține pe Trump. [...]
Atacurile revendicate de Iran în statele din Golf au început să atingă infrastructură energetică și puncte de frontieră, crescând riscul de întreruperi operaționale și de escaladare regională , potrivit TVR Info , care sintetizează informații atribuite inclusiv The Guardian, AFP și Reuters. Teheranul, prin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a susținut că a lovit ținte asociate prezenței americane în mai multe țări: un centru de comandă și control și hangare pentru drone în Iordania, o stație radar americană în Kuweit, platforme de suport și realimentare pentru portavioane americane în Oman, precum și un centru de mentenanță a avioanelor și o instalație de comandă în Qatar. Kuweit: puncte de frontieră și o platformă petrolieră offshore, vizate în atac Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că trei puncte de trecere a frontierei din nordul țării și o platformă petrolieră offshore au fost atacate într-un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, incident soldat cu rănirea unei persoane și pagube materiale, conform AFP și Reuters. Ministerul nu a precizat originea atacului asupra punctelor de frontieră, dar a spus că platforma aparținând Kuwait Oil Company a fost vizată de „o dronă ostilă”. Qatar: răniți după interceptări, iar Doha invocă dreptul de a răspunde În Qatar, Ministerul de Interne a anunțat că trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de șrapnel după ce apărarea aeriană a interceptat atacuri. Autoritățile au precizat că răniții primesc îngrijiri medicale și nu au raportat decese. Ministerul de Externe qatarez a transmis că își „rezervă dreptul deplin de a răspunde” în conformitate cu dreptul internațional și a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale, susținând că Iranul este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și consecințele lor. Alertă extinsă în regiune: EAU, Bahrain, Iordania și Oman Emiratele Arabe Unite au anunțat că au detectat amenințări cu rachete în afara „granițelor” și că monitorizarea se desfășoară „non-stop”. În Bahrain, Ministerul de Interne a comunicat că au fost declanșate sirenele și populația a fost îndemnată să meargă către cel mai apropiat loc sigur, în timp ce forțele armate sunt la „cel mai înalt nivel de pregătire”. În Iordania, Ministerul Comunicațiilor a spus că trei rachete iraniene au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale minore, fără victime. În Oman, agenția de știri statală a relatat despre atacuri cu drone în nord-est, în zona strâmtorii Ormuz . Implicația economică imediată: risc operațional pentru energie și transport Din informațiile prezentate, elementul cu potențial economic direct este lovirea unei platforme petroliere offshore în Kuweit și activarea alertelor în proximitatea strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul regional. TVR Info nu oferă date despre impactul asupra producției sau exporturilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne, deocamdată, neclară. Recomandări de securitate: SUA își avertizează cetățenii în Oman Ambasada SUA în Oman le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Duqm și în guvernoratul Musandam să rămână la adăpost „din cauza activităților recente”, îndemnându-i să stea departe de ferestre și menționând că autoritățile americane monitorizează situația și pot oferi informații despre opțiuni de plecare din regiune. Evoluția depinde de ritmul și țintele următoarelor lovituri, dar faptul că sunt raportate atacuri asupra unor puncte de frontieră și asupra unei platforme petroliere indică o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii și asupra climatului de securitate din statele din Golf. [...]
