Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană pregătește separarea parcursului de aderare al Republicii Moldova de cel al Ucrainei, o mișcare cu miză de reglementare care ar permite avansarea Chișinăului pe criterii de merit, fără ca procesul să fie încetinit de blocaje politice legate de dosarul ucrainean, potrivit Euronews.
După depășirea unui blocaj de doi ani și deschiderea primului „cluster” (grup tematic) de negocieri, tot mai mulți diplomați europeni admit că cele două candidaturi ar putea evolua în ritmuri diferite. Bruxellesul încearcă, în același timp, să evite scenariul în care Ucraina ar fi blocată „exclusiv din motive politice”.
La summitul de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că Republica Moldova și Ucraina ar putea urma, în cele din urmă, trasee separate în procesul de aderare. Până acum, Chișinăul și Kievul au fost tratate ca un tandem, pe fondul războiului declanșat de Rusia, care a accelerat aspirațiile europene ale ambelor state.
„Odată ce primul grup de capitole este deschis, fiecare țară candidată este responsabilă pentru propriul parcurs, deoarece trebuie să implementeze reforme și trebuie să implementeze reforme diferite, în funcție de țara candidată despre care vorbim. Așadar, aici mă refer doar la Republica Moldova. Dacă procesul bazat pe merite este fundamentul, atunci este mult mai bine pentru Moldova, deoarece astfel ea poate livra rezultatele necesare, iar noi ne putem respecta promisiunea.”
Procesul de aderare la UE este împărțit în șase clustere tematice. Conform informațiilor din articol, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate pregătite din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere, însă până acum a fost deschis doar clusterul „Fundamente”.
Acesta include domenii-cheie pentru condiționalitatea UE:
Separarea formală a parcursurilor ar întări principiul „pe merit” în extindere și ar permite ca progresul Republicii Moldova să fie evaluat și avansat independent, în funcție de reformele implementate. În paralel, UE încearcă să gestioneze riscul ca dosarul Ucrainei să fie încetinit de considerente politice, fără ca acest lucru să se transfere automat asupra Chișinăului.
Recomandate
Factura reconstrucției Ucrainei împinge Europa spre finanțare mixtă, iar România poate câștiga ca hub logistic și energetic , într-un efort în care banii publici nu vor fi suficienți fără implicarea sectorului privat, potrivit unei analize și unui interviu difuzate de Digi24 . România este descrisă drept „vecin-cheie” pentru Ucraina, cu o graniță de peste 600 km – cea mai lungă frontieră a Ucrainei cu un stat UE – și cu un rol deja vizibil în menținerea fluxurilor comerciale: când porturile ucrainene sunt blocate, zeci de milioane de tone de cereale ies prin Constanța și pe Dunăre. Aceleași rute ar putea funcționa și invers, pentru livrări de ciment, oțel, utilaje și echipamente energetice. În plan energetic, materialul notează că rețelele electrice sunt conectate, iar România poate livra electricitate când infrastructura ucraineană este lovită; „invers s-a întâmplat deja în vară”, când România a avut probleme, conform textului. Dimensiunea notei de plată și golul de finanțare Costurile cresc odată cu prelungirea războiului. Cel mai recent calcul menționat, realizat împreună de guvernul ucrainean și instituții internaționale, indică aproape 588 de miliarde de dolari pentru zece ani (aprox. 2.646 miliarde lei), adică aproape de trei ori valoarea economiei ucrainene, potrivit Digi24. Pe termen scurt, Kievul și-a fixat pentru acest an priorități de reconstrucție de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 67,5 miliarde lei), însă la începutul anului avea acoperită doar o treime din sumă, diferența urmând să fie acoperită de parteneri externi și investitori privați. Doar deminarea și strângerea molozului ar costa aproape 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei), conform materialului. De ce Europa mizează pe companii, nu doar pe bugete publice Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, spune în interviu că asistența oficială a statelor partenere va rămâne importantă, dar „nu va fi suficientă” pentru reconstrucția de amploare, care ar trebui „condusă de sectorul privat”, inclusiv de companii ucrainene și firme europene. „Asistența noastră oficială [...] poate fi folosită pentru a reduce riscurile pentru sectoarele private, poate fi folosită pentru a cofinanța investiții și proiecte, dar nu va reuși singură.” În acest context, poziționarea României ca hub logistic și, potențial, energetic devine relevantă economic: mare parte din bunurile necesare reconstrucției trebuie „produse, depozitate și trimise” cât mai aproape de frontiera ucraineană, potrivit materialului. Ce instrumente folosește Suedia pentru a atrage firmele și ce semnal dă asta regiunii Digi24 prezintă modelul suedez de reducere a riscurilor pentru companiile care lucrează cu Ucraina: birou comercial la Kiev care ghidează firmele, garanții speciale prin agenția națională de credite de export și un buget rezervat pentru despăgubirea unor eventuale pierderi (aproape 1,8 miliarde de coroane, sumă menționată ca alocare „din acest an”). În plus, există un program al fondului public de investiții pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care caută parteneri ucraineni și un mecanism separat pentru exporturile industriei de apărare, cu plafon de 500 de milioane de coroane. Mesajul de fond: dacă reconstrucția va depinde de capital privat, statele vor fi presate să vină cu garanții și cofinanțări care să facă proiectele „bancabile” (finanțabile) în condiții de război și risc ridicat. Context: finanțarea europeană și limita politică a activelor rusești Materialul arată că Uniunea Europeană a decis, în decembrie, să împrumute Kievului 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, bani atrași de pe piețele financiare. Ideea folosirii celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești blocate a fost abandonată după opoziția Belgiei, țara care păstrează grosul fondurilor, potrivit Digi24. În paralel, necesarul de finanțare al Ucrainei doar pentru 2026 și 2027 este estimat la 137 de miliarde de euro (aprox. 685 miliarde lei), conform textului. Riscuri: reconstrucție „sub bombe” și vulnerabilități de integritate Interviul insistă că reconstrucția are loc deja, pentru că „zeci de milioane” de ucraineni trăiesc în țară și nu pot aștepta finalul războiului pentru servicii de bază (electricitate, încălzire, apă, sănătate, educație). În același timp, infrastructura energetică rămâne țintă: iarna trecută ar fi fost scoasă din funcțiune până la 80% din capacitatea de producție de electricitate, iar la începutul lui noiembrie autoritățile de la Kiev au raportat peste 20 de lovituri asupra instalațiilor energetice în 24 de ore, cu pene de curent inclusiv în capitală, potrivit materialului. Digi24 menționează și un caz major de corupție în energie: anchetatorii anticorupție ucraineni ar fi documentat, în operațiunea „Midas”, acuzații potrivit cărora furnizori ai companiei nucleare de stat Energoatom ar fi fost taxați cu 10–15% din valoarea contractelor, iar suma totală s-ar ridica la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei). Acest tip de risc poate influența direct apetitul investitorilor și costul garanțiilor. Ce urmează pentru România, din perspectiva economică Din informațiile prezentate, miza pentru România este dublă: pe de o parte, infrastructura de transport și energie o poate transforma într-un punct de intrare pentru materiale și echipamente către Ucraina; pe de altă parte, dacă reconstrucția va fi împinsă către sectorul privat, competiția se va muta și în zona instrumentelor de sprijin (garanții, asigurări, cofinanțări) care fac posibilă implicarea companiilor în proiecte cu risc ridicat. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete ale autorităților române privind astfel de instrumente. [...]
Rusia condiționează oprirea războiului de o redesenare a arhitecturii de securitate europene , cerând inclusiv ieșirea Finlandei din NATO și interzicerea bazelor NATO în statele baltice, potrivit Digi24 . Solicitările au fost formulate, conform relatărilor citate, în cadrul unor discuții neoficiale la Abu Dhabi despre încetarea războiului din Ucraina. Informația, atribuită de Digi24 ziarului german Bild și preluată prin agenția Anadolu, indică faptul că propunerile Moscovei depășesc subiectul strict al Ucrainei și urmăresc introducerea „unei noi ordini de securitate europeană”, pe fondul poziției ruse potrivit căreia Occidentul ar fi promis în trecut să nu extindă NATO spre est. Ce cere Moscova: dincolo de Ucraina În pachetul de condiții prezentat, Rusia ar urmări să obțină concesii teritoriale și militare, dar și limitări structurale pentru NATO în regiune. Printre cerințele menționate: Rusia ar păstra teritoriile ucrainene ocupate în prezent și ar primi întreaga regiune Donbas ; Ucraina ar urma să renunțe și la zonele rămase din Donețk și Luhansk aflate încă sub controlul său. Porturile Odesa și Mykolaiv ar fi demilitarizate și nu ar putea fi folosite ca baze navale; ar exista acorduri separate pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică. Ucraina ar rămâne permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea aderării la Uniunea Europeană. NATO nu ar avea baze militare în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), iar Finlanda ar fi obligată să revină la statutul de dinaintea aderării, adică să părăsească Alianța. Kremlinul ar cere o oprire completă a extinderii NATO, în cadrul discuțiilor neoficiale. Republica Moldova, inclusă în pachetul de condiții Propunerea ar include și un capitol dedicat Republicii Moldova: transformarea țării într-o republică federală alcătuită din teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia. În scenariul unei aderări la UE, Transnistria și Găgăuzia ar avea dreptul să organizeze referendumuri privind independența, conform aceleiași relatări. Ce oferă Rusia în schimb În schimbul acceptării condițiilor, partea rusă s-ar oferi să retragă armele nucleare din Belarus și să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune în această țară, potrivit sursei citate de Digi24. Informațiile provin din relatări de presă despre discuții descrise ca neoficiale, iar articolul nu indică o confirmare publică din partea părților implicate privind acceptarea sau calendarul unor astfel de condiții. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Posibila includere a Europei în negocierile de pace ridică miza pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei , în condițiile în care Moscova respinge explicit orice prezență militară europeană pe teren, potrivit Digi24 . Emisarul american Steve Witkoff a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de discuții, însă Kremlinul nu confirmă oficial. Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi, la Moscova, cu liderul rus, după ce participaseră la primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. La plecarea din Rusia, Kushner a descris întâlnirea drept „productivă” și a spus că discuțiile au fost „ample și detaliate”, cu scopul de a pregăti următoarele discuții multilaterale. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial - ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați”, a spus Steve Witkoff. Totuși, rămâne neclar cine ar reprezenta Europa și în ce format ar avea loc negocierile. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene, dar a condiționat-o de opțiunea europenilor pentru „pace” sau „continuarea războiului”. Linia roșie a Moscovei: trupe europene în Ucraina Un punct major de divergență, potrivit materialului, este pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord. Putin a respins „categoric” desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul ucrainean, inclusiv în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. „Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei”, a declarat Vladimir Putin. Liderul rus a avertizat și că o asemenea prezență ar deveni „țintă militară legitimă”, susținând că „războiul s-ar relua instantaneu”. În acest context, Digi24 notează că, după întâlnirea Trump–Putin din Alaska (august 2025) , liderii europeni au prezentat un plan de securitate postbelică pentru Ucraina, care ar fi inclus sprijin american (aerian și informații) și contribuții din partea a 26 de țări, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron, inclusiv printr-o forță de garantare. Negocieri despre „arhitectura de securitate” a Europei, cu UE în alertă Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a spus că SUA sunt pregătite să coordoneze o discuție amplă despre o „nouă arhitectură de securitate europeană” – idee care, potrivit articolului, a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, deoarece amintește de solicitările Moscovei din 2021–2022, înaintea invaziei pe scară largă. Poziția unor state europene este că discuțiile despre securitatea postbelică ar trebui să aibă loc după un armistițiu și oprirea luptelor pe actualele linii ale frontului. La Abu Dhabi a fost prezentă și o delegație de oficiali europeni de rang înalt (Franța, Germania, Marea Britanie și Italia), dar aceasta nu a participat la discuțiile directe cu reprezentanții Rusiei. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu ar trebui să „reinventeze roata” și a spus că orice discuție viitoare trebuie să țină cont de faptul că arhitectura de securitate a fost „distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii liderilor celor 27 de state membre UE, programată vineri, la Dublin. Ce urmează: discuții Putin–Trump în China și presiune pe rolul UE Ușakov a afirmat că Putin va continua discuțiile cu Donald Trump despre războiul din Ucraina la o întâlnire programată săptămâna viitoare, în China, și că Moscova este pregătită să discute cu Washingtonul despre viitorul securității europene. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut europenilor să urmărească atent discuțiile SUA–Rusia despre garanțiile de securitate, susținând că miza depășește Ucraina și vizează un posibil „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Pe fond, materialul indică faptul că, deși există semnale despre extinderea formatului de negocieri, Kremlinul nu renunță la obiectivele sale și transmite că este pregătit să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Pentru Europa, participarea – dacă se va concretiza – ar veni într-un moment în care garanțiile de securitate și orice prezență militară pe teren rămân exact punctele pe care Moscova le respinge. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Vladimir Putin a condiționat orice aranjament post-război de absența trupelor occidentale în Ucraina , avertizând că militarii străini ar deveni „ținte legitime”, în timp ce a încercat să își susțină poziția printr-o propunere de „misiune umanitară” comună în estul Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis în discuții cu reprezentanți americani aflați la Moscova. Propunerea vizează orașul Kosteantînivka (regiunea Donețk), unde liderul de la Kremlin susține că ar mai fi între 400 și 500 de civili. Putin a sugerat o operațiune comună ruso-ucraineană pentru evacuarea acestora și pentru livrarea de ajutoare umanitare. „Misiunea umanitară”, folosită ca argument în negocieri Putin a indicat că o astfel de operațiune ar putea urma modelul unei inițiative similare din octombrie, desfășurate în orașul Oleșkî , aflat sub control rusesc, care ar fi permis civililor să părăsească zona. Potrivit lui, atunci au fost livrate și ajutoare umanitare pentru cei care au rămas. Tot în acest context, Putin a afirmat că Rusiei i-ar fi trebuit cinci zile pentru a demina zona din apropierea Kosteantînivka, informație relatată de Interfax. Linia roșie a Moscovei: fără trupe occidentale după război În paralel cu componenta umanitară, Putin a reiterat că Rusia nu va accepta desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unui acord de pace sau a unor garanții de securitate pentru Kiev. Potrivit France24 , el a avertizat că orice astfel de forțe ar fi considerate „ținte legitime” și a susținut că o asemenea desfășurare ar însemna, în realitate, „continuarea războiului”. Din perspectiva negocierilor, poziția Moscovei intră în contradicție directă cu discuțiile despre o posibilă prezență internațională în Ucraina, idee asociată cu garanțiile de securitate cerute de Kiev pentru perioada de după un eventual armistițiu. [...]
