Știri
Știri din categoria Externe
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni, semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24.
Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas, împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru.
Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor.
În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri.
În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza:
Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel, președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene.
Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
