Știri
Știri din categoria Externe
UE amână numirea unui negociator-șef și își mută accentul pe sancțiuni, semnalând că, în evaluarea Bruxellesului, nu există încă premise operaționale pentru discuții de pace credibile cu Moscova, potrivit Digi24.
Înalți oficiali și diplomați europeni, citați de dpa, spun că șefa diplomației UE, Kaja Kallas, împreună cu state membre-cheie, inclusiv Germania, nu consideră utilă în acest moment desemnarea unei persoane care să conducă eventualele negocieri dintre Ucraina și Rusia. Discuțiile au avut loc în marja unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, în Cipru.
Mesajul transmis de oficialii europeni este că blocul comunitar vrea să stabilească mai întâi o abordare comună: ce ar trebui discutat cu Rusia și cum ar putea UE sprijini eforturile diplomatice pentru a opri războiul declanșat de Moscova în Ucraina. În această logică, numirea unui negociator-șef ar veni abia după clarificarea mandatului și a obiectivelor.
În paralel, aceeași sursă indică faptul că la nivelul UE persistă scepticismul privind disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri.
În timp ce discuția despre un reprezentant special rămâne în așteptare, pregătirile pentru sancțiuni suplimentare continuă. Potrivit informațiilor obținute de dpa, Comisia Europeană și serviciul diplomatic al UE ar urma să prezinte joi statelor membre propuneri pentru un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar viza:
Dezbaterea privind oportunitatea numirii unui reprezentant al UE pentru eventuale discuții cu Moscova s-a intensificat în capitalele europene. Printre numele vehiculate se numără, potrivit unor surse citate de dpa, Angela Merkel, președintele finlandez Alexander Stubb și Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene.
Vladimir Putin a sugerat public și numele fostului cancelar german Gerhard Schroeder, însă ideea a fost respinsă atât de guvernul german, cât și de oficiali ai UE. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că europenii vor decide cine va vorbi în numele lor.
Recomandate
Disputa asupra controlului unor sate din Harkiv și Zaporojie arată cât de greu se confirmă câștigurile teritoriale pe front , într-un moment în care Rusia anunță capturi aproape săptămânal, iar Ucraina și surse deschise contestă o parte dintre ele, potrivit Reuters . Ministerul rus al Apărării a transmis că trupele sale au preluat controlul asupra satului Hraniv din regiunea Harkiv (în nord-est, la granița cu Rusia) și asupra satului Vozdvyzhivka din regiunea Zaporojie (sud-est), într-o zonă intens disputată. Ucraina respinge anunțul pentru Hraniv Armata a 14-a a Ucrainei a respins raportarea Rusiei, afirmând că Hraniv se află sub control ucrainean. Într-o postare pe Facebook, unitatea a susținut că forțele ucrainene „țin în mod fiabil” liniile defensive, resping atacurile și provoacă pierderi semnificative în personal și echipamente. DeepState contestă capturarea Vozdvyzhivka DeepState, un blog militar ucrainean care urmărește evoluțiile de pe linia frontului folosind surse deschise, a spus că raportul privind capturarea Vozdvyzhivka este neadevărat. Potrivit acestuia, un grup de militari ruși ar fi intrat pentru scurt timp în sat la începutul lunii, dar ar fi fost alungat sau ucis. Context: revendicări frecvente, confirmări dificile Pe fondul unui front de aproximativ 1.250 km (circa 2.012 km), Rusia — care controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei — anunță capturarea de localități aproape săptămânal, în cadrul campaniei de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk din est. Reuters notează că, în ultimele săptămâni, armata ucraineană a afirmat că avansurile rusești au încetinit și că se află în cea mai puternică poziție din ultimele luni. În acest context, diferențele dintre comunicatele oficiale și evaluările ucrainene indică o „ceață a războiului” în care câștigurile teritoriale sunt greu de verificat rapid și independent. [...]
Ambasada SUA la Kiev spune că își continuă activitatea, contrazicând ideea unei retrageri americane, într-un moment în care Rusia încearcă să inducă presiune diplomatică prin amenințări cu atacuri asupra capitalei ucrainene , potrivit HotNews . Ambasada SUA la Kiev a transmis, într-o postare pe X, că este deschisă și că „nu au intervenit modificări” în operațiuni, calificând drept false informațiile contrare. Reprezentanța diplomatică a reiterat și avertismentul Departamentului de Stat potrivit căruia cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina „sub niciun motiv”, invocând conflictul armat. Declarația vine după ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a afirmat la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE din Cipru că „toți europenii au rămas” la Kiev, în timp ce „America a plecat”. Contradicția și explicațiile vehiculate la Kiev Informația despre plecarea americanilor a fost negată și de un oficial ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tihîi, citat de Kyiv Post, a spus că „informațiile privind plecarea Ambasadei SUA nu sunt adevărate”. În același timp, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, Dmitro Litvin, a descris situația drept „ciudată” și a sugerat că Kallas s-ar fi putut referi la plecarea temporară a unor diplomați americani din capitală înaintea unui atac masiv recent al Rusiei (în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform relatării). Un reprezentant al Ambasadei SUA la Kiev a refuzat să comenteze declarațiile lui Litvin. Context: amenințările Rusiei și reacția diplomatică în Europa Discuțiile au loc pe fondul amenințărilor lansate de Rusia la adresa Kievului. Pe 25 mai, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a sunat pe secretarul de stat american Marco Rubio și a cerut evacuarea diplomaților americani, susținând că forțele ruse „încep atacuri sistematice și susținute” asupra orașului, la ordinul președintelui Vladimir Putin. În acest context, mai multe state – inclusiv Germania, Norvegia, Olanda, Polonia și România – au convocat reprezentanții Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că România își menține personalul diplomatic în Ucraina și a calificat amenințările Moscovei drept „o escaladare gravă și iresponsabilă”. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” MAE a mai precizat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reamintind că „niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale” ale Federației Ruse privind respectarea dreptului internațional. La nivelul UE, purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a numit amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților o „escaladare inacceptabilă” și a transmis că mesajul către partea rusă este să „încetați să loviți civili”. De ce contează Menținerea sau retragerea misiunilor diplomatice din Kiev are efect direct asupra funcționării canalelor de coordonare politică și de asistență pentru Ucraina, dar și asupra semnalului de risc transmis companiilor, organizațiilor și cetățenilor străini. În acest cadru, dezmințirea publică a Ambasadei SUA indică o miză de comunicare strategică: contracararea narativelor care sugerează izolarea Kievului și creșterea presiunii prin panică și descurajare. [...]
Comisia Europeană ar urma să propună pe 16 iunie deschiderea primului capitol de negocieri de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina , un pas care poate debloca calendarul extinderii UE, dar rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din țările candidate, potrivit Adevărul . Propunerea vizează lansarea primului pachet de negocieri – capitolul „Fundamentals” – și urmează să fie discutată la Bruxelles în Consiliul Afaceri Generale (reuniunea miniștrilor afacerilor europene). Conform informațiilor citate de Adevărul din Euractiv , calendarul ar permite ca liderii UE să aprobe decizia două zile mai târziu, în cadrul Consiliului European. Ce înseamnă „Fundamentals” și de ce contează Primul capitol acoperă elemente considerate de bază pentru aderare, între care funcționarea instituțiilor democratice, criteriile economice și respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În practică, deschiderea lui este un semnal politic și procedural că negocierile intră într-o etapă mai aplicată, cu evaluări și condiționalități pe reforme. Aceeași sursă indică faptul că alte capitole de negociere ar putea fi deschise în iulie , dacă decizia din iunie trece de statele membre. Unanimitatea UE și rolul Ungariei în deblocare Procesul a fost frânat în ultimele luni în principal de opoziția fostului premier ungar Viktor Orbán, notează materialul. După schimbarea guvernării la Budapesta, noul executiv a transmis semnale de poziționare mai moderată față de extindere. În acest context, premierul ungar Péter Magyar ar urma să meargă la Bruxelles în această săptămână și ar putea lega susținerea extinderii de deblocarea fondurilor europene anterior suspendate pentru Ungaria din cauza încălcării normelor UE sub guvernarea Orbán, potrivit informațiilor din articol. Ținta politică versus riscul de reforme întârziate Subiectul a fost discutat recent și între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru deschiderea tuturor celor șase „clustere” (grupuri tematice de capitole) și speră ca primul să fie lansat în iunie. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a susținut anterior că Ucraina ar putea închide majoritatea capitolelor în 12–18 luni și ar putea ajunge în 2027 la etapa semnării tratatului de aderare. Totuși, experți citați în material avertizează că ritmul reformelor rămâne o vulnerabilitate, cu restanțe menționate precum reforma justiției, modificări ale Codului de procedură penală, reforma Biroului de Investigații de Stat și rolul experților internaționali în selecția pentru funcții-cheie. Context: cum se ia decizia și ce urmează Negocierile de aderare sunt organizate pe șase grupuri tematice, iar deschiderea fiecărui grup necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre . Orice stat poate bloca avansul dacă apreciază că țara candidată nu mai respectă reformele asumate. Pentru Republica Moldova, articolul reamintește reperele procesului: cererea de aderare a fost depusă la 3 martie 2022, statutul de țară candidată a fost acordat la 23 iunie 2022, iar în iunie 2024 UE a aprobat cadrul de negociere și a organizat prima conferință interguvernamentală, care a marcat începerea formală a negocierilor. [...]
Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]
Ucraina ridică miza descurajării militare la granița de nord , avertizând că ar lovi infrastructura critică din Belarus dacă Minskul s-ar alătura războiului de partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Mihailo Podoliak , consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație pentru Centrum Europy, organizație parteneră a TVP World. Podoliak a spus că Ucraina a observat o intensificare a activității logistice în Belarus, ceea ce ar putea indica pregătirea unui nou „front nordic”. „Există acolo puncte vitale care ar fi distruse imediat.” Ce urmărește Kievul: descurajarea unei intrări a Belarusului în conflict Podoliak a susținut că o eventuală implicare directă a Belarusului ar fi „nechibzuită”, argumentând că Ucraina a fortificat deja zona de la nord și nu ar avea nevoie să-și regrupeze trupele de pe linia actuală a frontului. În același context, el a afirmat că Belarusul este „în întregime în raza de tragere”, iar Ucraina ar putea lovi rapid ținte considerate vitale, dacă Minsk ar intra în război. Semnale invocate: logistică intensificată și infrastructură pentru drone Consilierul lui Zelenski a indicat și un exemplu concret: o tentativă anterioară de instalare în Belarus a unor stații de control pentru drone rusești care ar survola vestul Ucrainei, despre care a spus că ar fi vizate de lovituri ucrainene. Podoliak a adăugat că Zelenski ar fi vorbit „direct” despre acest subiect. Context diplomatic și riscul de escaladare regională Digi24 mai relatează că, într-o convorbire telefonică în weekendul precedent, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Avertismentele vin pe fondul temerilor exprimate de Ucraina că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă în nordul țării, cu sprijinul Belarusului. În cazul unei intrări a Minskului în conflict, Podoliak a spus că Ucraina s-ar pregăti pentru un contraatac defensiv rapid. Belarus a participat recent la exerciții rusești cu arme nucleare, ceea ce a amplificat îngrijorările privind activitatea militară din apropierea flancului estic al NATO, însă Podoliak a caracterizat aceste exerciții drept tactici de intimidare. Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei de la invazia pe scară largă din 2022, permițând folosirea teritoriului său ca bază de operațiuni, dar trupele belaruse nu au intrat direct în război, conform informațiilor din articol. [...]
O eventuală relaxare a interdicției UE pentru noi foraje în Arctica ar putea obliga companiile la contracte de gaze pe 20–25 de ani , prelungind dependența de combustibili fosili și crescând expunerea infrastructurii energetice la riscuri de securitate, potrivit unei scrisori deschise citate de Antena 3 . O coaliție nordică formată din instituții financiare, sindicate și specialiști în climă cere Comisiei Europene să mențină interdicția susținută de UE din 2021 privind noile foraje de petrol și gaze în Arctica, în contextul în care Bruxellesul își revizuiește politica pentru regiune. Demersul este prezentat ca o combinație de argumente economice, de mediu și de securitate. Miza de reglementare: revizuirea strategiei UE pentru Arctica UE a susținut din 2021 o interdicție globală pentru noi foraje în Arctica, invocând motive de mediu. Acum, strategia regională este în curs de actualizare, iar semnatarii scrisorii avertizează că blocul ar putea să-și „atenueze” poziția și să renunțe la opoziția față de astfel de proiecte. Scrisoarea a fost adresată către cinci comisari europeni și este susținută de 127 de semnatari, majoritatea din emisfera nordică. Printre numele menționate se află Robert Habeck (fost vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică) și Connie Hedegaard (fost ministru danez pentru climă și energie). Argumentul economic: proiecte lente și contracte care „blochează” consumul de gaze Coaliția contestă ideea că forajele arctice ar fi un „scut” rapid împotriva volatilității energetice din Europa. Potrivit scrisorii, proiectele de pe platoul continental norvegian ar avea nevoie de aproximativ 13 ani pentru dezvoltare, ceea ce ar împinge intrarea la producție completă a unor noi zăcăminte aprobate acum spre jurul anului 2040. În plus, semnatarii invocă evaluări independente de piață ale Rystad Energy, potrivit cărora resursele extractibile economic din Marea Barents ar fi cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian. Pentru gaze naturale lichefiate (GNL), scrisoarea susține că o nouă producție comercială ar cere acorduri de achiziție pe 20–25 de ani, deoarece capacitatea existentă ar fi utilizată „pe deplin” timp de decenii. În această logică, UE ar risca să rămână ancorată în combustibili fosili dincolo de ținta de neutralitate climatică (net zero) pentru 2050. Argumentul de securitate: infrastructura, mai expusă la sabotaj Pe lângă mediu, coaliția pune accent pe riscurile de securitate în Marea Barents, pe fondul apropierii de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului. În scrisoare se arată că, dacă petrolul și gazele din partea norvegiană a Arcticii ar deveni „cruciale” pentru securitatea energetică a Europei, infrastructura ar deveni mai atractivă ca țintă pentru sabotaj și ar crește vulnerabilitatea UE la astfel de atacuri. Ce propun semnatarii și ce spune Comisia În locul extinderii forajelor, coaliția cere accelerarea măsurilor interne: electrificare, eficiență a rețelei și implementare rapidă a energiei regenerabile. „Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, potrivit articolului, că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica din 2021 pentru a ține cont de evoluțiile din regiune, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației. Materialul menționează și tensiuni geopolitice legate de Iran și Groenlanda, ca elemente de context invocate în declarație. [...]
