Știri
Știri din categoria Externe
UE cere reducerea izolării Cubei pe fondul unei crize economice agravate de presiunea SUA, potrivit Agerpres, care citează AFP. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că populația cubaneză are nevoie de „oportunități și libertate”, nu de „mai mult control și izolare”, într-un moment în care insula traversează o criză economică profundă.
Declarația a fost făcută la Ciudad de Mexico, într-o conferință de presă organizată cu ocazia unui summit UE–Mexic. Kallas a pus situația economică din Cuba pe seama „deceniilor de proastă gestionare și represiune politică” și a avertizat că aceasta se apropie de „un adevărat punct de cotitură”.
În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că Statele Unite sunt „determinate” să impună o schimbare în Cuba, la o zi după ce justiția americană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro.
„Sistemul lor economic nu funcționează. Este defect și nu poate fi reparat cu actualul sistem politic.”
Potrivit informațiilor citate, tensiunile dintre Washington și Havana s-au accentuat, pe lângă embargoul american în vigoare din 1962. Din ianuarie, SUA ar impune Cubei „o blocadă petrolieră totală”, care ar provoca întreruperi prelungite de energie electrică.
Kaja Kallas se află în Mexic împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru semnarea unui acord comercial actualizat între Uniunea Europeană și Mexic.
În ianuarie 2025, UE și Mexicul au finalizat negocierile pentru modernizarea acordului, care prevede eliminarea aproape a tuturor taxelor vamale aplicate importurilor din Uniune și facilitarea importurilor din Mexic.
Recomandate
Amenințările SUA cu intervenție în Cuba ridică riscul de escaladare și noi sancțiuni , într-un moment în care Washingtonul spune că șansele unei soluții diplomatice sunt reduse, potrivit Digi24 . Președintele Donald Trump a reluat public ideea unei acțiuni militare, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat că administrația se pregătește pentru o linie mai dură față de Havana. Mesajul Casei Albe: opțiunea militară rămâne pe masă Trump a spus că mai mulți președinți americani au luat în calcul, de-a lungul deceniilor, o intervenție în Cuba și a sugerat că el ar putea fi cel care o va face. „Alți președinți s-au uitat la asta timp de 50-60 de ani, să facă ceva. Și se pare că eu voi fi cel care o va face. Așadar, aș fi bucuros să o fac.” Declarația a fost făcută în Biroul Oval, la un eveniment despre mediu, notează Digi24, care citează The Guardian. Rubio: „șansele” unui acord cu Havana „nu sunt mari” Separat, Marco Rubio a declarat la Miami că administrația preferă un acord negociat și pașnic, dar a avertizat că probabilitatea unei soluții diplomatice este scăzută, în condițiile actualei conduceri de la Havana. „Preferința lui Trump este întotdeauna un acord negociat și pașnic. Aceasta rămâne preferința noastră și în relația cu Cuba.” „Vorbesc sincer: având în vedere cu cine avem de-a face acum, probabilitatea ca asta să se întâmple nu este mare.” Rubio a mai spus că oficiali de rang înalt, inclusiv el și directorul CIA John Ratcliffe, au avut întâlniri în ultimele luni cu oficiali cubanezi pentru a testa posibilitatea îmbunătățirii relațiilor, însă partea americană a rămas „dezamăgită”, ceea ce a dus la noi sancțiuni în ultima săptămână. Presiune prin sancțiuni și dosare penale: cazul Raúl Castro În paralel cu retorica despre intervenție, procurori federali americani au anunțat un rechizitoriu care îl acuză pe fostul lider cubanez Raúl Castro că ar fi ordonat doborârea, în 1996, a unor avioane civile pilotate de exilați cubanezi din Miami. Acuzațiile includ omor și distrugerea unei aeronave, iar actul ar fi fost formulat în secret de un mare juriu în aprilie. Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat rechizitoriul, descriindu-l drept „o manevră politică” menită să „justifice nebunia unei agresiuni militare împotriva Cubei”. În aceeași zi, armata americană a anunțat sosirea portavionului USS Nimitz și a grupului de nave care îl însoțește în Marea Caraibilor, pentru exerciții maritime cu parteneri din America Latină, începute încă din luna martie. De ce contează: risc de escaladare și efecte economice pentru insulă Digi24 notează că Trump a intensificat discursul despre schimbarea regimului după înlăturarea lui Nicolás Maduro și după impunerea unei „blocade energetice” care a redus drastic livrările de combustibil către Cuba, context în care sunt menționate pene severe de curent, penurie alimentară și prăbușirea economiei cubaneze. În această lună, administrația Trump a impus noi sancțiuni, cea mai importantă vizând conglomeratul Gaesa, controlat de Forțele Armate Revoluționare cubaneze. Rubio a anunțat și un caz legat de familia conducerii Gaesa: sora președintelui executiv al conglomeratului, care locuia în SUA, a rămas fără carte verde, a fost arestată și se află în custodia ICE. Reacția Chinei: opoziție față de sancțiuni și presiuni China a transmis că se opune sancțiunilor și presiunilor americane asupra Cubei și a declarat că sprijină „ferm” Havana în apărarea suveranității și demnității naționale, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. În acest context, mesajele publice ale Washingtonului combină presiunea diplomatică, sancțiunile și semnalele militare, ceea ce reduce spațiul pentru o detensionare rapidă a relației SUA–Cuba, cel puțin pe termen scurt. [...]
SUA pregătesc o recalibrare a rolului în NATO , iar mesajul transmis de secretarul de stat Marco Rubio înaintea reuniunii miniștrilor de externe de la Helsingborg indică faptul că Washingtonul vrea o alianță „echilibrată”, cu așteptări mai bine definite între membri, potrivit Mediafax . Rubio a spus că întâlnirea din Suedia este gândită ca etapă de pregătire pentru summitul liderilor NATO de la Ankara, programat în acest an, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. În acest context, oficialul american a insistat că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor și să existe o înțelegere „clară a așteptărilor”. Ce se discută la reuniunea din Suedia și de ce contează Miniștrii de externe ai NATO se reunesc pentru un summit de două zile, pe fondul anunțului administrației președintelui american Donald Trump că intenționează să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Agenda discuțiilor vizează, conform informațiilor din articol: planurile SUA de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în cazul unui conflict militar; situația stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Context regional: avertismentul privind Strâmtoarea Ormuz Separat de subiectul NATO, Rubio a făcut referire și la tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi „inacceptabilă”, potrivit articolului. [...]
Repoziționarea trupelor americane din Europa este prezentată de Washington ca o decizie operațională, nu ca o sancțiune pentru aliați , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat Marco Rubio făcute la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia . Rubio a spus că mutările de trupe „cu baza în Europa” nu urmăresc să „pedepsească” aliații pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, ci țin de „angajamentele globale” ale SUA și de nevoia de a reevalua permanent unde sunt amplasate forțele americane. „Statele Unite au în continuare angajamente la nivel mondial (...) Nu este vorba de o măsură punitivă, ci pur și simplu de un proces continuu.” Ce semnal transmite Washingtonul către NATO Pe fondul tensiunilor legate de războiul cu Iranul, Rubio a recunoscut că președintele Donald Trump este „dezamăgit” de alianța transatlantică și de răspunsul unor aliați la operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, dar a indicat că această nemulțumire „va trebui abordată”, fără a sugera o măsură imediată în cadrul reuniunii. „Opiniile președintelui (...) dezamăgirea față de unii dintre aliații noștri din NATO (...) vor trebui abordate, dar nu vor fi rezolvate sau abordate astăzi.” Contextul din Orientul Mijlociu: negocieri și Strâmtoarea Ormuz În același cadru, Rubio a afirmat că există „unele progrese minore” în negocierile pentru încetarea războiului din Iran, insistând însă că nu vrea să „exagereze” evoluțiile. Totodată, el a reiterat poziția SUA că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare și a invocat Strâmtoarea Ormuz, unde, potrivit lui Rubio, Teheranul ar încerca să convingă Omanul să se alăture unui sistem de taxare a navelor care tranzitează această rută. „Nicio țară din lume nu ar trebui să accepte” acest plan. Informațiile despre declarațiile lui Rubio sunt atribuite de Digi24 publicației The Times of Israel , care a relatat despre intervenția oficialului american la reuniunea NATO. [...]
Statele Unite pregătesc o reducere a contribuției militare în NATO , iar reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței de vineri, din Suedia , devine un test pentru cât de repede pot europenii să compenseze retragerile anunțate de Washington, potrivit News . Pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul, secretarul de stat Marco Rubio urmează să le transmită aliaților că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de statele care nu au permis utilizarea bazelor lor de către SUA. Reuniunea are loc la Helsingborg și este prezentată ca un pas de pregătire pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie. În paralel, Washingtonul a anunțat planuri de retragere a 5.000 de soldați din Europa și intenționează să reducă fondul de capabilități militare pe care îl pune la dispoziția NATO în caz de criză, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul. Ce schimbări militare sunt puse pe masă Înaintea întâlnirii, Rubio a indicat explicit Spania drept exemplu de aliat care ar fi refuzat SUA accesul la baze pentru război, punând sub semnul întrebării utilitatea apartenenței la NATO în aceste condiții. Pe partea operațională, în discuție apar mai multe ajustări ale posturii americane în Europa, conform informațiilor din material: retragerea a 5.000 de soldați americani din Europa; comunicări inițiale potrivit cărora trupele ar fi urmat să fie retrase din Germania, urmate de precizarea că se va amâna desfășurarea unei brigăzi în Polonia; anularea desfășurării planificate a rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Germania; intenția SUA de a reduce „fondul de capacități militare” disponibil pentru NATO în caz de criză. În același timp, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani „suplimentari” în Polonia, justificând decizia prin relația sa cu președintele Karol Nawrocki, ales „în urmă cu aproape un an”, potrivit textului. De ce contează pentru europeni: Ormuz și „întăririle” rapide Miniștrii europeni sunt așteptați să încerce să reducă tensiunile cu Washingtonul, subliniind că sunt gata să ajute la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz „când condițiile o vor permite”. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare pe durata războiului, iar în zonă au fost prepoziționate nave de război în cadrul unei coaliții internaționale inițiate de Londra și Paris. O altă temă cu miză practică este reducerea contribuției SUA la ceea ce unii din NATO numesc „cavaleria” – întăririle care pot fi mobilizate în mai puțin de 180 de zile în caz de conflict. Secretarul general Mark Rutte a spus că nu vede acest lucru ca pe ceva îngrijorător și că era de așteptat. Mesajul politic: presiune pentru mai multă responsabilitate europeană Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații, afirmând că eventualele reduceri ulterioare s-ar întinde pe mai mulți ani, pentru a oferi timp europenilor să-și dezvolte capacități care să le înlocuiască pe cele americane. În plan politic, Trump a criticat membri NATO pentru că nu au făcut mai mult pentru a sprijini campania militară americano-israeliană și a spus că ia în considerare retragerea din alianță, punând sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a respecta pactul de apărare reciprocă. Oficialii NATO au subliniat însă că SUA nu au cerut alianței să participe la războiul cu Iranul, deși mulți membri au permis utilizarea spațiului aerian și a bazelor. Ce urmează: contracte de armament și discuția despre Ucraina În perspectiva summitului de la Ankara, europenii ar urma să vină cu anunțuri privind contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, potrivit unor diplomați citați de AFP. Totuși, Mark Rutte ar fi cerut ca nimic să nu fie dezvăluit înainte de reuniunea din Suedia, în speranța că acordurile vor conta în relația cu Trump. Separat, europenii intenționează să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina. Rutte a spus că a propus ca țările NATO, fără Statele Unite, să se angajeze la alocarea a cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar pentru Kiev, dar a admis că nu crede că propunerea va fi acceptată. În același context, el a reluat ideea că „multe țări” nu cheltuie suficient, iar Franța este menționată ca fiind criticată de unii parteneri pentru nivelul sprijinului financiar, Parisul invocând alte forme de contribuție. [...]
UE accelerează o nouă strategie pentru Arctica și își crește investițiile în Groenlanda , mizând pe proiecte de infrastructură și acces la materii prime critice, într-un context în care regiunea devine tot mai importantă economic și strategic, potrivit Digi24 . Comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela , a declarat la Nuuk, capitala Groenlandei, că Arctica „remodelează deja politica globală” și că regiunea se încălzește „de patru ori mai repede decât media globală”, ceea ce o transformă rapid într-un spațiu definit de noi rute de transport maritim, resurse și „conectivitate strategică”, conform Euractiv (interviu). Miza economică: lanțuri de aprovizionare, energie și „valoare” păstrată local În centrul demersului european este Groenlanda, unde Bruxelles-ul vrea să își consolideze prezența prin investiții pe termen lung și printr-o strategie arctică ce ar urma să fie finalizată în această toamnă, potrivit comisarului. Síkela spune că UE se pregătește să își extindă „semnificativ” angajamentul financiar în Groenlanda, prin proiecte care vizează: infrastructura digitală; energia hidroelectrică; materiile prime critice . Obiectivul declarat este ca „valoarea să rămână” în Groenlanda, nu să fie transferată integral în afara țării. Strategia UE: construită cu parteneri arctici, nu unilateral la Bruxelles Comisarul a susținut că viitoarea strategie nu va fi făcută unilateral, ci „creată în colaborare” cu partenerii arctici și comunitățile locale. În acest cadru, el a indicat Norvegia, Canada și Islanda ca actori cu un angajament „fără îndoială” față de regiune. „Avem trei aliați puternici, dintre care unul ar putea deveni în curând chiar mai mult decât un aliat.” Afirmația se referă la alinierea tot mai strânsă a Islandei cu UE și la ideea că Arctica este „casa unor aliați cruciali și de încredere”. Presiunea geopolitică și argumentul costurilor Pe fondul interesului reînnoit al SUA pentru Groenlanda și al intensificării competiției dintre Rusia și China, apar întrebări privind riscul ca Arctica să devină o arenă de negociere între marile puteri. Síkela respinge această interpretare și invocă „o bază de 40 de ani de cooperare UE-Groenlanda”, argumentând că prezența europeană în regiune este mai veche decât tensiunile recente. În același timp, comisarul leagă explicit pivotarea UE spre Arctica de lecțiile pandemiei și ale războiului Rusiei în Ucraina, care ar fi scos la iveală dependența Europei de lanțuri de aprovizionare fragile și de surse externe de energie, cu costuri de „sute de miliarde de euro” pentru atenuarea efectelor. „Dacă nu reacționăm acum, costurile viitorului vor deveni mult mai mari.” Ce urmează, potrivit declarațiilor citate, este finalizarea în toamnă a strategiei arctice a UE și conturarea proiectelor prin care Uniunea își va crește prezența economică în Groenlanda, într-o regiune pe care Bruxelles-ul o tratează tot mai mult ca pe o componentă de securitate economică, nu doar de politică externă. [...]
Donald Trump a promis că SUA vor recupera stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului , un obiectiv care, dacă este urmărit prin operațiuni pe teren sau printr-un acord, ar ridica miza de securitate și ar complica negocierile pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Teheranul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a spus la Casa Albă că Washingtonul „îl va obține” și că, după recuperare, materialul ar putea fi distrus. Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis că nu va preda uraniul. În material se arată că Iranul este „considerat” că deține aproximativ 900 de livre de uraniu puternic îmbogățit (aprox. 408 kg), iar Trump a susținut că acesta ar fi fost îngropat în urma loviturilor aeriene americane și israeliene de acum aproape un an. Recuperarea uraniului este prezentată ca parte a obiectivului central al lui Trump în războiul cu Iranul: împiedicarea Teheranului de a dezvolta o armă nucleară. Linia roșie a Teheranului: uraniul „aproape de nivel militar” nu pleacă din țară Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă ca uraniul „aproape de nivel militar” să nu fie trimis în afara țării, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt, citate de publicație. Această poziție intră în coliziune directă cu promisiunea lui Trump privind „recuperarea” stocului. Strâmtoarea Hormuz , un alt punct de presiune în negocieri Trump a mai afirmat că SUA nu vor „taxe” în Strâmtoarea Hormuz, pe care a numit-o „cale navigabilă internațională”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus că un acord diplomatic SUA–Iran ar deveni imposibil dacă Teheranul ar introduce un sistem de taxare în Hormuz, pe care l-a descris drept „complet ilegal” și „inacceptabil”. Rubio a indicat totodată că există „unele progrese” în discuțiile cu Teheranul pentru a opri războiul, dar a avertizat că Washingtonul negociază cu „un sistem” iranian „puțin fracturat”. Ce urmează Rubio a declarat că președintele preferă „un acord bun”, dar nu a garantat un rezultat și a spus că următoarele zile vor fi relevante pentru evoluția discuțiilor. În același timp, a menționat că Trump are „alte opțiuni” dacă nu se ajunge la o înțelegere, fără să detalieze. [...]
