Știri
Știri din categoria Externe
UE cere reducerea izolării Cubei pe fondul unei crize economice agravate de presiunea SUA, potrivit Agerpres, care citează AFP. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că populația cubaneză are nevoie de „oportunități și libertate”, nu de „mai mult control și izolare”, într-un moment în care insula traversează o criză economică profundă.
Declarația a fost făcută la Ciudad de Mexico, într-o conferință de presă organizată cu ocazia unui summit UE–Mexic. Kallas a pus situația economică din Cuba pe seama „deceniilor de proastă gestionare și represiune politică” și a avertizat că aceasta se apropie de „un adevărat punct de cotitură”.
În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că Statele Unite sunt „determinate” să impună o schimbare în Cuba, la o zi după ce justiția americană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro.
„Sistemul lor economic nu funcționează. Este defect și nu poate fi reparat cu actualul sistem politic.”
Potrivit informațiilor citate, tensiunile dintre Washington și Havana s-au accentuat, pe lângă embargoul american în vigoare din 1962. Din ianuarie, SUA ar impune Cubei „o blocadă petrolieră totală”, care ar provoca întreruperi prelungite de energie electrică.
Kaja Kallas se află în Mexic împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru semnarea unui acord comercial actualizat între Uniunea Europeană și Mexic.
În ianuarie 2025, UE și Mexicul au finalizat negocierile pentru modernizarea acordului, care prevede eliminarea aproape a tuturor taxelor vamale aplicate importurilor din Uniune și facilitarea importurilor din Mexic.
Recomandate
UE pregătește reguli care pot exclude din licitațiile publice ofertele cu sub 50% conținut european , într-o încercare de a reduce dependența de furnizori din afara blocului și de a schimba criteriile de atribuire dinspre „cel mai mic preț” spre considerente strategice, potrivit Mediafax , care citează Reuters . Măsura nu ar introduce o cerință generală de tip „Buy European”, însă un proiect de document consultat de Reuters ar permite autorităților europene să excludă ofertele pentru contracte publice majore dacă au un conținut european mai mic de 50%. În acest scenariu, companiile din UE ar putea primi prioritate în sectoare considerate strategice. De ce contează pentru companii: criteriile de atribuire se pot schimba Propunerea ar îngreuna posibilitatea autorităților de a atribui contracte „în mare parte pe baza costului”, cu scopul de a contracara mărfurile ieftine oferite de companii chineze . Practic, pentru furnizori, competiția în licitații ar putea depinde mai mult de originea și structura lanțului de aprovizionare decât de prețul final. În proiectul consultat de Reuters se arată că „modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc banii a devenit o chestiune de importanță strategică”. Miza economică și calendarul: achiziții publice de circa 2,5 trilioane euro Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, adică aproximativ 2,5 trilioane de euro, pe baza PIB-ului blocului comunitar pentru 2025. Normele ar fi trebuit prezentate la 1 iulie, însă calendarul actual indică un anunț la începutul lunii septembrie, fără ca oficialii UE să explice motivul întârzierii. Ce se mai schimbă: mai puțină marjă națională și digitalizare Noul regulament propus ar urma să înlocuiască trei directive existente ale UE privind achizițiile publice, ceea ce ar reduce marja de apreciere națională în aplicarea regulilor. Documentul mai prevede crearea unui sistem de achiziții publice digitale la nivelul UE, inclusiv acreditări electronice pentru întreprinderi și spații de date la nivel național și european, pentru a îmbunătăți accesul transfrontalier la contracte. Propunerea are nevoie de aprobarea celor 27 de state membre. [...]
Israelul a transmis SUA informații noi despre un presupus complot iranian de asasinare a lui Donald Trump , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe surse „familiarizate cu subiectul”. Miza imediată este una de securitate și coordonare operațională între Washington și Ierusalim, în contextul „celui mai recent val” de atacuri între SUA și Iran în zona Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Publicația notează că ambasada Israelului la Washington a refuzat să comenteze informația, iar Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns imediat solicitării Wall Street Journal. Casa Albă ar fi direcționat Wall Street Journal către declarații făcute de Trump miercuri, la Ankara, în timpul summitului NATO, în care acesta a susținut că ar fi vizat de Iran. „Vor să-l elimine pe liderul SUA, pe mine. Sunt pe fiecare listă. Am văzut în dimineața asta, sunt pe fiecare dintre listele lor. Și până acum, cred că am fost puțin norocos, dar poate că asta nu durează foarte mult.” În același timp, articolul descrie scene din Mashhad, unde mulțimi care așteptau cortegiul funerar al fostului lider suprem Ali Khamenei au scandat lozinci de răzbunare împotriva lui Trump, inclusiv „Trump, te vom omorî!”, iar unele persoane au afișat pancarte cu mesajul „Kill Trump”. În zonă s-au auzit și sloganuri precum „Moarte Americii”, menționate ca lozinci revoluționare mai vechi. Coordonare SUA–Israel: discuție Trump–Netanyahu și dosare paralele The Jerusalem Post mai scrie că Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat telefonic joi seară, în cadrul coordonării dintre cele două țări pe fondul conflictului cu Iran. Trump l-ar fi informat pe Netanyahu despre „mișcările americane” din Golf și despre atacuri ale SUA asupra unor active iraniene. Potrivit materialului, Netanyahu l-a avertizat pe Trump să nu aprobe un acord privind avioanele F-35 cu Turcia și a ridicat și tema declarațiilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și necesitatea unor zone de securitate la granițele Israelului. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire. Separat, un oficial al Casei Albe a confirmat pentru Walla că, „în acest moment”, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
SUA au cerut în Consiliul de Securitate al ONU ca Rusia să „oprească uciderile” și să accepte încheierea războiului , pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului și al costurilor tot mai mari ale conflictului pentru Moscova, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis joi, 9 iulie, de ambasadorul Dan Negrea, reprezentantul SUA la Consiliul Economic și Social al ONU, într-un briefing al Consiliului de Securitate dedicat războiului din Ucraina. Negrea a condamnat loviturile rusești asupra capitalei ucrainene din perioada 2–6 iulie, despre care a spus că au ucis cel puțin 50 de civili și au rănit „mulți” alții. În intervenția sa, oficialul american a insistat că atacurile cu drone și rachete continuă să lovească nu doar locuințe, ci și infrastructură critică și patrimoniu cultural, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru populația Ucrainei. „Statele Unite sunt alături de cetățenii ucraineni care continuă să reziste atacurilor ce le distrug casele, infrastructura critică și patrimoniul cultural”, a spus Negrea în Consiliu. Costul războiului, folosit ca argument de presiune Un element central al poziției SUA a fost accentul pe pierderile Rusiei. Negrea a afirmat că Moscova ar suferi „aproape 40.000 de victime în fiecare lună”, prezentând această cifră drept încă o dovadă că războiul ar trebui să se încheie. „Nu avem nevoie de mai multe dovezi despre motivul pentru care războiul trebuie să se termine”, a spus el, adăugând că nici Federația Rusă „nu ar trebui”, în condițiile în care ar înregistra aproape 40.000 de victime lunar. Negrea a invocat și poziția președintelui american Donald Trump , care, potrivit relatării, ar fi transmis că Rusia ar trebui „să facă o înțelegere, să oprească uciderile și să pună capăt războiului”, avertizând că „timpul nu este de partea ei”. Ce urmărește Washingtonul În concluzie, reprezentantul SUA a spus că Washingtonul rămâne angajat pentru obținerea unei încetări imediate a focului și a unei soluții negociate „cât mai curând posibil” pentru războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
SUA promit Ucrainei licență pentru producția sistemelor Patriot , o schimbare de poziție cu potențial operațional major pentru apărarea antiaeriană a Kievului, anunțată de președintele Donald Trump la finalul summitului NATO din Ankara, potrivit NPR . Decizia ar permite Ucrainei să producă local sisteme Patriot, folosite pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei, într-un moment în care aceste echipamente sunt scumpe, foarte căutate și au timpi lungi de fabricație. În material se arată că SUA au rezistat până acum ideii de a permite producția în afara țării, ceea ce face anunțul o răsturnare de poziție. În cadrul unei conferințe de presă alături de Volodîmîr Zelenski, Trump a descris întâlnirea într-un ton mai conciliant decât episoadele anterioare și a spus că un acord pentru încheierea războiului ar fi „la orizont”, adăugând că SUA vor lucra la „un fel de pachet de securitate” pentru Ucraina. „Le vom da dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”, a spus Trump. De ce contează: producție locală într-o piață cu blocaje și cerere ridicată Din perspectiva capacității militare, licența ar putea reduce dependența Ucrainei de livrări externe și ar putea accelera completarea stocurilor, într-un context în care Patriot sunt greu de obținut și necesită timp pentru producție. NPR notează că Zelenski a cerut ani la rând mai multe sisteme Patriot, iar mai recent a solicitat explicit o licență pentru a le fabrica în Ucraina. Contextul summitului: presiune pe aliați și ținte de cheltuieli mai mari Anunțul privind Patriot a venit după o zi în care Trump a criticat parteneri europeni pe mai multe teme, inclusiv pentru lipsa de sprijin față de campania SUA în Iran și pentru poziționări legate de Groenlanda. Spre final, președintele american a vorbit însă despre unitate și a lăudat progresele statelor membre în creșterea cheltuielilor de apărare. În același timp, secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să mențină sprijinul lui Trump pentru alianță și a indicat că aliații europeni și Canada au accelerat creșterea bugetelor militare. Materialul menționează că la summitul de anul trecut aliații au convenit o țintă de 5% din PIB pentru apărare (3,5% pentru bugete de apărare și 1,5% pentru infrastructură), dar că unele state încă se luptă să atingă vechiul prag de 2% din PIB. Ce urmează și ce rămâne neclar NPR nu oferă detalii despre calendarul licenței, condițiile tehnice sau volumul potențial al producției, astfel că impactul concret va depinde de modul în care va fi implementat acordul și de capacitatea industrială pe care Ucraina o poate mobiliza în condiții de război. În declarația finală a summitului, liderii NATO au promis 80 de miliarde de dolari pentru a sprijini nevoile de apărare ale Ucrainei „în acest an și anul viitor”, pe fondul evaluărilor privind amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică. [...]
