Știri
Știri din categoria Externe
Parada de 9 mai de la Moscova a fost redusă drastic din „motive operaționale”, semn al presiunii de securitate pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Adevărul. Evenimentul s-a încheiat după 45 de minute, iar discursul lui Vladimir Putin a durat sub 10 minute; defilarea nu a inclus tehnică militară, fiind încheiată cu un spectacol aerian.
Formatul restrâns a fost justificat public de Kremlin prin nevoia de siguranță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că parada nu este una aniversară și că reducerea are legătură cu „situația actuală”, accentul fiind pus pe securitatea oamenilor și a orașului.
În discurs, Putin a prezentat războiul din Ucraina drept o cauză „justă” și a lăudat armata rusă, susținând că aceasta se confruntă cu „o forță agresivă” sprijinită de NATO. El a invocat pierderile „uriașe” ale Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial ca argument de mobilizare pentru soldații ruși implicați în conflictul actual, notează The Telegraph, citat de Adevărul.
Elementele care au ieșit în evidență prin absență sau prezență, conform relatării:
După discurs, Putin a fost filmat depunând flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, alături de liderii străini invitați, apoi părăsind parada. A venit la ceremonie împreună cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko.
Potrivit Reuters, citat de Adevărul, Rusia a organizat „cea mai restrânsă” paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani pe fondul amenințării unui atac din partea Ucrainei. În același context, Moscova a avertizat că o eventuală perturbare a evenimentului ar duce la un atac masiv cu rachete asupra Kievului și le-a transmis diplomaților străini că ar trebui să-și evacueze personalul din capitala ucraineană în cazul unui astfel de atac.
Tot Reuters, citat de publicație, descrie măsuri de securitate stricte la Moscova, cu drumuri blocate în jurul centrului capitalei și soldați înarmați vizibili în dispozitivele de pază.
În plan diplomatic, materialul menționează că Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea unor armistiții unilaterale, iar președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de trei zile (sâmbătă–luni), susținut de Kremlin și de Kiev; cele două părți ar fi convenit și un schimb de 1.000 de prizonieri.
Reducerea paradei – tradițional un instrument de demonstrație militară și de mesaj politic intern și extern – indică faptul că riscul operațional și presiunea de securitate au ajuns să influențeze direct un eveniment simbolic major al Kremlinului. În paralel, discursul lui Putin a păstrat linia de justificare a războiului și de confruntare retorică cu NATO, în timp ce măsurile de protecție din jurul evenimentului sugerează o preocupare crescută pentru vulnerabilități în capitală.
Recomandate
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
