Știri
Știri din categoria Externe
Evacuarea pasagerilor de pe MV Hondius are o fereastră de doar 24–36 de ore, iar dacă operațiunea nu se încheie până luni, nava va fi obligată să plece din zonă din cauza înrăutățirii vremii, potrivit HotNews. Miza imediată este una operațională: transferul în siguranță al circa 150 de pasageri către Tenerife și organizarea repatrierii, sub presiunea condițiilor meteo și a protocoalelor sanitare pentru un focar fără precedent pe o navă de croazieră.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, urmează să se deplaseze sâmbătă în Tenerife pentru a coordona evacuarea, alături de miniștrii spanioli ai Sănătății și de Interne, au indicat surse din Ministerul de Interne spaniol, citate de AFP. Scopul este coordonarea între administrații, controlul sanitar și aplicarea protocoalelor de supraveghere și intervenție.
Un oficial al Guvernului regional din Insulele Canare, Alfonso Cabello, a anunțat că debarcarea trebuie să aibă loc între duminică la prânz și luni, aceasta fiind „singura fereastră” posibilă din cauza condițiilor meteorologice. Dacă operațiunea nu se finalizează până luni, „nava va trebui să își continue cursa”, iar o nouă încercare nu ar mai fi posibilă înainte de sfârșitul lunii mai, când ar reveni condițiile meteo favorabile.
Planul logistic prezentat de autorități prevede că MV Hondius nu va fi autorizată să acosteze: va ancora în largul insulei Tenerife, iar pasagerii vor fi transferați la țărm cu o ambarcațiune mai mică. De acolo, ei vor fi duși cu autobuzul la Aeroportul Tenerife Sud, unde repatrierile sunt gestionate de țările de origine.
Nava este așteptată să ajungă duminică dimineață, în zori, între orele locale 03:00 și 05:00 (04:00–06:00, ora României), potrivit aceleiași surse, care a subliniat și necesitatea ca avioanele de repatriere să fie deja la sol în noaptea de sâmbătă spre duminică sau duminică dimineață.
Unele guverne au început să își activeze propriile planuri. Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii cu un zbor supus unor măsuri stricte de control al infecțiilor, iar pasagerilor li se va cere apoi să se izoleze timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi nevoie, potrivit Reuters și Agerpres.
Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că pregătesc un zbor de evacuare pentru pasagerii americani de pe navă. Departamentul de Stat a transmis că este în contact direct cu americanii aflați la bord și că va oferi asistență consulară după sosirea în Tenerife. Pe lista pasagerilor figurează 17 americani, potrivit AFP.
Focarul a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări, într-o croazieră operată de Oceanwide Expeditions, începută pe 1 aprilie în Ushuaia (Argentina) și programată să ajungă pe 10 mai în Insulele Canare.
Potrivit datelor prezentate în material, focarul a provocat moartea a trei persoane din cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate; OMS a anunțat că, per total, cinci dintre cele opt cazuri suspecte au fost confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager de la bord nu are simptome.
OMS a precizat că pasagerii sunt clasificați în „contacte cu risc ridicat” și „contacte cu risc scăzut”, în funcție de interacțiunile cu călătorii bolnavi, iar urmărirea contactelor este importantă și pentru cei care au părăsit deja nava. În paralel, experții OMS lucrează la recomandări detaliate pentru măsurile care ar trebui aplicate după debarcare.
Într-o conferință de presă, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a spus că situația nu este comparabilă cu COVID-19, deoarece hantavirusul se transmite prin „contact apropiat și intim”, iar șeful OMS a indicat că organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut, deși, având în vedere o perioadă de incubație de până la șase săptămâni, ar putea fi raportate și alte cazuri.
Recomandate
Un depozit umanitar al OMS din Dnipro, cu stocuri medicale pentru linia frontului, a fost distrus într-un atac, amplificând presiunea operațională asupra lanțului de aprovizionare cu materiale sanitare în Ucraina , potrivit Kyiv Post . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că nu au fost raportate victime. Atacul a avut loc vineri, 7 august, iar depozitul era folosit pentru stocarea de „provizii medicale umanitare” destinate în principal unităților sanitare din prima linie, în special kituri de urgență ale OMS. Tedros a precizat că un angajat OMS și șoferi fuseseră la fața locului mai devreme în aceeași zi și că echipa a reușit să evacueze 130 din aproximativ 300 de paleți înainte de lovitură. „Vinerea trecută, depozitul umanitar al OMS din Dnipro, Ucraina, a fost lovit și distrus. În acest moment, nu au fost raportate victime.” Impact operațional: pierderi de stoc și risc de întreruperi în aprovizionarea medicală Distrugerea depozitului înseamnă pierderea unei părți din capacitatea de stocare și distribuție a materialelor medicale de urgență într-un oraș-cheie pentru logistică. Chiar dacă o parte din stoc a fost evacuată, rămâne neclar ce cantitate a fost pierdută odată cu depozitul și cum va fi reconfigurat fluxul de livrări către facilitățile medicale din zonele de front. Context: mii de atacuri asupra sistemului medical, fără atribuirea vinovăției de către OMS OMS monitorizează atacurile asupra sistemelor de sănătate la nivel global, dar, conform propriilor reguli, nu atribuie responsabilitatea pentru aceste incidente. În Ucraina, organizația a înregistrat 3.148 de atacuri asupra sectorului medical de la invazia rusă începută la 24 februarie 2022, majoritatea implicând arme grele. Din totalul raportat de OMS: 2.567 de atacuri au afectat facilități medicale; 71 au afectat depozite; 645 au afectat provizii. Bilanțul cumulat indicat de OMS este de 240 de decese și 1.055 de răniți. „Nu pot spune suficient de tare: atacurile asupra serviciilor medicale TREBUIE SĂ ÎNCETEZE. Altfel, oamenii sunt privați de îngrijiri medicale care le salvează viața.” În paralel, Doctors Without Borders (MSF) a condamnat recent ceea ce numește o „strategie deliberată” a Rusiei de a distruge sistemul de sănătate din Ucraina, descriind un tipar constant de atacuri asupra facilităților și personalului medical. [...]
Atacul rusesc asupra regiunii Odesa a avariat infrastructura energetică și a provocat întreruperi de curent și apă , după ce Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone, potrivit Kyiv Post . Pentru mediul economic local, miza imediată este impactul operațional: penele de electricitate, problemele de alimentare cu apă și întreruperile de comunicații mobile afectează funcționarea orașului și a companiilor. Forțele Aeriene ale Ucrainei au prezentat o „defalcare” a atacului din dimineața de duminică, 9 august, care a combinat rachete balistice și un roi de drone. Conform aceleiași surse, au fost lansate 11 rachete de mai multe tipuri (majoritatea pe traiectorii balistice) și până la 100 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), inclusiv modele cu propulsie cu reacție și muniții rătăcitoare „Banderol” (drone care pot „pluti” în zonă până identifică o țintă). Până la ora 8:00 (ora locală), apărarea antiaeriană ucraineană ar fi interceptat 72% dintre UAV-uri, cinci din șase muniții „Banderol” și o rachetă. Alte trei rachete nu și-ar fi atins țintele din cauza contramăsurilor de război electronic, însă au fost înregistrate lovituri ale rachetelor și dronelor în nouă locații din Odesa și din regiune. Administrația Militară Regională Odesa a raportat 12 persoane rănite, dintre care 11 au fost spitalizate în stare moderată. Atacul a avariat clădiri rezidențiale și a „afectat sever” infrastructura energetică locală, iar părți din oraș și din districtul din jur se confruntă cu întreruperi de electricitate, precum și cu probleme la alimentarea cu apă și la comunicațiile mobile. Autoritățile au precizat că a fost organizată livrarea de apă tehnică în toate districtele, iar camerele de pompare funcționează. Context: intensificarea bombardamentelor și presiunea pe apărarea antiaeriană Atacul asupra Odessei vine pe fondul unei săptămâni de bombardamente la scară largă, despre care președintele Volodîmîr Zelenski a spus că au inclus 61 de rachete (56 pe traiectorii balistice), peste 1.560 de drone de atac și 1.540 de bombe aeriene ghidate îndreptate spre orașe ucrainene. „Fiecare astfel de lovitură împotriva vieții ne amintește din nou și din nou: avem nevoie de mai multă presiune, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina.” În același interval, Kyiv Post notează și un atac în Harkiv, în districtul Saltivka, unde primarul Ihor Terekhov a raportat lovirea directă a unei clădiri rezidențiale. Autoritățile regionale au indicat trei morți și cel puțin 37 de răniți, inclusiv un copil de cinci ani, după un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive, a doua vizând zona în care intervin echipele de salvare). Ce urmează Pe termen scurt, prioritatea pentru Odesa rămâne stabilizarea serviciilor esențiale (energie, apă, comunicații) și evaluarea pagubelor la infrastructura energetică. În paralel, amploarea atacurilor din ultima săptămână menține presiunea asupra capacității Ucrainei de apărare antiaeriană și asupra continuității operaționale a marilor orașe, cu efecte directe asupra activității economice locale. [...]
Rusia ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii energetice a Kievului înainte de 24 august , într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit sever de interceptori antirachetă, potrivit unei evaluări citate de Mediafax . Miza imediată este una operațională: reducerea capacității Ucrainei de a-și repara și fortifica sistemul energetic înainte de iarna 2026-2027, ceea ce ar putea amplifica efectele atacurilor din lunile următoare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că Moscova ar pregăti o campanie de atacuri „de amploare” asupra infrastructurii energetice a capitalei ucrainene în următoarele săptămâni, cu obiectivul de a produce pagube maxime înainte de Ziua Independenței Ucrainei (24 august). În acest context, Rusia ar putea apela inclusiv la rachete balistice din rezerva strategică. De ce contează: fereastra de reparații înainte de iarnă se poate închide ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care ar fi relatat — pe baza unor informații ale serviciilor americane — că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice din Kiev. Un atac în august ar urmări, pe lângă efectul imediat, să blocheze lucrările ucrainene de reparație și protecție a instalațiilor energetice înainte de sezonul rece. Ucraina încearcă să repare avariile produse în campania rusă din iarna 2025-2026 și să își consolideze infrastructura înaintea unor noi atacuri anticipate. ISW avertizează că loviturile lansate încă din august ar putea diminua capacitatea de pregătire pentru iarna 2026-2027, ceea ce ar face atacurile ulterioare „și mai distructive”. Vulnerabilitatea apărării aeriene: deficit de interceptori Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean: în toamna lui 2025, atacurile intensive au început în septembrie, însă pentru sezonul 2026-2027 ar putea începe încă din august. Motivul invocat este vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. În aceste condiții, chiar și atacuri cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice ar fi produs deja pagube importante, iar loviturile asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”, potrivit evaluării. Context: pagube mari și un nou atac masiv la început de august Dimensiunea distrugerilor este deja ridicată. Conform datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64–70 de miliarde de dolari (aprox. 288–315 miliarde lei). Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv: în noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya). Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri în mai multe regiuni, iar Zelenski a spus că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev. [...]
Iranul încearcă să reducă speculațiile despre sănătatea Liderului Suprem Mojtaba Khamenei, promițând publicarea unor imagini cu acesta în spațiul public. Potrivit The Jerusalem Post , un lider al Basij a spus că în viitor vor fi difuzate înregistrări și „alte documente” care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”, pe fondul absenței sale din aparițiile publice de la preluarea funcției. Informația apare în contextul unor relatări ale presei de stat iraniene despre o întâlnire, la final de iulie, între președintele Masoud Pezeshkian și Liderul Suprem Mojtaba Khamenei, în jurul începutului celui de-al treilea an de mandat al președintelui. Conform aceleiași relatări, discuțiile au vizat atât chestiuni militare, cât și economia – inclusiv asigurarea resurselor, administrarea cursului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu parteneri externi. Mesaje contradictorii despre accesul președintelui la Liderul Suprem În ultimele săptămâni, Pezeshkian a oferit versiuni diferite despre cât de ușor poate comunica cu Khamenei. Pe 21 iulie, președintele a spus că interacțiunile cu liderul suprem „cresc de la o zi la alta”, însă la început de august a afirmat că este „foarte dificil” să comunice cu acesta. Presa de stat a mai relatat și despre o întâlnire în mai, de câteva ore, prezentată atunci drept prima întâlnire raportată public între cei doi de când Khamenei a devenit lider suprem. Ce a promis Basij și de ce contează Adjunctul Basij, Ghasem Ghoraishi, a declarat că vor fi publicate: imagini și documente care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”; materiale din întâlniri cu comandanți ai forțelor armate. Ghoraishi a susținut că difuzarea imaginilor ar „aduce din nou rușine” „dușmanilor și detractorilor” poporului iranian, comentarii care, în context, par menite să contracareze speculațiile legate de starea de sănătate a liderului suprem și lipsa aparițiilor publice. Context: absența din spațiul public și informațiile despre o posibilă rănire Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său în martie, potrivit materialului. În același timp, este menționat că ar fi fost „grav rănit” într-un atac din 28 februarie, în care a fost ucis tatăl și predecesorul său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului americano-israelian cu Iranul. Materialul notează și că, înainte de a deveni lider suprem, Khamenei a avut, în general, un profil public redus. Deocamdată, sursa nu indică un calendar pentru publicarea înregistrărilor promise, ci doar că acestea vor fi difuzate „în viitor”. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
Turcia a început să încetinească tranzitul navelor comerciale spre Marea Neagră , după o creștere a atacurilor asupra transportului maritim, potrivit Kyiv Post . Măsura ridică riscuri operaționale pentru exporturile de petrol și cereale din regiune și adaugă presiune pe rutele care depind de strâmtorile turcești. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a cerut Rusiei și Ucrainei să aplice un moratoriu reciproc privind atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră, avertizând că escaladarea amenință tot mai mult transportul internațional. Declarațiile sale sunt atribuite de publicație ziarului Le Temps . „Conflictul s-a extins la întreaga Mare Neagră. La început au vizat porturi și nave de război. Acum atacă toate navele comerciale fără excepție”, a spus Fidan, potrivit Le Temps. „Sunt lovite și nave care aparțin turcilor sau care arborează pavilion turc.” Ce înseamnă restricțiile: întârzieri la Dardanele și incertitudine pentru destinații După aceste declarații, Turcia a început să restricționeze mișcarea navelor comerciale care se îndreaptă spre Marea Neagră. Potrivit Bloomberg , Direcția Generală pentru Siguranța de Coastă din Turcia a informat mai multe nave cu destinația portul rusesc Novorossiysk că fie reține permisele de tranzit, fie prelungește procesarea cererilor de trecere prin strâmtoarea Dardanele . Novorossiysk este prezentat ca un nod major pentru exporturile rusești de petrol și cereale, însă unele nave ar fi fost avertizate că restricțiile ar putea viza și vasele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Autoritățile turce nu au oferit, potrivit materialului, o explicație oficială pentru întârzieri. Contextul escaladării: atacuri asupra navelor și efecte în lanț asupra porturilor Kyiv Post leagă decizia Turciei de intensificarea „războiului maritim” din zonă. La începutul săptămânii, Ministerul turc de Externe a raportat că mai mulți membri ai echipajelor turce au fost răniți în urma unor atacuri cu drone asupra a două nave turcești din regiune. Publicația mai notează că, în iulie, Ucraina a înregistrat 35 de atacuri rusești asupra navelor aflate în port, 22 de atacuri asupra navelor aflate pe mare și 67 de lovituri asupra infrastructurii portuare. În același timp, bombardamentele ar fi determinat armatori să suspende cursele către Odesa, lăsând porturile goale pentru aproape două săptămâni, în vârful sezonului de recoltare. Legătura cu piața energiei: presiune pe fluxurile prin Novorossiysk Restricțiile turcești vin la câteva zile după ce SUA ar fi intervenit pentru a limita riscurile asupra piețelor globale de energie, în contextul tensiunilor din Marea Neagră. Kyiv Post scrie că, în urma unui lobby intens din partea Chevron și a administrației Trump, Ucraina a acceptat recent să nu mai vizeze petrolierele non-ruse și infrastructura maritimă din apropierea terminalului Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorossiysk. Acordul ar fi fost negociat după atacuri cu drone ucrainene care, în iulie, au perturbat încărcările de țiței la terminalul CPC, descris ca gestionând aproximativ 2% din oferta zilnică globală de țiței. Înțelegerea prevede că navele nu vor fi țintite de Kiev dacă nu sunt deținute de Rusia, nu transportă marfă rusească și nu intră sub incidența sancțiunilor ucrainene. În lipsa unor explicații oficiale de la Ankara privind întârzierile, rămâne neclar cât vor dura restricțiile și cât de larg vor fi aplicate, inclusiv pentru navele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Pentru operatori și comercianți, semnalul imediat este creșterea incertitudinii pe o rută critică pentru exporturile de energie și agricole din bazinul Mării Negre. [...]
