Știri
Știri din categoria Externe
Evacuarea pasagerilor de pe MV Hondius are o fereastră de doar 24–36 de ore, iar dacă operațiunea nu se încheie până luni, nava va fi obligată să plece din zonă din cauza înrăutățirii vremii, potrivit HotNews. Miza imediată este una operațională: transferul în siguranță al circa 150 de pasageri către Tenerife și organizarea repatrierii, sub presiunea condițiilor meteo și a protocoalelor sanitare pentru un focar fără precedent pe o navă de croazieră.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, urmează să se deplaseze sâmbătă în Tenerife pentru a coordona evacuarea, alături de miniștrii spanioli ai Sănătății și de Interne, au indicat surse din Ministerul de Interne spaniol, citate de AFP. Scopul este coordonarea între administrații, controlul sanitar și aplicarea protocoalelor de supraveghere și intervenție.
Un oficial al Guvernului regional din Insulele Canare, Alfonso Cabello, a anunțat că debarcarea trebuie să aibă loc între duminică la prânz și luni, aceasta fiind „singura fereastră” posibilă din cauza condițiilor meteorologice. Dacă operațiunea nu se finalizează până luni, „nava va trebui să își continue cursa”, iar o nouă încercare nu ar mai fi posibilă înainte de sfârșitul lunii mai, când ar reveni condițiile meteo favorabile.
Planul logistic prezentat de autorități prevede că MV Hondius nu va fi autorizată să acosteze: va ancora în largul insulei Tenerife, iar pasagerii vor fi transferați la țărm cu o ambarcațiune mai mică. De acolo, ei vor fi duși cu autobuzul la Aeroportul Tenerife Sud, unde repatrierile sunt gestionate de țările de origine.
Nava este așteptată să ajungă duminică dimineață, în zori, între orele locale 03:00 și 05:00 (04:00–06:00, ora României), potrivit aceleiași surse, care a subliniat și necesitatea ca avioanele de repatriere să fie deja la sol în noaptea de sâmbătă spre duminică sau duminică dimineață.
Unele guverne au început să își activeze propriile planuri. Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii cu un zbor supus unor măsuri stricte de control al infecțiilor, iar pasagerilor li se va cere apoi să se izoleze timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi nevoie, potrivit Reuters și Agerpres.
Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că pregătesc un zbor de evacuare pentru pasagerii americani de pe navă. Departamentul de Stat a transmis că este în contact direct cu americanii aflați la bord și că va oferi asistență consulară după sosirea în Tenerife. Pe lista pasagerilor figurează 17 americani, potrivit AFP.
Focarul a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări, într-o croazieră operată de Oceanwide Expeditions, începută pe 1 aprilie în Ushuaia (Argentina) și programată să ajungă pe 10 mai în Insulele Canare.
Potrivit datelor prezentate în material, focarul a provocat moartea a trei persoane din cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate; OMS a anunțat că, per total, cinci dintre cele opt cazuri suspecte au fost confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager de la bord nu are simptome.
OMS a precizat că pasagerii sunt clasificați în „contacte cu risc ridicat” și „contacte cu risc scăzut”, în funcție de interacțiunile cu călătorii bolnavi, iar urmărirea contactelor este importantă și pentru cei care au părăsit deja nava. În paralel, experții OMS lucrează la recomandări detaliate pentru măsurile care ar trebui aplicate după debarcare.
Într-o conferință de presă, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a spus că situația nu este comparabilă cu COVID-19, deoarece hantavirusul se transmite prin „contact apropiat și intim”, iar șeful OMS a indicat că organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut, deși, având în vedere o perioadă de incubație de până la șase săptămâni, ar putea fi raportate și alte cazuri.
Recomandate
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
România susține un armistițiu în Marea Neagră care să acopere infrastructura critică și rutele comerciale , argumentând că o încetare a focului limitată doar la energie nu ar avea șanse reale de reușită, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de ministrul de Externe Oana Țoiu la New York, pune accent pe efectele economice și operaționale ale securizării transportului maritim: fluxurile de alimente și rutele de import energetic. Ministrul a spus că discuțiile recente cu partea ucraineană despre o posibilă încetare a focului nu pot viza „doar energia”, iar întâlnirile de joi de la New York s-au concentrat pe lanțurile de aprovizionare cu alimente, cu impact asupra mai multor țări. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport.” De ce contează: cereale și energie pe aceeași rută strategică Potrivit Oanei Țoiu, un armistițiu care să includă infrastructura critică și rutele de transport ar permite reluarea fluxurilor de alimente „necesare la nivel mondial”, cu prioritate pentru cereale, având totodată și o componentă energetică. Ministrul a legat explicit securitatea Mării Negre de aprovizionarea energetică a României, arătând că rutele comerciale din zonă sunt relevante inclusiv pentru importurile de petrol, oferind ca exemplu Kazahstanul. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre.” Țoiu a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute și că intenționează o nouă întâlnire la New York. Cooperarea cu Turcia și Bulgaria: deminare și protecția infrastructurii În relația cu Turcia, ministrul a afirmat că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre, inclusiv în cadrul grupului pentru deminare. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes.” În urma summitului de la Ankara, cele trei țări ar fi decis extinderea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice, Țoiu indicând drept exemple cablurile submarine și infrastructura energetică. Context: discuții la ONU, cu Marea Neagră pe agendă Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York (22 septembrie – 2 octombrie), unde România este reprezentată în discuții despre securitatea Mării Negre, securitatea alimentară și conectivitatea regională, între alte teme. [...]
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
Lauda publică a lui Netanyahu pentru reformele lui Milei vine pe fondul unei noi creșteri a sărăciei în Argentina , potrivit Mediafax , care relatează despre întâlnirea celor doi lideri la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit joi cu președintele Argentinei, Javier Milei, iar discuțiile au vizat cooperarea dintre Israel și Argentina și extinderea colaborării în domeniul securității și al economiei în America Latină. Biroul lui Netanyahu susține că această evoluție ar reflecta o „schimbare strategică” favorabilă Israelului în regiune. Cooperare regională și „Acordurile Isaac” Conform comunicatului citat, întâlnirea ar deschide posibilitatea extinderii „Acordurilor Isaac”, o inițiativă promovată de Milei pentru aprofundarea cooperării în domeniile securității și economiei între Israel și țări din America Latină. Netanyahu i-a mulțumit lui Milei pentru „sprijinul său neclintit și necondiționat pentru statul Israel” și l-a felicitat pentru primirea distincției „Apărător al Israelului”, la New York. Mesajul economic: elogii, în aceeași zi cu date mai slabe despre sărăcie În cadrul întâlnirii, Netanyahu l-a descris pe Milei drept „unul dintre marii lideri ai timpului nostru” și a lăudat transformările economice din Argentina. „Ceea ce ai făcut pentru economia Argentinei este magistral, foarte greu de realizat, cu multă rezistență politică. Le oferi libertate oamenilor. Poate că le va lua timp să înțeleagă acest lucru, dar vreau să-ți spun: oricine înțelege cât de cât economia știe că nu a existat niciodată o astfel de transformare.” În aceeași zi, datele oficiale citate de Mediafax arată însă o creștere a ratei sărăciei: potrivit institutului național de statistică INDEC , 32,3% din populație se afla sub pragul sărăciei în primul semestru din 2026, față de 28,2% în semestrul al doilea din 2025 (o creștere de 4,1 puncte procentuale). Sărăcia extremă a urcat de la 6,3% la 7,5%. Datele INDEC se referă la 31 de aglomerări urbane incluse în ancheta permanentă asupra gospodăriilor. Institutul mai indică faptul că 24,4% dintre gospodării se aflau sub pragul sărăciei, iar 5,6% sub pragul sărăciei extreme. Copiii, printre cei mai afectați; șomaj 7,9% Potrivit datelor INDEC citate, 44,5% dintre copiii de până la 14 ani erau considerați săraci, iar 10,8% se aflau în sărăcie extremă. În paralel, institutul indică pentru trimestrul al doilea din 2026 o rată a șomajului de 7,9%, iar inflația din august a fost de 1,7%, cel mai scăzut nivel lunar din ultimele 14 luni, conform datelor menționate. Contextul vizitei la New York În timpul vizitei la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Netanyahu a susținut un discurs în plen și s-a întâlnit cu liderii Panama, Boliviei și Paraguayului, înainte de a reveni în Israel. Întâlnirea cu Milei are loc într-un moment în care Argentina încearcă să consolideze rezultatele politicilor economice ale administrației sale, notează Mediafax. [...]
Schimbul de acuzații dintre Israel și Turcia la tribuna ONU adâncește ruptura diplomatică dintre cele două state, pe fondul războiului din Fâșia Gaza, potrivit Agerpres . Ankara a respins drept „neîntemeiate” afirmațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu , care l-a numit pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan „tiran” într-un discurs susținut joi la New York, în fața Adunării Generale a ONU . Reacția Turciei a venit prin Burhanettin Diran, directorul de comunicare al guvernului turc, care a susținut că atacurile lui Netanyahu nu pot „face uitate masacrele sale, dezastrul umanitar din Gaza și urmăririle în justiție pornite conform dreptului internațional”, conform agenției Anadolu, citată de AFP. Un nou episod într-o relație bilaterală deja deteriorată Relațiile dintre Israel și Turcia s-au degradat vizibil după declanșarea războiului din Fâșia Gaza, început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de ofensiva Israelului, notează materialul. În această săptămână, Erdogan a folosit tribuna ONU pentru a cere începerea „imediată” a reconstrucției Fâșiei Gaza și a insistat asupra protecției copiilor din enclavă. Tensiuni în plenul Adunării Generale În timpul discursului președintelui turc, delegația israeliană a părăsit sala, în momentul în care Erdogan a cerut statelor care nu au recunoscut un stat palestinian să își „reevalueze” decizia. Netanyahu a replicat ulterior, tot de la tribuna ONU, afirmând că „ultima țară care a devenit un super-propagator de minciuni antisemite este Turcia”, potrivit relatării. Context: cooperare istorică, poziții tot mai antagonice Turcia este prezentată ca prima țară cu majoritate musulmană care a recunoscut statul Israel, însă Erdogan este descris drept un critic virulent al Israelului și, potrivit textului, a permis prezența liderilor Hamas pe teritoriul turc. Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă dacă acest schimb de acuzații va fi urmat de măsuri diplomatice concrete, însă escaladarea retoricii la ONU indică menținerea tensiunilor la nivel înalt între cele două guverne. [...]
Pakistanul a intrat din nou într-o spirală de confruntare la granița cu Afganistanul , după ce a dejucat o tentativă de atac în zona Gulistan și a ucis „mai mulți” membri ai talibanilor afgani, potrivit Reuters . Incidentul reaprinde tensiunile dintre Islamabad și Kabul după trei luni de relativă acalmie și vine pe fondul unei succesiuni de atacuri și lovituri aeriene transfrontaliere. Surse de securitate pakistaneze au spus că acțiunea a fost una „de represalii”, declanșată de o încercare de a intra pe teritoriul Pakistanului „și a comite agresiune”, fără să ofere detalii despre planul atacului. În zonă se înregistra în continuare foc intermitent între talibanii afgani și forțele de securitate pakistaneze, care rămâneau în stare de alertă. Talibanii afgani nu au comentat imediat acuzațiile Pakistanului. Context: de la „calm relativ” la escaladare rapidă Recrudescența tensiunilor are loc după trei luni de calm relativ, întrerupt de un atac asupra unei facilități de poliție din nord-vestul Pakistanului, săptămâna trecută, în care au murit cel puțin 24 de persoane, potrivit unei relatări anterioare a Reuters . În paralel, Pakistanul a intensificat loviturile aeriene în Afganistan. Joi, forțele aeriene pakistaneze au lovit 10 locații despre care Islamabadul a spus că erau folosite pentru lansarea și stocarea dronelor. La începutul săptămânii, Pakistanul a efectuat lovituri în regiunea de frontieră Afganistan–Pakistan, despre care a afirmat că au ucis 28 de militanți, în timp ce oficiali talibani afgani au acuzat că în atacuri nocturne au fost uciși trei civili. Miza: securitatea frontierei și acuzațiile reciproce Reuters notează că Afganistanul și Pakistanul sunt tot mai des în dezacord pe fondul extinderii insurgențelor în regiunile de frontieră din vest și nord-vest. Islamabadul acuză Kabulul că adăpostește militanți islamiști care lansează atacuri peste graniță, acuzație respinsă de guvernul taliban, care susține că problema militanței este una internă a Pakistanului. Cele două state au avut în februarie cele mai grave confruntări din ultimii ani, iar în martie, peste 400 de oameni au fost uciși într-un atac aerian pakistanez asupra Kabulului, pe fondul tensiunilor persistente. Talibanii afgani au spus atunci că ținta a fost un centru de reabilitare pentru consumatori de droguri, în timp ce Islamabadul a negat și a susținut că a vizat „cu precizie” instalații militare și infrastructură de sprijin pentru teroriști. Ce urmează rămâne neclar: schimburile de foc din zona Gulistan erau încă în desfășurare, iar lipsa unui răspuns oficial imediat din partea talibanilor afgani lasă deschisă posibilitatea unei noi runde de acuzații și contra-măsuri între cele două capitale. [...]
