Știri
Știri din categoria Externe
Petiția cu un milion de semnături obligă instituțiile UE să răspundă, dar șansele unei suspendări a acordului UE–Israel rămân reduse din cauza diviziunilor dintre statele membre, potrivit Digi24.
Inițiativa cetățenească europeană cere suspendarea completă a Acordului de asociere UE–Israel, invocând presupuse crime de război și încălcări ale dreptului internațional în Gaza. Petiția a strâns semnături în toate cele 27 de state membre, relatează Euronews.
Din punct de vedere procedural, atingerea pragului de un milion de semnături declanșează obligația Comisiei Europene și a Parlamentului European de a evalua solicitarea. Urmează o etapă de verificare: autoritățile naționale au la dispoziție trei luni pentru validarea semnăturilor, după care inițiativa poate fi depusă oficial.
După depunerea oficială, Comisia Europeană trebuie să precizeze ce măsuri intenționează să ia sau să explice de ce nu va acționa. Parlamentul European, la rândul său, trebuie să organizeze o audiere cu inițiatorii și poate dezbate și vota o rezoluție.
Totuși, potrivit relatării citate, „șansele ca inițiativa să câștige tracțiune sunt mici”.
Acordul de asociere UE–Israel, în vigoare din 2000, este baza dialogului politic și a cooperării economice. UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, iar volumul total al schimburilor de bunuri a ajuns la 42,6 miliarde de euro în 2024.
În septembrie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o suspendare parțială a acordului, invocând „foamete provocată de om” și „o încercare clară de a submina soluția celor două state”. Propunerea a stagnat ulterior, pe fondul divizării statelor membre: Germania, Ungaria și Cehia s-au opus, ceea ce a împiedicat formarea majorității calificate necesare pentru adoptarea unor restricții comerciale. Diplomați citați de Euronews au spus că, în întâlniri recente, mai multe state membre și-au reiterat reticența de a avansa în această direcție.
Inițiativa apare în contextul în care nordul Fâșiei Gaza continuă să fie lovit de atacuri israeliene, în pofida unui armistițiu cu Hamas intrat în vigoare în octombrie anul trecut.
Recomandate
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
Bulgaria blochează sancțiuni UE care ar putea lovi direct Lukoil , invocând „stabilitatea energetică” , într-o poziționare care riscă să complice negocierea următorului pachet de măsuri împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Șefa diplomației bulgare, Velislava Petrova , a declarat miercuri, la Sofia, că Bulgaria nu va susține sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva patriarhului rus Kirill și nici „măsurile care ar afecta direct” compania petrolieră Lukoil sau filialele sale. Informația este transmisă de Agerpres, citată de publicație. Miza: energie și costuri interne, nu „măsuri simbolice” Petrova a susținut că Sofia sprijină doar sancțiuni „care au un efect economic”, care nu ajung să penalizeze mai mult statele membre decât „țara care poartă război” și care nu sunt „simbolice”. În același registru, ministrul a argumentat că înghețarea unor active financiare ale patriarhului Kirill nu i-ar opri activitățile și ar avea mai degrabă un rol de imagine. „Prioritatea noastră principală este de a păstra stabilitatea energetică a țării” În plus, Petrova a afirmat că această abordare ar fi împărtășită și de alte state care au rezerve față de măsuri ce le-ar putea afecta securitatea energetică. De ce contează pentru UE: unanimitatea poate deveni mai greu de obținut În contextul în care sancțiunile UE se negociază politic între statele membre, poziția Bulgariei poate deveni un factor de blocaj sau de diluare a măsurilor, mai ales când sunt vizate persoane sau entități cu implicații economice și energetice. Publicația amintește că numele patriarhului Kirill, susținător al războiului în Ucraina, este menționat frecvent pentru includerea pe lista de sancțiuni, iar în iunie 2022 includerea sa a fost blocată de premierul ungar Viktor Orban. În material se mai arată că Kirill este considerat de analiști un agent al fostei KGB, actuala FSB. Ce urmează: discuții pentru al 21-lea pachet de sancțiuni UE a anunțat luni includerea pe lista de sancțiuni a 81 de persoane și entități „din cauza complicității lor cu Rusia” în războiul împotriva Ucrainei. În paralel, continuă discuțiile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni după invazia din februarie 2022, iar poziția Bulgariei indică faptul că negocierile pot deveni mai tensionate în zona măsurilor cu impact direct asupra energiei. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
România își fixează agenda regională pe extinderea UE și infrastructură la reuniunea miniștrilor de Externe ai Inițiativei Central Europene (ICE) , programată la Timișoara în 5–6 noiembrie 2026, potrivit Mediafax . Miza, dincolo de componenta diplomatică, este setarea unor priorități cu efecte directe asupra conectivității regionale (transport, energie, date) și asupra parcursului european al statelor candidate. Reuniunea are loc în anul în care România deține președinția-în-exercițiu a ICE și este gândită ca eveniment de închidere a mandatului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indicând că miniștrii ar urma să adopte o declarație politică comună. Documentul ar urma să acopere sprijinirea integrării europene a statelor candidate, consolidarea rezilienței regionale în actualul context de securitate, întărirea cooperării și reafirmarea rolului ICE. Ce intră pe agenda României: extindere, reziliență, infrastructuri MAE spune că discuțiile de la Timișoara se vor concentra pe pilonii strategici stabiliți de România pentru mandatul din 2026, cu accent pe trei direcții: Sprijin pentru extinderea Uniunii Europene , inclusiv susținerea statelor candidate în implementarea reformelor și promovarea intereselor acestora la nivelul instituțiilor europene; în același cadru, MAE menționează menținerea unui sprijin „multidimensional” pentru Ucraina. Consolidarea rezilienței societale și combaterea amenințărilor hibride , cu accent pe protejarea spațiului informațional împotriva dezinformării. Dezvoltarea infrastructurii , prin identificarea unor modalități de modernizare a infrastructurilor critice de transport, energie și date , pentru o interconectare mai bună între statele ICE și restul UE. De ce contează ICE pentru regiune În comunicatul citat, MAE descrie ICE drept o platformă de dialog politic și cooperare practică, care facilitează legături directe între state membre UE și state candidate din Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică. Ministerul susține că proiectele derulate în cadrul organizației contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare și la transferul de bune practici. ICE reunește 16 state : nouă membre UE (Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și șapte state candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina). Timișoara, legată de un forum despre valori europene Reuniunea miniștrilor de Externe va fi organizată împreună cu prima ediție a Forumului Timișoara pentru Valori Europene , organizat de Primăria Municipiului Timișoara, care va reuni lideri politici, experți și reprezentanți ai societății civile. MAE motivează alegerea orașului prin dorința ca integrarea europeană „să devină tangibilă” la nivel local, Timișoara fiind prezentată ca simbol al multiculturalismului și promotor al valorilor europene. România a preluat președinția ICE la 1 ianuarie 2026 și o exercită pe tot parcursul anului, iar reuniunea din noiembrie este prezentată de MAE ca momentul de bilanț și de fixare a unei direcții comune pentru regiune, inclusiv pe componenta de infrastructuri critice și conectivitate. [...]
Germania a intrat din nou pe scădere demografică, iar presiunea pe piața muncii crește , după ce migrația nu a mai reușit să compenseze deficitul natural de populație, potrivit Antena 3 . În 2025, populația Germaniei a coborât cu aproximativ 110.000 de persoane (0,13%), până la circa 83,5 milioane de locuitori la final de an. Datele sunt publicate de oficiul federal de statistică Destatis, citat de DW, iar explicația ține de un dezechilibru care se adâncește: mai mulți oameni au murit decât s-au născut, iar imigrația, deși pozitivă, nu a acoperit diferența. Migrația rămâne pozitivă, dar nu mai „închide” deficitul natural Soldul migrației a fost de aproximativ 235.000 de persoane (mai mulți intrați decât plecați), însă a fost depășit de deficitul natural de 352.000 de persoane, adică diferența dintre decese și nașteri. Rezultatul net a fost scăderea populației, prima din ultimii cinci ani. Antena 3 notează că o scădere anuală comparabilă a mai avut loc în 2020, când restricțiile de călătorie din pandemie au redus puternic fluxurile de migrație. În 2025, însă, declinul este pus pe seama unor tendințe demografice de durată, anticipate de specialiști. Natalitatea, la minim istoric; populația aptă de muncă se restrânge Rata natalității a atins în 2025 cel mai scăzut nivel din istoria Germaniei, pe fondul unui climat politic cu dezbateri intense despre migrație, inclusiv promisiuni de înăsprire a politicilor în domeniu în campania electorală a cancelarului Friedrich Merz , potrivit materialului. În paralel, structura pe vârste se deplasează spre segmente mai înaintate: grupa 60–79 de ani a crescut cu aproximativ 358.000 de persoane, pe măsură ce generațiile „baby boom” se apropie de pensionare. În același timp, populația aptă de muncă (20–59 de ani) a scăzut cu circa 409.000 de persoane, un declin de aproape 1% — un semnal relevant pentru companii și pentru finanțarea sistemelor publice, în condițiile în care baza de angajați se reduce. Diferențe regionale: creștere doar în trei orașe-stat Creșteri de populație s-au înregistrat doar în Berlin , Hamburg și Bremen. În rest, declinul a fost mai accentuat în fostele landuri est-germane (aprox. 0,5%), față de circa 0,1% în fostele landuri vest-germane. Autoritățile explică diferența prin structura diferită a populației de imigranți și prin rate de natalitate mai scăzute în est, potrivit articolului. [...]
