Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește un Plan European pentru Caniculă, cu măsuri de avertizare, adaptare urbană și pregătire medicală, pe fondul pierderilor tot mai mari provocate de valurile de căldură și de secetă, potrivit Adevărul, care relatează despre discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii. În aceeași intervenție, șefa Comisiei a avertizat că „râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”.
Von der Leyen a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, invocând efecte cuantificate: 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare asociate valurilor de căldură.
În paralel, Comisia pregătește și „o nouă inițiativă europeană privind apa”, în contextul în care aproape un sfert din apa din rețelele europene se pierde, conform aceleiași surse. Mesajul sugerează o mutare de accent de la politica tradițională axată pe reducerea emisiilor către adaptarea la efectele încălzirii globale, fără ca discursul să aducă măsuri mai detaliate pentru ținta de reducere a poluării pentru 2040.
„Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri.”
Planul European pentru Caniculă „ar urma” să includă, potrivit relatării:
Separat, von der Leyen a cerut specialiștilor propuneri pentru o posibilă „Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor” și a menționat intervențiile pompierilor din vara 2026, inclusiv cazul unui pompier decedat în Grecia.
În același discurs, președinta Comisiei a susținut că UE este „mai puternică decât oricând”, dar vulnerabilă într-o lume „deschis ostilă”, și a cerut reducerea dependențelor externe. Ea a afirmat că UE și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani.
Pe zona de finanțare a apărării, Comisia ar urma să folosească banii neutilizați din schema SAFE (mecanism de împrumuturi de 150 de miliarde de euro) pentru proiecte comune cu Ucraina, pe fondul faptului că unele state, inclusiv Italia, ar utiliza mai puțin decât se estimase inițial.
Din informațiile prezentate, Planul European pentru Caniculă și inițiativa privind apa sunt în pregătire, fără un calendar detaliat în material. Miza imediată pentru statele membre va fi traducerea acestor intenții în obligații, finanțări și proiecte concrete, într-un context în care impactul economic al fenomenelor meteo extreme și presiunea pe infrastructura de apă devin tot mai vizibile.
Recomandate
Ursula von der Leyen pregătește o repoziționare a securității UE, cu efecte directe asupra industriei de apărare și a regulilor de frontieră , potrivit news.ro , care citează POLITICO și un proiect de discurs consultat de Euractiv înaintea alocuțiunii „Starea Uniunii” (SOTEU) susținute miercuri în Parlamentul European, la Strasbourg. Discursul începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României). În sală va fi, în premieră, și un lider din afara UE: premierul canadian Mark Carney, menționat în contextul unui război comercial cu Donald Trump și al încercării de a strânge legăturile cu Uniunea Europeană. Securitate: un nou format de coordonare cu parteneri din afara UE Miza centrală a discursului este o schimbare a arhitecturii de securitate europene și a modului de coordonare în cadrul alianței occidentale. Conform proiectului de discurs consultat de Euractiv, von der Leyen ar urma să susțină un nou format în care lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada și alte țări să se reunească pentru a coordona răspunsurile la amenințările de securitate în creștere. În paralel, apărarea și securitatea sunt așteptate să aibă un loc important și pe fondul faptului că Strategia de securitate a UE, așteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie, după o amânare față de calendarul inițial. Migrație: consolidarea Frontex și posibile schimbări de finanțare Pe agenda discursului se află și migrația, în contextul crizei din Ceuta , unde „zeci de mii de imigranți” au intrat pe teritoriul spaniol, cu efecte politice în UE pe parcursul verii, potrivit POLITICO. Printre ideile vehiculate de oficiali citați de publicație se numără: consolidarea Frontex, inclusiv triplarea numărului de gardieni de frontieră și de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent; o posibilă extindere a mandatului Frontex, inclusiv un rol în „centre de returnare” din țări terțe; deschiderea către finanțarea infrastructurii de frontieră (garduri) din fonduri UE, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă de poziție a Comisiei; utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre să finanțeze centre de returnare în afara blocului. Cea mai controversată opțiune menționată de un diplomat de rang înalt și un oficial UE este un cadru european pentru situații de „presiune migratorie masivă”, care ar permite suspendarea anumitor norme privind azilul și returnări mai rapide. Climă și competitivitate: presiunea costurilor tranziției intră în discurs Dincolo de securitate, von der Leyen este așteptată să pună accent pe adaptarea la schimbările climatice, după o vară cu râuri secate și incendii de pădure. Comisia lucrează la un plan de creștere a rezilienței la schimbările climatice, programat pentru sfârșitul lunii octombrie, care ar putea include un „scenariu climatic comun” și evaluări periodice ale riscurilor, deși „rămâne de văzut” cât de multe detalii vor fi prezentate. Tema vine pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și presiunile industriei și ale capitalelor naționale de a limita costul economic al tranziției ecologice. În același timp, von der Leyen ar urma să atingă și subiectul competitivității, prin simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementare, însă POLITICO notează că aceasta nu va fi tema principală. Comerț și China: fără o nouă anchetă, dar cu accent pe diversificare O altă întrebare este dacă va menționa China. Potrivit unui oficial citat de POLITICO, von der Leyen nu va anunța o nouă anchetă (după cea din 2023 privind subvențiile pentru vehiculele electrice chinezești, care a declanșat măsuri de retorsiune ale Beijingului). China nu ar urma să ocupe un loc major, însă este de așteptat să fie subliniată nevoia de diversificare, inclusiv printr-un instrument de diversificare propus de Comisie. Inteligență artificială: impactul asupra locurilor de muncă, în centrul pregătirilor Inteligența artificială (IA) a fost tema principală a unei reuniuni a Comisiei la Tervuren, unde s-a planificat discursul, iar echipa președintei CE a cerut unităților relevante statistici actualizate despre locurile de muncă ce ar putea fi pierdute și create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile interne. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că IA va fi tratată nu doar ca subiect tehnologic, ci și ca temă de piață a muncii, cu implicații pentru politici publice și reglementare. Ce urmează Textul final al discursului poate fi revizuit și rescris până la momentul susținerii, notează POLITICO. Totuși, direcțiile conturate în proiect și în discuțiile cu oficiali europeni indică o agendă în care securitatea (inclusiv cooperarea cu parteneri din afara UE), migrația și reziliența climatică sunt folosite ca pârghii pentru schimbări cu impact economic și de reglementare în următoarele luni. [...]
Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 1 miliard de euro pe zi , iar Comisia Europeană semnalează că dezechilibrul intră într-o zonă cu risc economic și industrial, potrivit Economedia , care citează un live al The Guardian despre discursul Ursulei von der Leyen din Parlamentul European, la ședința privind Starea Uniunii Europene. Von der Leyen a spus că deficitul „a ajuns la punctul critic” și a descris efectele ca fiind deja vizibile în „comunitățile și fabricile” din UE, cu impact de dezindustrializare în regiunile industriale ale Europei. În acest context, șefa Comisiei a avertizat că ceea ce unii numesc „al doilea șoc chinez” „este deja aici” și a calificat situația drept „nesustenabilă”. Ce măsuri anunță Comisia: „toate instrumentele” pentru reechilibrare Președinta Comisiei Europene a afirmat că UE „va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a reechilibra relațiile” comerciale cu China. În același timp, a indicat ca necesară diversificarea surselor de materii prime critice, un element cu relevanță directă pentru lanțurile de aprovizionare ale industriei europene. Context: investiții și finanțarea start-up-urilor europene În aceeași intervenție, von der Leyen a punctat și agenda internă de investiții, vorbind despre simplificare și combaterea fragmentării în materie de investiții, cu obiectivul de a facilita finanțarea start-up-urilor europene. Ca exemplu, a menționat ICEYE , companie de imagistică radar prin satelit și monitorizare spațială, fondată de Pekka Laurila și Rafał Modrzewski după ce s-au cunoscut prin programul Erasmus, pe care a descris-o drept „o adevărată poveste de succes europeană”. (Detaliile sunt relatate de The Guardian în live-ul citat de Economedia .) [...]
Comisia Europeană pregătește o propunere care ar putea restricționa accesul minorilor la rețelele sociale la nivelul UE , un demers cu potențial major de reglementare pentru platformele online și pentru statele membre, potrivit Antena 3 . Tema este prezentată drept unul dintre anunțurile centrale așteptate în discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii Europene, programat miercuri la Bruxelles. Miza practică este că o eventuală interdicție sau limitare armonizată la nivel european ar muta o parte din decizie din zona competențelor naționale către un cadru comun, cu efecte directe asupra modului în care platformele verifică vârsta și gestionează conținutul pentru minori. „ EU Kids Act ” și disputa asupra vârstei minime În material se arată că președinta Comisiei este așteptată să anunțe o propunere de interzicere a accesului minorilor la rețelele sociale, iar Comisia ar urma să prezinte joi o inițiativă numită „EU Kids Act”, care „cel mai probabil” va include această interdicție. Rămân însă neclare două puncte esențiale, potrivit aceleiași surse: cât de departe va merge Comisia în încercarea de a armoniza vârsta minimă în întreaga UE; ce vârstă ar urma să fie propusă. Antena 3 notează că subiectul este sensibil deoarece atinge o zonă de competență națională „apărată cu strășnicie” și ar putea extinde discuția către alte servicii online considerate nocive, inclusiv jocurile video și „companionii AI” (aplicații care simulează interacțiuni sociale). Context: alte teme majore din discurs, cu impact de reglementare Pe lângă dosarul rețelelor sociale, pe agenda discursului sunt așteptate și alte subiecte cu implicații pentru politici publice și economie, între care: Ucraina, inclusiv dezbaterea privind folosirea activelor rusești înghețate și posibilitatea unui nou pachet de sancțiuni; migrația, cu opțiuni precum suspendarea temporară a regulilor de azil în situații de sosiri masive, consolidarea Frontex și discuția despre „hub-uri de returnare” în afara UE; extinderea UE și posibile schimbări instituționale (de exemplu, reducerea domeniilor unde e necesară unanimitatea sau renunțarea la principiul unui comisar pentru fiecare stat membru); clima, cu accent pe trecerea de la ținte la implementare și pe întrebarea finanțării adaptării; relația cu China, pe fondul negocierilor dificile pentru reechilibrarea relației comerciale, menționându-se un deficit record de „1 miliard de euro pe zi”. Materialul mai menționează că premierul canadian Mark Carney va fi invitatul special al discursului și că acesta a vorbit despre dorința unei „alianțe unice cu Uniunea Europeană”, un statut care „nu există în prezent”. [...]
Roberta Metsola cere ca adaptarea la schimbările climatice să fie reflectată direct în bugetul UE , pe fondul unei veri cu valuri de căldură, incendii și inundații care au expus vulnerabilități cu efecte economice și energetice, potrivit Mediafax . Președinta Parlamentului European spune că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” privind pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice și avertizează că „nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri”. Metsola a indicat, între altele, secarea râurilor, lipsa de adaptare a locuințelor și impactul disproporționat asupra populațiilor vulnerabile, într-o declarație citată de Politico. Bugetul UE, în centrul discuției despre adaptare Metsola susține că „realitățile din teren” trebuie să se vadă în modul în care Uniunea își construiește finanțarea pe termen lung, ridicând explicit tema adaptării Cadrului Financiar Multianual (bugetul multianual al UE) pentru a răspunde mai bine crizelor climatice. În același context, ea a spus că UE a greșit în trecut tratând economia și mediul ca domenii separate și că ar fi „mai înțelept” să fie recunoscut faptul că „merg mână în mână”. De ce contează: efecte directe în transport și energie Articolul plasează declarațiile în contextul unui sezon de fenomene extreme care a afectat continentul „social, economic și energetic”. Mediafax notează că, în urma evenimentelor meteo din vară, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, iar sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație. Pe componenta economică și operațională, scăderea debitelor marilor fluvii europene a lovit transporturile și energia: Rinul, în Germania, a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, ceea ce i-a obligat pe transportatori să își reducă încărcătura cu până la 80%; nivelul scăzut al Dunării a determinat închiderea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria, potrivit sursei. Ce urmează: tema climei, mai prezentă în „Starea Uniunii” Metsola afirmă că tema climei va fi abordată în discursul despre Starea Uniunii pe care îl va susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și anticipează că accentul ar putea fi mai puternic în acest an, pe fondul verii „dezastruoase” invocate de oficialul european. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Ucraina susține că a lovit logistica rusă în Donețk , într-o contraofensivă denumită „Vivaldi”, care ar fi împins liniile de aprovizionare ale Moscovei până în regiunea Voronej, pe teritoriul Rusiei, potrivit Antena 3 . Miza operațională indicată de partea ucraineană este reducerea capacității de susținere a trupelor ruse în zona Lyman–Sloviansk, într-un moment în care inclusiv surse ruse vorbesc despre dificultăți pe front. Operațiunea este descrisă ca o contraofensivă în nordul regiunii Donețk, condusă de Corpul 3 Armată ucrainean. Comandantul acestuia, Andrii Bilețki , afirmă că trupele sale au eliminat puncte de infiltrare rusești, au recâștigat controlul asupra unor localități și au provocat pierderi importante, însă subliniază că acțiunea este în desfășurare și că informațiile sunt ținute la minimum pentru a nu afecta planurile militare. Ținte declarate: infiltrările și liniile de aprovizionare Potrivit lui Bilețki, una dintre țintele principale este tactica de infiltrare a forțelor ruse „în adâncimea pozițiilor ucrainene”, uneori pe zeci de kilometri. El susține că au fost eliminate puncte de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Yarova, Korovîi Yar și Oleksandrivka, iar Serednie ar fi fost recucerit și ar fi „complet sub control ucrainean”. Un alt obiectiv major, cu impact direct asupra capacității de luptă, vizează logistica: Bilețki spune că atacurile cu drone au obligat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți până în regiunea Voronej. Pierderi și câștiguri teritoriale: cifre neconfirmate independent Comandantul ucrainean afirmă că, în prima etapă, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate, sisteme de artilerie și alte vehicule. Tot el susține că trupele sale au „curățat” aproximativ 75 de kilometri pătrați și au eliberat peste 10 kilometri de teritoriu. Aceste date sunt prezentate de partea ucraineană și, conform materialului, nu au putut fi verificate independent . Bilețki a legat numele operațiunii de compozitorul Antonio Vivaldi și „Anotimpurile”, sugerând că ofensiva este la început și cerând presei și populației să aștepte informații oficiale, pentru a nu divulga detalii care ar putea afecta acțiunile militare. Semnale dinspre partea rusă: „criză” la Lyman și risc de slăbire a altor sectoare Materialul notează că unele surse apropiate Moscovei recunosc probleme serioase în zona Lyman. Canalul rusesc de Telegram Rybar pune dificultățile pe seama unor „minciuni sistemice” în rapoartele către superiori și a unei evaluări greșite a situației, avertizând că trimiterea de rezerve pentru a acoperi breșele ar putea slăbi alte sectoare ale frontului. Expertul militar rus Valeri Șiriaev afirmă că retragerea trupelor ruse poate fi confirmată și că forțele ucrainene împing treptat mai multe localități în „zona gri”, susținând totodată că unele unități ruse din apropiere de Lyman ar fi „practic încercuite”. Analistul militar rus Ian Matveev descrie situația drept o criză serioasă, chiar dacă localizată: „Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză. Ar fi absurd să negăm asta. Între timp, pentru forțele ucrainene se deschid oportunități importante pe întreaga direcție Sloviansk”, a spus el. În același context, Șiriaev spune că, dacă Ucraina își consolidează pozițiile și aduce operatori de drone, raza efectivă a dronelor FPV ar putea crește cu încă 10–15 kilometri, ceea ce ar permite lovirea mai adâncă a trupelor ruse care înaintează către Sloviansk. Context: dispute de control și estimări OSINT peste anunțurile oficiale În plan politic, Vladimir Putin a susținut la 1 septembrie că forțele ruse au capturat Sviatohirsk, afirmație respinsă de Bilețki, care a publicat pe 7 septembrie o înregistrare din centrul orașului și a spus că Brigada 60 Mecanizată ucraineană controlează în continuare localitatea. Separat, unele analize OSINT (informații din surse deschise) indică posibile câștiguri teritoriale ucrainene mai mari decât cele anunțate: Clément Molin estimează că trupele ruse ar fi abandonat peste 200 de kilometri pătrați pe axa principală a contraofensivei, iar Konrad Muzyka (Rochan Consulting) vorbește despre aproximativ 240 de kilometri pătrați. Materialul precizează că aceste cifre nu au fost confirmate de Bilețki și rămân estimări independente. În evaluarea lui Muzyka, unul dintre rezultatele importante ale contraofensivei la nord de Lyman ar fi împiedicarea încercării Rusiei de a învălui din nord zona Sloviansk–Kramatorsk. În fundal, Institute for the Study of War (ISW) a evaluat încă din 26 august că Ucraina câștigase teren în Harkov, Donețk și Zaporojie, iar pe 12 septembrie a apreciat că forțele ucrainene au reușit să inverseze o mare parte din câștigurile teritoriale obținute de Rusia din martie 2026, contestând susținut inițiativa rusă pe mai multe direcții. Materialul mai menționează că Putin ar urmări cucerirea întregii regiuni Donețk în următoarele șase luni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg și menționate în Kyiv Post, în timp ce ISW susține că liderul rus și-ar fi schimbat de cel puțin 15 ori termenele pentru cucerirea Donbasului de la începutul invaziei pe scară largă. [...]
