Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile, profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink, potrivit unei analize realizate de RTE, pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie.
Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități.
Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press, că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate.
Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile.
Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului.
Recomandate

Rusia scoate tehnica militară din parada de 9 Mai din motive de securitate , pe fondul temerilor că dronele ucrainene cu rază lungă ar putea lovi echipamentele înainte sau în timpul evenimentului, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis că niciun vehicul blindat și niciun sistem de rachete nu va defila în Piața Roșie, invocând „situația operațională actuală”, informație relatată de The Guardian . În plus, cadeții din școlile militare și din instituțiile militare pentru tineret nu vor participa la paradă. Kremlinul a pus schimbările pe seama „activității teroriste ucrainene”. În același timp, bloggeri militari ruși și analiști citați în material sugerează că Moscova încearcă să reducă riscul ca dronele ucrainene să lovească tehnica militară expusă. Ruslan Leviev, analist independent, a explicat la postul TV Rain că vulnerabilitatea ar fi mai mare în etapa de pregătire, când coloanele staționează și repetă în afara Moscovei, pe poligoane deschise, mai ușor de lovit cu drone. Context: parade mai mici după 2022, cu o excepție în 2025 După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, paradele de Ziua Victoriei au fost reduse ca amploare, cu demonstrații militare mai modeste și mai puțini invitați străini. Anul trecut a fost o excepție notabilă: materialul menționează prezența a cel puțin 27 de șefi de stat și o paradă completă, cu tancuri, lansatoare de rachete și drone. În cei peste 25 de ani la putere ai lui Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit un element central al identității promovate de Kremlin, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste celebrări au căpătat o semnificație suplimentară în discursul oficial, fiind folosite pentru a justifica conflictul. Atacurile cu drone și miza economică: petrolul rămâne un pilon de venit Materialul arată că dronele ucrainene cu rază lungă continuă să lovească aproape zilnic teritoriul rus, vizând în principal obiective industriale și militare, inclusiv infrastructura petrolieră și noduri logistice, uneori cu incendii de amploare și evacuări. Sunt menționate lovituri repetate asupra unei rafinării importante din Tuapse, care ar fi provocat incendii masive și recomandări ale autorităților ca populația să rămână în locuințe, precum și un atac nocturn asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Perm, în zona Uralilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat „precizia” Serviciului de Securitate al Ucrainei și a afirmat că țintele au fost lovite de la peste 1.500 km distanță, adăugând că Ucraina va continua să extindă această rază. Totuși, analiștii citați avertizează că impactul economic nu trebuie supraestimat: creșterea prețurilor la petrol, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar fi menținut veniturile energetice ale Rusiei la un nivel ridicat, în pofida loviturilor asupra unor rafinării. [...]

Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]

UE pregătește un pachet de avantaje economice „pre-aderare” pentru Ucraina , ca soluție de etapă într-un proces de aderare care rămâne lent și vulnerabil la blocaje politice, potrivit Mediafax , care citează surse diplomatice preluate de POLITICO. Miza imediată este apropierea Ucrainei de piața și mecanismele UE fără a forța o „aderare accelerată” respinsă de statele membre. Pachetul aflat în discuție ar include, potrivit a patru diplomați citați de POLITICO, acces mai larg la piață și participare mai profundă la programele și instituțiile UE , pentru a oferi Kievului beneficii politice și economice înainte de aderarea propriu-zisă. De ce se schimbă abordarea: „aderarea accelerată” a fost respinsă Ideea avantajelor „pre-aderare” a prins contur după o cină tensionată în martie, când capitalele UE au respins propunerile Comisiei Europene privind „extinderea inversă” – o formulă care ar fi permis Ucrainei să adere înainte de finalizarea unor reforme majore. Un diplomat citat de POLITICO spune că, din acel moment, statele membre au indicat că aderarea pe termen scurt ar fi „foarte dificil” de obținut. În paralel, procesul de aderare este descris ca fiind încetinit și de veto-ul Ungariei , în contextul în care pentru aderarea deplină este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre. Ce ar putea primi Ucraina înainte de aderare Oficialii UE caută formule care să permită Ucrainei intrarea treptată în anumite componente ale pieței și ale arhitecturii instituționale europene. Printre opțiunile menționate în material: acces mai larg în anumite segmente ale piețelor UE; acces la programe de finanțare; implicare în instituțiile politice ale UE înainte de aderare; posibilitatea unui statut de „stat aderent”, ca semnal că Ucraina este pe traiectoria corectă și trebuie să continue reformele. Franța și Germania sunt menționate printre țările care lucrează la acest tip de pachet, în condițiile în care susțin Ucraina, dar nu și ideea unei aderări accelerate. Ce cere Kievul: piața unică, acorduri pentru comerț și dialoguri industriale Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, a declarat pentru POLITICO că prioritatea rămâne aderarea deplină, dar că Ucraina se așteaptă și la măsuri rapide care să aplice integrarea „chiar acum”. „Prioritatea Ucrainei rămâne aderarea deplină la UE. Dar ne așteptăm, de asemenea, la măsuri concrete și rapide care să pună în aplicare integrarea chiar acum.” În același context, Chentsov a indicat că Ucraina urmărește acces etapizat la piața unică, condiționat de progresul reformelor, participare mai profundă la programele și instituțiile UE și progrese rapide pentru acorduri precum ACAA, pentru facilitarea comerțului. Kievul mai vrea includerea companiilor ucrainene în dialogurile industriale strategice ale Comisiei privind sectoare-cheie, argumentând că astfel de măsuri ar putea consolida încrederea investitorilor. Ce urmează în negocieri și unde rămâne riscul politic Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat săptămâna trecută pentru POLITICO că se așteaptă ca „grupurile” de negocieri oficiale să se deschidă în „săptămânile următoare”, în condițiile în care Ungaria, prin Viktor Orbán, s-a opus de mai multe ori. Materialul notează că înfrângerea electorală a lui Orbán în alegerile din aprilie ar fi înlăturat un obstacol major pentru progresul Ucrainei. În ansamblu, pachetul „pre-aderare” ar funcționa ca o soluție de tranziție: oferă beneficii economice și de integrare înainte de momentul politic dificil al aderării, care rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din Ucraina. [...]

Donald Trump spune că ar putea urma o încetare a focului în Ucraina după discuția cu Vladimir Putin și susține că liderul rus ar fi fost pregătit „mai demult” pentru un acord, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis din Biroul Oval , indică o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice, cu implicații directe asupra riscului geopolitic din regiune. Trump a spus că discuția cu Putin s-a concentrat „în principal pe Ucraina”, dar a atins și situația din Iran. În acest context, președintele SUA a afirmat că liderul rus „nu vrea” ca Iranul să aibă o armă nucleară. Semnalul de negociere: încetare a focului „ar putea anunța ceva” Trump a declarat că i-a sugerat lui Putin o posibilă încetare a focului și a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea face un anunț în acest sens. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens.” Totodată, Trump a relatat că Putin „ar dori să ajute” în negocierile legate de Iran, însă i-ar fi transmis că prioritatea este oprirea războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul.” „Calendar similar” pentru Ucraina și Iran Întrebat care dintre cele două conflicte s-ar putea încheia mai repede, Trump a spus că nu știe, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”, fără să ofere un termen sau un plan concret. Declarația controversată: Ucraina ar fi „înfrântă militar” În aceeași intervenție, Trump a susținut că Ucraina este „înfrântă militar” și a invocat situația flotei navale ucrainene. „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul.” Trump a mai afirmat că Putin ar fi fost „gata să facă un acord mai demult”, dar că „unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, fără a preciza la cine se referă. [...]

Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]

Garda de Coastă a SUA pregătește o explorare cu roboți a epavei cutterului Tampa, după ce o echipă de scafandri britanici a localizat nava la peste un secol de la scufundare, potrivit CNN . Descoperirea deschide calea pentru investigații subacvatice mai detaliate, într-o zonă din Atlantic unde epava se află la adâncime mare. Garda de Coastă a anunțat că epava a fost găsită în weekendul trecut la o adâncime de 300 de picioare (aprox. 91 de metri), la circa 50 de mile (aprox. 80 de kilometri) de coasta Cornwall, în sud-vestul Angliei. Tampa a fost scufundată în Primul Război Mondial, iar pierderea celor 131 de oameni aflați la bord este considerată cea mai mare pierdere navală a forțelor americane din acel conflict. Cine a găsit epava și cum a fost confirmată Epava a fost localizată de British Gasperados Dive Team , o echipă voluntară de scufundări tehnice care colaborează cu istorici și cercetători pentru identificarea epavelor din jurul Regatului Unit, conform informațiilor de pe pagina lor de Facebook citate de autorități. Echipa căuta Tampa din 2023. Garda de Coastă a precizat că a sprijinit confirmarea identității epavei prin furnizarea de înregistrări și date, inclusiv imagini de arhivă cu elemente de pe punte și echipamente ale navei (de la timonă și clopot până la armament), pentru a valida că epava aparține cutterului Tampa. De ce contează operațional: urmează explorarea cu sisteme autonome Autoritățile americane spun că dezvoltă planuri pentru a explora epava mai departe folosind „sisteme autonome și robotică” — adică echipamente fără echipaj uman la bord, capabile să opereze sub apă pentru cartografiere și documentare. CNN nu oferă un calendar sau detalii tehnice despre tipul de platforme care ar urma să fie folosite. Context: ultimele ore ale navei și pierderile Potrivit unei istorii a navei citate de Garda de Coastă, Tampa a început misiuni de escortă a convoaielor pe 17 septembrie 1918. Pe 26 septembrie, comandantul a cerut permisiunea să părăsească convoiul, invocând nivelul periculos de scăzut al cărbunelui necesar alimentării cazanelor, pentru a se îndrepta spre un port din Țara Galilor. În jurul orei 20:15, nava a fost observată de submarinul german UB-41, care a lansat o singură torpilă. Explozia a fost urmată de o a doua detonare, pusă de istoricii Gărzii de Coastă fie pe seama aprinderii prafului de cărbune, fie a exploziei încărcăturilor de adâncime aflate la bord. A doua zi, un avion trimis în căutare a găsit fragmente din epavă. La bord se aflau 111 membri ai Gărzii de Coastă, patru marinari ai Marinei SUA și 16 britanici, inclusiv personal al Marinei Regale și civili. Conform aceleiași istorii, 11 dintre cei pierduți erau militari de culoare, descriși drept primii membri ai unei minorități din Garda de Coastă uciși în luptă. [...]