Știri
Știri din categoria Externe
Franța, Germania și Marea Britanie își aliniază la Londra următorul pachet de sprijin pentru Ucraina, într-o reuniune programată duminică, cu participarea lui Emmanuel Macron, Keir Starmer, Friedrich Merz și Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului suplimentar și creșterea presiunii asupra Rusiei, într-un moment în care aliații occidentali discută intens atât componenta militară, cât și cadrul politic al unui posibil armistițiu.
Palatul Élysée a anunțat deplasarea lui Macron la Londra, informație preluată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, iar agenda discuțiilor vizează continuarea coordonării strânse între parteneri pentru susținerea Ucrainei și pentru intensificarea presiunii asupra „efortului de război al Rusiei”, conform comunicatului citat.
Întâlnirea are loc la scurt timp după consultări recente, inclusiv o videoconferință din 22 mai 2026, în care aliații occidentali s-au angajat să își dubleze sprijinul în lunile următoare, cu obiectivul declarat de a asigura „o pace justă și de durată”. Reuniunea față în față de la Londra este prezentată ca un pas pentru alinierea strategiilor de securitate colectivă și a dinamicii diplomatice la nivel european.
Volodimir Zelenski a pus accent pe unitatea dintre Europa, Ucraina și Statele Unite.
„Sunt lucruri foarte importante astăzi. Cred că acestea sunt unitatea dintre Europa și Ucraina, dar și unitatea dintre Europa, Ucraina și Statele Unite.”
Keir Starmer a insistat pe ideea că deciziile privind Ucraina trebuie să aparțină Ucrainei și pe necesitatea unui acord care să garanteze o pace „justă și durabilă”.
„Principiile rămân principiile pe care le-am îmbrățișat de foarte, foarte mult timp, și anume că suntem alături de Ucraina. Și de aceea este atât de important să stabilim în mod repetat principiul conform căruia lucrurile importante legate de Ucraina sunt pentru Ucraina.”
Emmanuel Macron a vorbit despre convergența pozițiilor europenilor, ucrainenilor și SUA pentru a încheia negocierile de pace în condiții favorabile securității colective.
„Acum cred că principala problemă este convergența dintre pozițiile noastre comune – europeni și ucraineni, precum și SUA – pentru a finaliza aceste negocieri de pace și a relua o nouă fază în cele mai bune condiții posibile pentru Ucraina, pentru europeni și pentru securitatea noastră colectivă.”
Friedrich Merz a indicat că zilele următoare ar putea fi „decisive” și a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, legând explicit soarta acesteia de cea a Europei.
„Continuăm să fim fermi alături de Ucraina și să sprijinim țara dumneavoastră, pentru că știm cu toții: destinul acestei țări este destinul Europei.”
În același timp, liderii au subliniat că un plan de pace ar trebui să includă: integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, garanții de securitate din partea partenerilor și un armistițiu complet.
Recomandate
Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la BCE deschide o tranziție accelerată la vârful politicii monetare din zona euro , cu procedura de nominalizare a succesorului lansată încă de acum, potrivit News . Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Lagarde își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de termenul normal, de la finalul lui octombrie 2027. Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor BCE și pe președintele Consiliului European, António Costa, cu privire la decizia de a pleca din funcție în februarie, conform comunicatului citat. În reacția sa, Costa a precizat că procedura de nominalizare a succesorului va fi lansată „încă de azi (joi)”, pentru a asigura „o tranziție blândă” către viitoarea conducere. Ce urmează: numirea succesorului, la Consiliul European Succesorul lui Christine Lagarde urmează să fie numit de Consiliul European, în baza procedurii prevăzute de tratatele Uniunii Europene, potrivit informațiilor din comunicatul menționat în articol. În plan politic, plecarea din februarie creează posibilitatea ca președintele Franței, Emmanuel Macron, să participe la desemnarea viitorului președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale franceze din primăvară, în contextul în care, potrivit sondajelor citate, favorită este Marine Le Pen. Context: mandatul Lagarde și crizele traversate Christine Lagarde, fost ministru francez al Finanțelor, a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce a condus Fondul Monetar Internațional (FMI). În această perioadă, a gestionat o succesiune de crize majore, de la pandemia de COVID-19 până la creșterea prețurilor la energie pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Potrivit comunicatului BCE, membrii Consiliului Guvernatorilor i-au mulțumit lui Lagarde și au ovaționat-o în picioare după anunțarea deciziei. António Costa a transmis, într-un mesaj public, că îi mulțumește pentru „devotamentul” din perioada în care a condus instituția. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Ucraina își leagă avantajul de pe front de ritmul livrărilor de apărare antiaeriană , iar o eventuală consolidare a sprijinului ar îmbunătăți și poziția de negociere a Kievului, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski din 27 octombrie. Zelenski a spus, într-un mesaj pe Telegram, că pozițiile Ucrainei pe linia frontului sunt „cele mai puternice” dintr-o perioadă îndelungată în acest război și a adăugat că o susținere „la fel de puternică” din partea partenerilor, în special în domeniul sistemelor de apărare antiaeriană, ar întări și postura diplomatică a țării. Trei operațiuni „de referință” invocate de Zelenski În aceeași declarație, președintele ucrainean a enumerat trei operațiuni militare pe care le-a numit repere ale anului: o ofensivă condusă de Forțele de Asalt Aerian (DSHV), despre care a afirmat că a eliberat peste 800 km² și 26 de localități din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporijjea, între 29 ianuarie și 12 august; „Operațiunea Vivaldi”, desfășurată de Corpul 3 Armată în apropiere de Lîman (Donețk), din iulie până la mijlocul lui octombrie; Zelenski a indicat că au fost eliberați peste 200 km într-o zonă unde Rusia își concentrase atacurile; „Operațiunea Veles”, o acțiune subterană a Corpului Khartiia din cadrul Gărzii Naționale, în apropiere de Kupiansk. „Veles”: folosirea unei tactici rusești, întoarsă împotriva Moscovei Într-o declarație separată, Zelenski a spus că a fost informat despre rezultate de comandantul-șef Myhailo Drapatîi, de adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Pavlo Palisa și de comandantul Corpului Khartiia, generalul de brigadă Ihor Obolienskîi. Potrivit relatării, forțele ruse ar fi încercat anterior să folosească conducte subterane de gaz pentru a trece de pozițiile ucrainene și a lansa atacuri. Ucraina ar fi adoptat metoda și ar fi rafinat-o, făcând-o „mult mai bine gândită și mai avansată tehnologic”, conform lui Zelenski. Președintele a confirmat cifre publicate anterior de Corpul Khartiia pe 22 octombrie: peste 30 de soldați ruși capturați și pierderi rusești care au depășit 100. În același context, a fost menționat că militarii ucraineni ar fi parcurs peste 15 km de infrastructură subterană fără GPS și fără lumină naturală, ieșind în spatele pozițiilor ruse. De ce contează: frontul și apărarea antiaeriană, legate direct de negociere Mesajul central al lui Zelenski este că performanța operațională de pe front nu este separată de sprijinul extern, iar accentul pus pe apărarea antiaeriană sugerează o nevoie imediată cu efect dublu: protecția infrastructurii și a trupelor, dar și întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar sau despre noi angajamente ale partenerilor privind livrările de sisteme antiaeriene. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
