Știri
Știri din categoria Externe
Franța, Germania și Marea Britanie își aliniază la Londra următorul pachet de sprijin pentru Ucraina, într-o reuniune programată duminică, cu participarea lui Emmanuel Macron, Keir Starmer, Friedrich Merz și Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului suplimentar și creșterea presiunii asupra Rusiei, într-un moment în care aliații occidentali discută intens atât componenta militară, cât și cadrul politic al unui posibil armistițiu.
Palatul Élysée a anunțat deplasarea lui Macron la Londra, informație preluată de Frankfurter Allgemeine Zeitung, iar agenda discuțiilor vizează continuarea coordonării strânse între parteneri pentru susținerea Ucrainei și pentru intensificarea presiunii asupra „efortului de război al Rusiei”, conform comunicatului citat.
Întâlnirea are loc la scurt timp după consultări recente, inclusiv o videoconferință din 22 mai 2026, în care aliații occidentali s-au angajat să își dubleze sprijinul în lunile următoare, cu obiectivul declarat de a asigura „o pace justă și de durată”. Reuniunea față în față de la Londra este prezentată ca un pas pentru alinierea strategiilor de securitate colectivă și a dinamicii diplomatice la nivel european.
Volodimir Zelenski a pus accent pe unitatea dintre Europa, Ucraina și Statele Unite.
„Sunt lucruri foarte importante astăzi. Cred că acestea sunt unitatea dintre Europa și Ucraina, dar și unitatea dintre Europa, Ucraina și Statele Unite.”
Keir Starmer a insistat pe ideea că deciziile privind Ucraina trebuie să aparțină Ucrainei și pe necesitatea unui acord care să garanteze o pace „justă și durabilă”.
„Principiile rămân principiile pe care le-am îmbrățișat de foarte, foarte mult timp, și anume că suntem alături de Ucraina. Și de aceea este atât de important să stabilim în mod repetat principiul conform căruia lucrurile importante legate de Ucraina sunt pentru Ucraina.”
Emmanuel Macron a vorbit despre convergența pozițiilor europenilor, ucrainenilor și SUA pentru a încheia negocierile de pace în condiții favorabile securității colective.
„Acum cred că principala problemă este convergența dintre pozițiile noastre comune – europeni și ucraineni, precum și SUA – pentru a finaliza aceste negocieri de pace și a relua o nouă fază în cele mai bune condiții posibile pentru Ucraina, pentru europeni și pentru securitatea noastră colectivă.”
Friedrich Merz a indicat că zilele următoare ar putea fi „decisive” și a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, legând explicit soarta acesteia de cea a Europei.
„Continuăm să fim fermi alături de Ucraina și să sprijinim țara dumneavoastră, pentru că știm cu toții: destinul acestei țări este destinul Europei.”
În același timp, liderii au subliniat că un plan de pace ar trebui să includă: integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, garanții de securitate din partea partenerilor și un armistițiu complet.
Recomandate
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Atacul cu dronă asupra unui tren la 2 km de Polonia ridică riscuri operaționale pentru coridorul feroviar și punctul de frontieră Iahodîn–Dorohusk , după ce un tren de călători a fost lovit în Ucraina, iar activitatea la graniță a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, potrivit Profit . Incidentul a avut loc în apropierea localității Iagodin, la circa 2 kilometri de granița cu Polonia. Imaginile publicate arată oameni fugind pe peron, iar o bubuitură puternică se aude înainte ca locomotiva să fie cuprinsă de flăcări. Conform informațiilor din articol, niciun pasager nu a fost rănit. Trenul cu diplomați a fost deviat din cauza alertei Compania ucraineană de transport feroviar a transmis că trenul în care se aflau diplomați și consultanți de securitate europeni și americani nu a fost cel lovit, însă „cel mai probabil a fost ținta” dronei. Drona a fost detectată, iar trenului i s-a ordonat să plece cu 15 minute mai devreme, astfel că drona a lovit un alt tren. În același context, Günter Sautter, consilier pe politică externă și securitate în Cancelaria germană, călătorea cu trenul de noapte dinspre Kiev spre Polonia, potrivit Der Spiegel, citat de Profit. Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt, aflat în trenul diplomatic, a confirmat că pasagerii au primit un avertisment de evacuare, ulterior anulat, iar trenul a trecut frontiera în Polonia. Profit mai notează că fostul șef al CIA, David Petraeus, se afla într-un al treilea tren, aflat în gara Iagodin în momentul atacului. Efect imediat: suspendarea temporară a activității la frontieră În noaptea de duminică, forțele ruse au atacat și în apropierea punctului de control Iahodîn–Dorohusk, la aproximativ 800 de metri de teritoriul polonez. Activitatea la frontieră a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, timp în care personalul și celelalte persoane prezente s-au adăpostit, după care punctul de trecere și-a reluat activitatea în regim normal. În zonă ar fi fost avariată o benzinărie, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană, conform informațiilor prezentate în articol. Context: atacuri asupra infrastructurii și ținte industriale Materialul mai menționează că o fabrică Coca-Cola din apropierea orașului Brovary, la est de Kiev, a fost lovită și avariată de drone rusești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că a fost folosită o dronă de tip Shahed și a susținut că atacul reprezintă un „semnal” către Washington, pe fondul legăturilor americane ale companiei. Amploarea pagubelor nu a fost precizată, iar compania urmează să evalueze situația împreună cu autoritățile ucrainene; nu au fost raportate victime în rândul angajaților, potrivit informațiilor citate de Profit. [...]
Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei , forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni. Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis. „Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE . De ce contează: unanimitatea face regimul de sancțiuni fragil Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate. UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie. Miza politică: cazul Usmanov și schimbarea de poziție a Franței Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării. Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov. Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan. Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european: „Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.” Cine este Usmanov și ce urmează până la 22 septembrie Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile. Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești. [...]
Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei , inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax . Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului. Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei. Reacția NATO și a aliaților: sprijinul pentru Kiev, „intensificat” Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului. Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat. De ce contează: presiune pe coridorul logistic prin Polonia Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Trenul „diplomatic”, posibilă țintă, dar fără confirmare Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene. Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren. [...]
Danemarca mizează pe un canal de negociere cu SUA pentru Groenlanda, în timp ce cadrul juridic existent permite deja o extindere rapidă a prezenței militare americane , potrivit Agerpres . Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , a spus că discuțiile din grupul de lucru înființat la începutul anului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite generează „un optimism prudent”, deși „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Într-o conferință de presă la Summitul European privind Regiunea Arctică, organizat la Rovaniemi, Frederiksen a indicat că vede „semne și semnale foarte clare” și că speră într-o „modalitate de a avansa pașnic”. De ce contează: acordul din 1951 lasă loc pentru desfășurări americane cu notificare Miza practică a negocierilor este amplificată de cadrul legal deja existent. Un acord de apărare din 1951 , actualizat în 2004, oferă „practic libertate” forțelor americane să desfășoare echipamente în Groenlanda, cu condiția informării autorităților. În acest context, potrivit mai multor instituții media citate de Agerpres, Statele Unite ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei, peste baza Pituffik, pe care americanii o dețin deja în nordul teritoriului autonom danez. Context: Arctica a urcat pe agenda UE și NATO Frederiksen a legat evoluțiile din Groenlanda de schimbarea priorităților de securitate în regiune, afirmând că, la începutul mandatului său, Arctica nu era „cu adevărat” pe agenda Uniunii Europene sau a NATO, în timp ce „astăzi” zece aliați desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. La începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a reluat cererile privind preluarea controlului asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate apăra acest teritoriu autonom. Agerpres nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al discuțiilor din grupul de lucru, dincolo de declarațiile premierului danez și informațiile apărute în media despre posibile baze noi. [...]
