Știri
Știri din categoria Apărare
Războiul din Iran devine un „manual” de presiune economică pentru un scenariu Taiwan: Beijingul urmărește cum reacționează SUA la șocuri de preț la energie, blocaje de lanțuri de aprovizionare și turbulențe pe piețele financiare, pentru a evalua cât de departe ar putea merge cu o blocadă care să lovească economia globală și să reducă apetitul Washingtonului pentru o intervenție militară, potrivit Focus.
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran este privit la Taipei ca un semnal de alarmă, iar la Beijing ca o lecție despre cum se poartă războiul „și” prin economie. „Newsweek” notează că în Taiwan se studiază atent interacțiunea dintre rachete, drone și apărarea antiaeriană, inclusiv riscul ca interceptoarele să devină insuficiente într-un conflict prelungit.
Pe fondul presiunii crescânde din partea Chinei, care consideră Taiwanul drept teritoriu propriu, autoritățile de la Taipei accelerează planurile pentru un sistem integrat, multistrat, de apărare antiaeriană, care ar urma să fie finalizat până anul viitor și este descris ca „Taiwan-Dome” („T-Dome”), potrivit informațiilor citate de „Newsweek”.
Sistemul ar urma să conecteze într-o singură rețea:
cu o conducere a luptei asistată de inteligență artificială (utilizarea algoritmilor pentru coordonarea rapidă a senzorilor și a interceptoarelor).
Planul este parte dintr-un buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi, echivalentul a aproximativ 39 miliarde dolari (aprox. 179 miliarde lei), conform „Newsweek”.
În același context, analistul Bryce Barros (GLOBSEC) spune pentru „Newsweek” că dronele Shahed folosite în Iran sunt periculoase „pentru că pot fi produse ieftin în masă, sunt greu de detectat și, în același timp, foarte precise”, ceea ce ridică miza pentru capabilități anti-dronă robuste în arhitectura „T-Dome”.
Pentru Beijing, miza nu este doar militară, ci și politică și economică. Portalul de securitate „19FortyFive” descrie cum strategii chinezi ar analiza:
Într-un scenariu de criză în jurul Taiwanului, această înțelegere ar putea fi folosită pentru o strategie de blocadă care să lovească în primul rând economia globală și, implicit, SUA — prin rute comerciale, prețul petrolului și un posibil șoc în industria de cipuri din Taiwan. În material este citat istoricul Chris Miller, care afirmă că industria taiwaneză ar furniza circa 37% din „puterea de calcul” globală.
Concluzia comună a analizelor invocate este că SUA ar rămâne actorul-cheie capabil să frâneze Beijingul militar și politic; de aceea, China ar încerca să înțeleagă cât de vulnerabil este Washingtonul la presiuni economice și de piață, pentru a crește probabilitatea ca o administrație americană să evite, în final, o apărare directă a Taiwanului.
Recomandate
SUA încearcă să repornească traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz folosind drone subacvatice pentru detectarea și neutralizarea minelor marine, într-un moment în care negocierile de armistițiu dintre Washington și Teheran sunt blocate, potrivit Adevărul . Miza este una operațională cu efect economic direct: redeschiderea unui culoar sigur pe o rută prin care trece o parte majoră din energia transportată pe mare la nivel global. CENTCOM a confirmat lansarea unei operațiuni de creare a unui pasaj sigur de navigație, după ce ruta a ajuns „practic paralizată”, conform aceleiași surse. Amiralul Brad Cooper a spus că a început procesul de creare a unui nou pasaj sigur care ar urma să fie pus la dispoziția industriei maritime pentru reluarea fluxului comercial. De ce contează: o rută critică pentru energie și comerț Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută vitală pentru economia globală, pe unde tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial. În acest context, orice întârziere în restabilirea siguranței navigației se traduce în presiune pe lanțurile de aprovizionare și în volatilitate pe piețele energetice. Textul indică faptul că perturbarea fluxului de petrol „a dus deja la creșteri semnificative ale prețurilor” pe piețele internaționale, alimentând temeri privind o nouă criză energetică, pe fondul incertitudinii geopolitice. Cum arată operațiunea: drone autonome, sonar și neutralizare controlată Operațiunea de deminare se bazează pe drone autonome și vehicule subacvatice care pot identifica minele cu sonar de înaltă precizie și le pot neutraliza prin detonare controlată. În completare, sunt menționate: elicoptere specializate; sisteme laser pentru detectarea minelor aflate aproape de suprafață; dispozitive capabile să distrugă explozibilii fără intervenție umană directă. Aceste tehnologii ar completa platforme mai vechi, dezvoltate încă din anii ’80, dar încă funcționale, într-un efort descris ca fiind complex. Riscuri și durată: minele rămân o amenințare greu de eliminat rapid Potrivit estimărilor citate, Iranul ar dispune de între 2.000 și 6.000 de mine navale și de o flotă de ambarcațiuni capabile să le plaseze rapid. În plus, oficiali americani susțin că Teheranul „ar fi pierdut evidența exactă” a locației minelor deja instalate, ceea ce ar crește riscul pentru navigație. În paralel, CENTCOM coordonează operațiunea „Epic Fury ”, în cadrul căreia au fost desfășurate distrugătoare ale Marinei SUA echipate cu rachete ghidate, alături de nave specializate în deminare și sisteme autonome moderne, menite să înlocuiască platforme retrase recent din serviciu. Chiar și așa, sursa notează că minele marine rămân unele dintre cele mai eficiente arme navale, iar o intervenție tehnologică avansată implică riscuri majore și o durată semnificativă de execuție. [...]
Serbia vrea să ajungă la o producție de până la 80.000 de drone în doi ani, printr-un parteneriat 50-50 cu Israelul , mizând pe transfer de tehnologie și pe capacități industriale locale, potrivit G4Media . Ținta, dacă se materializează, ar ridica semnificativ volumul de producție al industriei de apărare sârbe și ar consolida o linie de fabricație cu potențial de utilizare operațională rapidă. Planul a fost prezentat de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , care a spus că asocierea „în proporție de 50-50” ar urma să combine tehnologia israeliană cu infrastructura și capacitățile de producție ale Serbiei. În această formulă, Israelul ar furniza know-how și „tehnologie de ultimă generație”, iar Serbia ar pune la dispoziție infrastructura pentru producție și dezvoltare. În ținta de producție intră și muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare, care pot sta în aer până identifică o țintă), precum și sisteme fabricate pe plan intern. Vučić a afirmat că obiectivul este fabricarea a „până la 80.000 de drone” în aproximativ doi ani. Ce se schimbă operațional pentru industria sârbă de apărare Serbia și-a extins în ultimii ani capacitățile de drone ale industriei sale de apărare, dezvoltând sisteme pentru misiuni de atac și de informații, iar o parte dintre acestea „au intrat deja în uz operațional”, conform informațiilor citate. Anunțul se leagă și de un plan mai amplu, dezvăluit la sfârșitul anului trecut, privind deschiderea unei unități de producție de drone „la scară largă”. Contextul relației cu Israelul Serbia a furnizat muniție Israelului în timpul războiului în curs, în condițiile în care „mai multe țări europene au suspendat exporturile de echipamente de apărare către Israel”, mai notează materialul. Informația despre planul comun este relatată de ynetnews.com, conform G4Media. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
MApN spune că exercițiul Orion 26 a testat capacitatea de reacție coordonată cu NATO , într-un mesaj care pune accent pe interoperabilitate – adică pe faptul că forțele din mai multe țări pot lua decizii și acționa împreună, după aceleași proceduri. Informațiile apar în Antena 3 , care citează comunicarea Ministerului Apărării Naționale . Potrivit MApN, militarii români au participat, alături de aliați, la exercițiul multinațional Orion 26, descris drept „cea mai amplă simulare a unui conflict major în Europa”. Mesajul ministerului susține că forțele participante „au acționat ca un singur corp”, iar România ar fi pregătită să răspundă „coordonat oricărei provocări”. Ce a urmărit exercițiul, din perspectiva MApN În comunicarea citată, ministerul indică trei componente ale interoperabilității pe care Orion 26 le-ar fi pus în practică: decizii rapide și sincronizate între națiunile participante; acțiune „multi-domeniu”, cu cooperare pe uscat, în aer și în spațiul cibernetic; utilizarea standardelor NATO, prin proceduri identice. Context operațional: misiune navală în Marea Neagră Separat de exercițiul Orion 26, MApN a anunțat că vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și-a încheiat participarea la a IX-a activare a grupării MCM Black Sea , după misiuni de supraveghere și recunoaștere pentru siguranța navigației în Marea Neagră, în perioada 22 martie – 4 aprilie. Ministerul leagă această participare de „angajamentul României pentru securitatea maritimă în regiune” și de consolidarea cooperării cu aliații și partenerii. [...]
Ucraina susține că a realizat, în timpul războiului, două lansări la altitudini apropiate de spațiu, o capacitate care ar putea deschide opțiuni noi pentru apărarea antirachetă și pentru lansări din aer potrivit Adevărul , care citează declarațiile unui parlamentar ucrainean. Informațiile nu sunt însoțite de detalii tehnice și nu sunt confirmate independent. Declarațiile îi aparțin lui Fedir Venislavski , membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Acesta afirmă că lansările au avut loc „în timpul îndeplinirii misiunilor de luptă”, nu ca experimente. Ce spune oficialul despre lansări și parametri În timpul celei de-a doua lansări, „purtătorul de rachete” ar fi ajuns la o altitudine de 204 kilometri, nivel asociat zborurilor suborbitale. Venislavski a descris situația drept „fără precedent” pentru o țară aflată într-un război de amploare. Tot el a susținut că Ucraina dispune de sisteme capabile să lovească ținte la distanțe de până la 500 km, la viteze hipersonice, folosite în operațiuni speciale, fără a oferi detalii operaționale sau tehnice. Lansarea din aer și ideea de „cosmodrom aerian” O altă operațiune menționată este lansarea unui purtător de rachete dintr-o aeronavă de transport, de la o altitudine de 8.000 de metri. Oficialul afirmă că un astfel de purtător ar putea fi folosit și pentru plasarea pe orbită a unor echipamente sau nave spațiale. Venislavski susține că ar fi o premieră pentru Europa și doar a doua situație de acest tip la nivel global, după experimente realizate de Statele Unite în anii 1970. În acest context, el a avansat posibilitatea dezvoltării unui sistem de tip „cosmodrom aerian”, utilizabil atât civil, cât și militar, cu argumentul că lansările din aer pot reduce consumul de energie în faza inițială a zborului. De ce contează: potențial militar, dar cu multe necunoscute Miza principală este componenta de apărare: un astfel de sistem ar putea avea aplicații antirachetă, inclusiv împotriva unor sisteme rusești precum Oreșnik , însă în material nu sunt oferite detalii concrete despre capabilitățile reale sau despre modul în care ar funcționa o asemenea interceptare. În lipsa confirmărilor independente și a datelor tehnice, amploarea și impactul acestor capacități rămân dificil de evaluat, chiar dacă direcția indicată sugerează o accelerare a inovației militare ucrainene într-un domeniu în care spațiul devine tot mai relevant pentru competiția tehnologică și militară. [...]
Ucraina și Germania au convenit un pachet de apărare de 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care include finanțare pentru rachete Patriot, livrarea de lansatoare IRIS-T, investiții în capabilități de lovire la distanță și producție comună de drone. Acordul a fost anunțat de ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, care a spus că înțelegerea a fost atinsă marți, 14 aprilie, în urma discuțiilor cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Fedorov a descris cooperarea drept „win-win”, în sensul unui câștig reciproc pentru Ucraina și securitatea Europei. Componenta de apărare antiaeriană are o pondere importantă în pachet. Germania va finanța un contract pentru „câteva sute” de rachete Patriot, destinate protejării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, a spus Fedorov, fără să indice un număr exact sau un calendar de livrare. Kyiv Post notează că disponibilitatea rachetelor Patriot, de fabricație americană, a fost pusă sub presiune în ultimii ani, pe fondul cererii susținute din partea Ucrainei, situație agravată de războiul SUA–Israel cu Iranul. Pe lângă Patriot, pachetul include livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T, pentru întărirea apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei (adică un sistem pe mai multe niveluri, cu mijloace diferite pentru ținte și altitudini diferite). În contextul războiului, Patriot este folosit de regulă împotriva rachetelor rusești rapide și cu valoare ridicată, în timp ce IRIS-T acoperă amenințări aeriene la altitudini joase și medii, la distanțe medii. O altă linie de finanțare vizează lovirea la distanță: acordul prevede investiții de 300 milioane euro în capabilitățile ucrainene de atac pe rază lungă, pentru a permite extinderea producției interne de armament. Publicația precizează că nu este sigur dacă anunțul este legat de inițiative mai vechi, după ce cancelarul german Friedrich Merz sugerase în noiembrie 2025 planuri de construire a unor arme cu bătaie lungă în Ucraina. În zona dronelor, cele două țări vor lansa producție comună de drone de lovire cu rază medie, în cadrul inițiativei „Build with Ukraine”, folosind inteligență artificială (AI, adică sisteme software care pot sprijini identificarea și urmărirea țintelor sau navigația). La început, sunt așteptate 5.000 de drone pentru armata ucraineană, potrivit lui Fedorov. Elementele principale ale pachetului, așa cum sunt prezentate de partea ucraineană, includ: finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete Patriot (fără termen de livrare comunicat); livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T; investiții de 300 milioane euro în capabilități de lovire la distanță și producție internă; producție comună de drone de lovire cu rază medie, cu un obiectiv inițial de 5.000 de unități. Acordul a fost anunțat în ziua în care președintele Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru discuții cu Merz, în cadrul consultărilor interguvernamentale menite să aprofundeze cooperarea bilaterală. Întâlnirea are loc pe fondul blocării negocierilor de pace inițiate de SUA, în condițiile în care Kievul respinge propuneri care ar implica cedări teritoriale. În paralel, Merz a spus că Berlinul va lucra cu Kievul pe tema cetățenilor ucraineni care au cerut azil în Germania și va facilita întoarcerea lor acasă. La conferința de presă comună cu Zelenski, cancelarul german a declarat: „Vom lucra îndeaproape [cu Ucraina] pe chestiuni legate de cetățenii ucraineni care au solicitat azil în țara noastră și vom facilita întoarcerea lor acasă”, a spus el. Pentru industrie și pentru arhitectura de securitate europeană, pachetul semnalează două direcții: pe termen scurt, accent pe apărare antiaeriană (Patriot și IRIS-T) într-un context de presiune pe stocuri, iar pe termen mediu, mutarea unei părți din efortul de producție și dezvoltare către Ucraina, inclusiv prin proiecte comune de drone și investiții în capabilități de lovire la distanță. [...]
