Știri
Știri din categoria Externe
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova, cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea.
Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax.
Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico.
Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale.
Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico.
În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie.
Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate.
În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală.
Recomandate
Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]
UE pregătește un cadru care mută o parte din „logistica” deportărilor în afara blocului , prin posibilitatea de a crea centre de returnare în țări terțe și prin accelerarea procedurilor, într-o schimbare de reglementare cu impact direct asupra modului în care statele membre gestionează migrația ilegală, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra unor reguli controversate care vizează deportarea mai rapidă a migranților fără drept legal de ședere, Antena 3 citând Euronews. Autoritățile de la Bruxelles susțin că „Regulamentul privind returnarea migranților” este esențial pentru creșterea numărului de repatrieri, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale menționate, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere părăsesc efectiv Uniunea Europeană. „Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner . Centre de returnare în afara UE și schimbarea regulilor de trimitere Elementul central al noii legi este posibilitatea ca statele UE să înființeze „centre de returnare” în afara Uniunii, dacă încheie un acord cu o țară terță. Aceste centre pot funcționa ca puncte de tranzit sau ca locuri în care persoana este obligată să rămână, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de regulile actuale. În prezent, returnarea se face, în majoritatea cazurilor, doar către țara de origine sau către o țară cu care persoana are o legătură dovedită. Conform noului sistem descris, această cerință ar urma să fie eliminată. Minorii neînsoțiți ar fi exceptați, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse. Magnus Brunner a indicat că „următorul pas” este intensificarea „diplomației migratorii” cu țări terțe, fără a nominaliza potențiali parteneri. Cine împinge deja proiectul și ce precedent există Unele state membre lucrează deja la identificarea unor țări partenere pentru astfel de centre. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format în martie un grup pentru a implementa proiectul, iar Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți, potrivit informațiilor din articol. Extinderea competențelor și înăsprirea măsurilor: detenție, interdicții, apeluri Regulamentul ar mai permite statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, prevedere criticată de ONG-uri și societatea civilă, care o compară cu raidurile agenției americane de imigrație ICE. „Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria, de la Asgi. Totodată, textul include: perioade mai lungi de detenție: de la șase luni la doi ani, cu posibilă prelungire de șase luni și durată nelimitată pentru persoanele considerate risc de securitate; interdicții de intrare mai dure: de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea interdicțiilor pe viață pentru cei considerați risc de securitate; schimbări privind apelurile: deportările nu ar mai fi suspendate automat pe durata contestațiilor, urmând ca instanțele să decidă de la caz la caz; introducerea unui Ordin european de returnare, pentru recunoașterea reciprocă a deciziilor între statele membre, însă instrumentul ar rămâne voluntar. Ce urmează și când ar putea intra în vigoare Acordul trebuie aprobat oficial de eurodeputați și de statele UE. Conform compromisului citat, unele prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul ceruse inițial doi ani. Antena 3 notează că legea „ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare”, însă calendarul exact depinde de pașii finali de aprobare. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care pot bloca Big Tech din SUA la licitațiile publice de cloud din sectoare critice , o mișcare cu impact direct asupra modului în care statele membre își vor cumpăra infrastructura digitală pentru domenii sensibile, potrivit Antena 3 , care citează documente consultate de Reuters. Miza este una de reglementare și achiziții publice: Bruxelles-ul vrea să introducă cerințe stricte de „suveranitate” și protecție a datelor pentru serviciile de cloud folosite în licitațiile din sectoare precum bancar, energetic și medical. În practică, aceste criterii ar putea exclude de la astfel de proiecte companii ca Amazon, Microsoft și Google. Ce propune Comisia și de ce contează pentru licitațiile publice Propunerea este inclusă într-o viitoare lege a Comisiei Europene privind dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale, pe care comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, ar urma să o prezinte miercuri, ca parte a unui pachet menit să reducă dependența UE de tehnologia americană și să sprijine companiile europene. Documentele citate indică și introducerea unor criterii obligatorii „non-preț” (adică factori de eligibilitate care nu țin de cost), între care cerințe legate de folosirea de software și hardware dezvoltate în UE. O astfel de abordare ar dezavantaja marile companii tehnologice din SUA în competițiile pentru contracte publice din zone considerate critice. Criteriile avute în vedere: date, control din țări terțe și deschiderea piețelor Între criteriile menționate pentru selectarea furnizorilor de cloud în licitațiile critice se află: nivelul de protecție a datelor; controlul țărilor terțe asupra datelor și serviciilor furnizorilor; cât de deschise sunt piețele lor pentru serviciile cloud. În fundal, presiunea pentru cerințe de suveranitate este alimentată și de îngrijorări legate de legislația americană, inclusiv o referire la „ Legea Cloud Computing ”, care ar impune furnizorilor cu sediul în SUA să acorde autorităților acces la date chiar dacă acestea sunt stocate în străinătate. Ce urmează: negociere în UE și posibile tensiuni cu Washingtonul Planul Comisiei are nevoie de sprijinul celor 27 de state membre și al Parlamentului European în lunile următoare, iar propunerea „ar putea suferi modificări ulterioare”, potrivit materialului. În același timp, inițiativa ar putea provoca reacții negative din partea administrației Trump, deja critică față de legile UE care vizează controlul marilor companii tehnologice. Separat, Comisia ar fi propus să acționeze ca organism central de achiziții pentru țările și instituțiile UE, pentru cumpărarea de servicii pentru centre de date, cloud computing, software și sisteme de inteligență artificială, atât pentru sine, cât și pentru aceste entități. Context de piață: dominația Big Tech și răspunsurile companiilor Amazon, Microsoft și Google au împreună o cotă de piață globală combinată de peste 60% în serviciile cloud, potrivit sursei. În anticiparea cerințelor de suveranitate, companiile au încercat să rămână eligibile în Europa prin formule de operare și parteneriate locale: Amazon a lansat un serviciu găzduit integral în Europa, separat fizic și legal de restul infrastructurii sale globale; Microsoft a lansat companii de cloud controlate local, precum Bleu (deținută de Capgemini și Orange) și Delos Cloud (o filială SAP care folosește infrastructura Microsoft Azure); Google a încercat să rămână eligibilă prin S3NS (societate mixtă controlată de Thales) și printr-un parteneriat separat cu OVHcloud. În același pachet, proiectul ar mai include un proces simplificat de aprobare rapidă pentru centrele de date, cu acces preferențial la rețea și taxe de rețea reduse în anumite condiții, inclusiv pentru utilizarea de cipuri fabricate în Europa sau pentru reducerea costurilor cu energia. [...]
Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii , un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro . Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro. Efecte imediate în Kiev: fum, explozii, pene de curent În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice: „Inamicul loveşte cu rachete balistice.” Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară. Lovituri și în Zaporojie , pe fondul avertismentelor privind un atac „masiv” O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări. În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN: „Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.” Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. [...]
Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate , iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea , potrivit Agerpres . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc. Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei. Atacuri asupra industriei petroliere și efecte în aprovizionare În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean. Raționalizarea benzinei în Crimeea Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei. Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație. [...]
