Știri
Știri din categoria Externe
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare, iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24.
Niels Drost, cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”.
Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare.
Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson, în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția.
În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor.
„Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.”
Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor.
Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga.
Recomandate
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax. De ce contează: fără acordul Budapestei, procesul rămâne blocat Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico. Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale. Legătura dintre Kiev și Chișinău: avansul e „la pachet” Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico. În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie. Context: fonduri europene și accelerarea discuțiilor Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate. În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală. [...]
Vizita la Paris a noului premier ungar deschide discuția despre deblocarea fondurilor UE și direcția Budapestei pe Ucraina , într-un moment în care Ungaria încearcă să-și refacă relațiile europene după 16 ani de guvernare Viktor Orban, potrivit Digi24 . Peter Magyar urmează să se întâlnească miercuri, la Palatul Élysée, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, după o serie de vizite la Varșovia, Bruxelles și Berlin. Miza întâlnirii este trecerea în revistă a „sprijinului pentru Ucraina” și a dosarelor europene sensibile, pe fondul repoziționării Budapestei față de linia pro-rusă asociată fostului premier. Ce intră pe agenda Macron–Magyar Președinția franceză a anunțat că discuțiile vor viza „principalele dosare ale politicii europene”, inclusiv: sprijinul acordat Ucrainei și continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei; securitatea și apărarea europeană; consolidarea competitivității europene; pregătirile pentru următorul cadru financiar multianual al UE (bugetul multianual). În paralel, Palatul Élysée a indicat că vizita ar urma să fie folosită și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale, prin dezvoltarea cooperării în domenii „strategice” precum energia nucleară, apărarea și infrastructura. Context: relația cu UE și fondurile de peste 16 miliarde euro În același tablou, Digi24 notează că, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat eliberarea a „peste 16 miliarde de euro” din fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate în perioada Orban, condiționat de reforme asumate de noul lider. Schimbarea de ton este legată și de poziționarea pe dosarul ucrainean: spre deosebire de predecesorul său, Peter Magyar a spus că recunoaște „pe deplin” dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești și a anunțat intenția de a organiza în iunie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru mediul economic, discuțiile despre bugetul multianual, competitivitate și deblocarea fondurilor europene sunt relevante deoarece pot influența fluxurile de finanțare și predictibilitatea proiectelor publice și de infrastructură din Ungaria, dar și poziționarea țării în negocierile UE din următoarele luni. [...]
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei , iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin , potrivit unei analize citate de Digi24 . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front. ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian . Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste. „Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW. De ce contează: riscul de „blocaj” bugetar și presiune economică mai mare Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului. În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin. Ce urmează Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse. [...]
Ucraina merge la G7 cu o listă de cereri urgente pentru apărare antiaeriană și bani pentru energie , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe la summitul G7 din 15-17 iunie, la Évian-les-Bains (Franța), unde Kievul va încerca să obțină atât capabilități militare, cât și sprijin financiar. Summitul, aflat la ediția a 52-a și organizat sub președinția Franței, ar urma să aibă Ucraina ca temă centrală pe agendă. Ambasadorul Franței în Ucraina, Gaël Veyssière, a declarat anterior că liderii G7 au decis deja să îl invite pe Zelenski. Apărarea antiaeriană, prioritatea imediată Miza operațională principală pentru Kiev este întărirea apărării aeriene, în condițiile în care orașele ucrainene se confruntă cu atacuri aeriene repetate, la scară mare, cu rachete și drone. Ucraina este așteptată să ceară în special mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , capabile să doboare rachete balistice. În analiza publicației, Kievul avertizează că, fără o consolidare a apărării antiaeriene, Rusia va continua să lovească orașe mari și infrastructură critică. Tot în acest context, Zelenski a cerut ca Europa să își dezvolte propriile capabilități antibalistice, argumentând că este nevoie de un „scut” mai puternic împotriva amenințărilor cu rachete. Energie: finanțare pentru reparații și protecție Pe lângă componenta militară, Ucraina ar urma să solicite sprijin suplimentar pentru sectorul energetic, afectat de loviturile rusești pe parcursul războiului la scară largă. Discuțiile de la G7 ar putea include: finanțare pentru reparații; echipamente de urgență; măsuri de protecție pe termen mai lung pentru infrastructura energetică, în anticiparea unor noi atacuri. Presiune economică asupra Moscovei: sancțiuni și active înghețate Liderii occidentali sunt așteptați să discute și despre sprijin financiar mai amplu pentru Ucraina, inclusiv posibila utilizare a activelor rusești înghețate și continuarea presiunii prin sancțiuni. În paralel, Zelenski ar urma să folosească summitul pentru discuții directe cu liderii principalelor democrații, insistând pentru înăsprirea sancțiunilor, creșterea producției de apărare și accelerarea livrărilor de armament deja promise. Contextul politic al întâlnirii este că Rusia continuă să respingă apelurile la un armistițiu complet, în timp ce își intensifică atacurile asupra orașelor ucrainene, ceea ce întărește argumentul Kievului că doar presiunea susținută și apărarea mai puternică pot împinge Moscova către o pace durabilă. [...]
Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]
