Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ridică miza economică în relația cu Armenia înaintea alegerilor, sugerând că Erevanul ar putea pierde accesul la energie la prețuri preferențiale și alte facilități comerciale dacă își continuă parcursul de integrare europeană, potrivit Mediafax.
Mesajul, atribuit președintelui rus Vladimir Putin și relatat de The Independent, vine pe fondul apropierii tot mai accentuate a Armeniei de Uniunea Europeană și de Statele Unite, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică.
Potrivit articolului, Kremlinul a transmis că Armenia ar putea pierde „avantajele economice” oferite de Rusia dacă își menține direcția prooccidentală. În listă intră, explicit, energia la prețuri preferențiale, alături de alte beneficii comerciale.
În paralel, autoritățile ruse au introdus temporar restricții pentru unele produse provenite din Armenia și au avertizat că ar putea revizui condițiile comerciale preferențiale acordate Erevanului. În spațiul public rusesc a fost vehiculată inclusiv posibilitatea excluderii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, organizație dominată de Moscova.
Avertismentul vine înaintea unui scrutin pe care sondajele îl dau cu avantaj pentru partidul premierului Nikol Pashinyan, care a promovat în ultimii ani o apropiere de Occident. Mediafax notează că Armenia a semnat în 2025 un acord de parteneriat cu Statele Unite, iar anul trecut parlamentul de la Erevan a adoptat o lege care stabilește cadrul juridic pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană.
Pe fondul acestor evoluții, Ministerul rus de Externe a criticat public orientarea prooccidentală a Armeniei, susținând că apropierea de structurile euro-atlantice afectează relațiile tradiționale dintre cele două state.
Rusia și Armenia au legături istorice, economice și militare, iar Armenia găzduiește o bază militară rusă și este membră a Uniunii Economice Eurasiatice. Totuși, în ultimele luni, relațiile dintre cele două țări „s-au răcit vizibil”, iar Kremlinul a rechemat recent ambasadorul Rusiei din Armenia pentru consultări, potrivit articolului.
În același timp, Erevanul și-a intensificat contactele cu partenerii occidentali, inclusiv prin organizarea unei reuniuni internaționale la care au participat mai mulți lideri europeni, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, gest interpretat la Moscova ca un semnal suplimentar de distanțare.
Rezultatul alegerilor de duminică este urmărit atât la Moscova, cât și în capitalele occidentale, într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția strategică între Est și Vest.
Recomandate
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
Vizita la Paris a noului premier ungar deschide discuția despre deblocarea fondurilor UE și direcția Budapestei pe Ucraina , într-un moment în care Ungaria încearcă să-și refacă relațiile europene după 16 ani de guvernare Viktor Orban, potrivit Digi24 . Peter Magyar urmează să se întâlnească miercuri, la Palatul Élysée, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, după o serie de vizite la Varșovia, Bruxelles și Berlin. Miza întâlnirii este trecerea în revistă a „sprijinului pentru Ucraina” și a dosarelor europene sensibile, pe fondul repoziționării Budapestei față de linia pro-rusă asociată fostului premier. Ce intră pe agenda Macron–Magyar Președinția franceză a anunțat că discuțiile vor viza „principalele dosare ale politicii europene”, inclusiv: sprijinul acordat Ucrainei și continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei; securitatea și apărarea europeană; consolidarea competitivității europene; pregătirile pentru următorul cadru financiar multianual al UE (bugetul multianual). În paralel, Palatul Élysée a indicat că vizita ar urma să fie folosită și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale, prin dezvoltarea cooperării în domenii „strategice” precum energia nucleară, apărarea și infrastructura. Context: relația cu UE și fondurile de peste 16 miliarde euro În același tablou, Digi24 notează că, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat eliberarea a „peste 16 miliarde de euro” din fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate în perioada Orban, condiționat de reforme asumate de noul lider. Schimbarea de ton este legată și de poziționarea pe dosarul ucrainean: spre deosebire de predecesorul său, Peter Magyar a spus că recunoaște „pe deplin” dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești și a anunțat intenția de a organiza în iunie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru mediul economic, discuțiile despre bugetul multianual, competitivitate și deblocarea fondurilor europene sunt relevante deoarece pot influența fluxurile de finanțare și predictibilitatea proiectelor publice și de infrastructură din Ungaria, dar și poziționarea țării în negocierile UE din următoarele luni. [...]
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei , iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin , potrivit unei analize citate de Digi24 . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front. ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian . Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste. „Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW. De ce contează: riscul de „blocaj” bugetar și presiune economică mai mare Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului. În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin. Ce urmează Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse. [...]
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax. De ce contează: fără acordul Budapestei, procesul rămâne blocat Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico. Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale. Legătura dintre Kiev și Chișinău: avansul e „la pachet” Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico. În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie. Context: fonduri europene și accelerarea discuțiilor Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate. În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală. [...]
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe. „Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.” Țintele: terminal petrolier și bază navală, înainte de forum Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor. Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată. Efecte în teren și extinderea atacurilor Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții. Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol. De ce contează pentru economie: regiune cu infrastructură de export de energie HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”. În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică. Ce urmează la SPIEF Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. [...]
