Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post. Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână.
Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă.
Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană.
Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate.
Recomandate
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia , argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”. Miza: rolul UE în negocieri și condițiile puse Rusiei Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”. În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina. Ce urmează: desemnarea reprezentantului UE Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace , după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă. Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare. [...]
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei , într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Marine Le Pen , candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile. Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict. „Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.” Ajutorul pentru Ucraina, tratat ca investiție de securitate Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe. „A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.” În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă. Miza politică internă: finanțarea Kievului devine linie de falie electorală Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse. Macron: Putin „nu dorește să negocieze” Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea. „Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.” Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent. [...]
Acordul Trump–Putin pentru motorină a slăbit credibilitatea sancțiunilor SUA fără să reducă prețurile , după ce livrările promise nu au ajuns în porturile americane, iar Rusia și-a redirecționat exporturile către alte piețe, potrivit unei analize citate de Digi24 . Înțelegerea, anunțată de Donald Trump în octombrie, urmărea să tempereze scumpirea motorinei în SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Planul a provocat însă reacții negative în rândul aliaților europeni și al Ucrainei, pentru că punea sub semnul întrebării politica de sancțiuni împotriva Moscovei, arată The Independent . La o lună de la anunț, situația descrisă în analiză indică un bilanț invers față de obiectivul inițial: prețurile la pompă au continuat să crească, iar livrările rusești către SUA au rămas blocate sau redirecționate, în timp ce Rusia a reușit să-și intensifice exporturile în alte direcții. Ce prevedea înțelegerea și de ce a devenit vulnerabilă legal Conform detaliilor prezentate, acordul presupunea suspendarea temporară a unor dispoziții dintr-o nouă lege americană privind sancțiunile impuse Rusiei. În schimb, Moscova urma să exporte „imediat” 300.000 de tone de motorină (aprox. 2,25 milioane de barili) către SUA și piețele internaționale, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone „imediat după aceea”. Licența temporară ar fi permis exporturile către SUA doar până la 7 aprilie anul următor. În practică, potrivit datelor de trafic maritim invocate în articol, primul transport a fost oprit în largul coastei de est a SUA, după avertismente legate de legalitatea acostării. Petrolierul „Agioi Fanendes” (pavilion Malta), cu aproximativ 300.000 de barili (circa 40.000 de tone metrice), și-a schimbat cursul la circa 400 de mile marine (aprox. 740 km) de New York, potrivit Bloomberg și Kyiv Post, menționate în material. Alte două nave au renunțat anterior la ruta către SUA, una întorcându-se spre Marea Mediterană, cealaltă schimbând destinația către Brazilia. Pe plan intern, acordul a întâmpinat opoziție politică și juridică: guvernatoarea democrată a statului New Jersey, Mikie Sherrill, a avertizat operatorii portuari să nu accepte transporturi din Rusia, susținând că ar încălca legislația federală și ar putea expune companiile la sancțiuni civile și penale. În plus, senatori din ambele partide au invocat interdicția importurilor de energie din Rusia până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei. Impact economic limitat: cantități prea mici, timp prea scurt Analiza citată de Digi24 arată că volumele negociate erau insuficiente pentru a influența semnificativ piața americană. Acordul viza 1,8 milioane de tone (aprox. 13,5 milioane de barili), în condițiile în care SUA consumă în jur de 3,6 milioane de barili de motorină pe zi. În paralel, prețul motorinei a continuat să urce: un galon costa 6,19 dolari pe 5 octombrie și 6,29 dolari o lună mai târziu, pe 2 noiembrie. Materialul mai notează că, înaintea crizei din Orientul Mijlociu, un galon era aproximativ 3,75 dolari, iar prețul „actual” era cu circa 40% mai mare. Cui i-a folosit, în final: Rusia și-a crescut exporturile, SUA a creat un precedent Chiar dacă SUA nu au primit motorina promisă, relaxarea restricțiilor a oferit industriei petroliere rusești posibilitatea de a-și relua exporturile către alte piețe, susține analiza. Rusia a exportat 271.000 de barili de motorină pe zi în octombrie, de peste două ori mai mult decât în septembrie (135.000 de barili/zi), potrivit furnizorului de date Kpler. În același timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat într-un articol din Kommersant că acordul este „deja pus în aplicare” și că ar fi contribuit la scăderea prețurilor globale la combustibil. Pe partea americană, însă, Digi24 notează că până la 13 noiembrie nu fusese înregistrată nicio intrare de motorină rusească în SUA. Pe dimensiunea de reglementare și încredere între aliați, materialul citează o evaluare a lui Stephen Sestanovich (Consiliul pentru Relații Externe – CFR), potrivit căreia înțelegerea a arătat disponibilitatea SUA de a începe ridicarea sancțiunilor unilateral, „chiar dacă acest lucru încălca propriile legi”. În plan politic intern, acordul nu a livrat efectul economic așteptat înainte de alegeri: scrutinul de la jumătatea mandatului s-a încheiat, potrivit articolului, cu un rezultat „dezastruos” pentru Trump, democrații obținând controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților. [...]
Rusia reia mesajul că NATO ar slăbi securitatea europeană , într-un nou episod de retorică ce vizează direct arhitectura de securitate a continentului, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut sâmbătă că Europa „ar fi, probabil, mult mai solidă” din punct de vedere al securității dacă Alianța Nord-Atlantică nu ar exista. În declarațiile citate de Agerpres, Zaharova a prezentat NATO drept un factor care ar fi „slăbit” securitatea, comparând alianța cu o „măsea stricată” care ar afecta „sistemul imunitar” al Europei și ar consuma „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. „Dacă NATO nu ar exista (...) securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă.” „NATO este tocmai acea organizaţie care (...) ca o măsea stricată (...) a slăbit sistemul imunitar al Europei (...) solicitând şi consumând o cantitate colosală de resurse pentru măsuri de reacţie.” Contextul: disputa pe „arhitectura de securitate” a Europei Potrivit materialului, Zaharova a răspuns criticilor legate de apelurile Moscovei pentru o reorganizare a arhitecturii de securitate europene. Ea a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz , relatată de agenția rusă de presă TASS, în care acesta a respins ideea unor discuții cu Rusia pe această temă. „Nu trebuie să discutăm despre asta – ea există deja.” Ce urmează: poziția europeană rămâne de respingere Propunerea Moscovei privind reorganizarea arhitecturii de securitate europene a fost „respinsă recent” de liderii europeni, reuniți la un summit la Dublin, notează Digi24. În acest context, declarațiile Moscovei indică menținerea unei linii de confruntare politică pe tema rolului NATO în Europa, fără semnale, în informațiile prezentate, privind o schimbare de poziție la nivel european. [...]
