Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră, într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică.
Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile.
Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără:
Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate.
Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Suspendarea zborurilor pe toate cele patru aeroporturi din zona Moscovei arată că riscul operațional pentru aviația civilă din Rusia crește pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviația , a anunțat pe 23 octombrie oprirea temporară a sosirilor și plecărilor pe aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski. La Șeremetievo a fost emisă alertă aeriană, iar pasagerii au fost direcționați către zone sigure și adăposturi. La Vnukovo, administrația aeroportului a avertizat că sunt posibile așteptări prelungite, inclusiv la bordul aeronavelor, precizând că restricțiile au fost impuse din motive de siguranță. Domodedovo a transmis că își ajustează programul de zbor din cauza restricțiilor temporare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat cel puțin 11 drone care se apropiau de oraș, pe parcursul mai multor ore. Comunicatele aeroporturilor nu au indicat un calendar pentru reluarea operațiunilor normale. De ce contează: efecte directe asupra operațiunilor și planificării companiilor aeriene Închiderea simultană a celor patru aeroporturi din zona metropolitană a Moscovei indică un nivel de perturbare care poate afecta lanțul operațional al transportului aerian: rotația aeronavelor, conexiunile, programarea echipajelor și gestionarea pasagerilor în aeroporturi. În context, publicația notează că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski avertizase anterior că operațiunile cu drone vor afecta tot mai mult spațiul aerian al Rusiei. Pe 1 septembrie, Zelenski a cerut companiilor aeriene care operează deasupra Rusiei să țină cont de riscurile în creștere și a susținut că autoritățile ruse nu comunică adecvat riscurile pentru aviația civilă. Context regional: spații aeriene închise și restricții extinse Kyiv Post citează un raport „Conflict Zone and Risk Database” al Safe Airspace, potrivit căruia spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis aviației civile din februarie 2022. Totodată, Rusia, Belarus și Moldova au închis părți din spațiul aerian, în special în apropierea granițelor cu Ucraina. Mai multe state – inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Franța și Italia – au impus interdicții totale de zbor prin spațiul aerian ucrainean, invocând riscul activităților militare și riscuri de atacuri cibernetice care pot pune în pericol neintenționat civilii. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat declarațiile lui Zelenski, calificându-le drept o amenințare cu terorism și avertizând că Moscova va răspunde dacă apar tragedii în aviație. [...]
Chișinăul escaladează disputa diplomatică cu Moscova după prăbușirea unei drone cu explozibil pe teritoriul Republicii Moldova, prin decizia de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei, relatează Agerpres . Rusia a anunțat că va răspunde „ferm” și susține că originea rusă a dronei nu a fost dovedită. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, incidentul este considerat o încălcare gravă a suveranității și securității țării și o amenințare directă la adresa cetățenilor. Drona s-a prăbușit vineri în apropierea unor locuințe, în raionul Telenești . Președinta Maia Sandu a declarat că drona de atac, de tip rusesc „Gheran”, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și a căzut în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice, conform MOLDPRES. Reacția Moscovei și riscul de măsuri reciproce Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a respins acuzațiile, pe care le-a numit un „pretext nefondat”, și a afirmat că originea rusă a dronei nu a fost demonstrată. Ea a acuzat autoritățile de la Chișinău de o politică „antirusă” și a avertizat că expulzarea nu va rămâne fără răspuns, potrivit France Presse. Context: încălcări repetate ale spațiului aerian Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că, în perioada 16–23 octombrie, au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian național. Autoritățile le cer cetățenilor să sune la 112 dacă observă drone sau fragmente suspecte și să nu atingă ori să deplaseze astfel de obiecte. [...]
