Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră, într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică.
Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile.
Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără:
Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate.
Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Zelenski susține că izolarea politică a lui Putin se adâncește , pe fondul pierderilor din Ucraina, al sancțiunilor și al atacurilor, ceea ce ar putea complica capacitatea Kremlinului de a menține cursul actual al războiului, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei afirmă că Vladimir Putin este „din ce în ce mai învinuit” de consilierii săi pentru pierderile tot mai mari suferite de Rusia în Ucraina și că anturajul liderului de la Kremlin „își pierde răbdarea”. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski susține că aliații lui Putin își pierd încrederea în capacitatea acestuia de a continua conflictul, care durează de patru ani. În același mesaj, Zelenski leagă această „nouă atmosferă” de situația de pe front, de „sancțiunile noastre de lungă durată” și de „atacurile de rază medie”, care ar fi contribuit la o presiune crescută în jurul lui Putin. „Situația de pe front, împreună cu sancțiunile noastre de lungă durată și atacurile de rază medie, creează o nouă atmosferă în jurul lui Putin. O atmosferă extrem de toxică.” Zelenski mai afirmă că mesajul privind responsabilitatea lui Putin pentru pierderile Rusiei ar ajunge atât la Ucraina, cât și la partenerii săi, și că „societatea rusă începe să simtă acest lucru din ce în ce mai mult”. În final, liderul ucrainean cere „decizii care să aducă pacea”, fără a detalia ce măsuri concrete are în vedere. Discuții la Kiev despre apărarea antiaeriană și cooperarea cu SUA În videoclipul la care face referire postarea, Zelenski spune că ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a fost la Kiev, împreună cu comandantul misiunii speciale NATO de asistență în domeniul securității și pregătirii pentru Ucraina, generalul-locotenent Bazart. Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat în principal rachetele Patriot , necesare pentru apărarea populației, în contextul în care ar exista un „deficit de rachete antibalistice” în ultimele luni. Tot în același context, Zelenski afirmă că a discutat și cu reprezentanții VITA despre „licențe” și „rachete” și a cerut accelerarea sprijinului. De asemenea, el menționează un acord privind dronele cu SUA, aflat în analiză la nivelul echipelor, pe care îl descrie drept o posibilă „nouă etapă” a cooperării cu America. [...]
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână , printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară. Ce se poate comanda și cum se schimbă logistica din teren În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse. Mecanism de „puncte” și bugete directe pentru brigăzi Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare. De ce a apărut platforma și care sunt criticile Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice. Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren. Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare. [...]
Atacul cu drone asupra unor depozite din Sankt Petersburg riscă să lovească direct lanțul de aprovizionare al comerțului online din Rusia , după ce Wildberries a anunțat suspendarea temporară a activității în două depozite din oraș, potrivit Economedia . Vineri, un atac cu drone ucrainene a lovit un depozit din Sankt Petersburg și a provocat un incendiu „de proporții”, conform autorităților locale și relatărilor din presa rusă, informații preluate de Agerpres. Guvernatorul Aleksandr Beglov a transmis pe rețelele sociale că orașul a fost atacat de „vehicule aeriene fără pilot cu utilizare militară” și a susținut că lovitura a vizat obiective de infrastructură civilă. El a mai spus că au fost mobilizate echipe pentru gestionarea consecințelor, fără alte detalii. Imagini distribuite pe rețelele sociale și informații din presa locală indică faptul că ar fi fost vizate depozite ale Wildberries, una dintre cele mai populare companii de comerț online din Rusia. Într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, compania a precizat că două depozite din Sankt Petersburg și-au suspendat temporar activitatea, fără să explice motivul. Context: Wildberries, țintă repetată și acuzații privind componente sancționate În material se menționează că Wildberries ar mai fi fost ținta a două atacuri în ultimele zile, iar unul dintre acestea, în apropiere de Moscova, s-a soldat cu moartea a opt angajați din tura de noapte și cu incendii care au distrus aproape în totalitate instalațiile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Wildberries ar depozita și expedia componente aflate sub sancțiuni, destinate producției de echipamente militare. De ce contează: loviturile la distanță și efectele asupra infrastructurii economice Atacul se înscrie în intensificarea loviturilor ucrainene asupra unor orașe ruse aflate la mare distanță de frontieră, pe care Kievul le prezintă drept represalii pentru bombardamentele aproape zilnice ale Rusiei în războiul început în februarie 2022. În paralel, campania de lovituri cu rază lungă a vizat în principal infrastructura petrolieră a Rusiei și, potrivit articolului, a contribuit la apariția unei crize de carburanți. O centralizare AFP, bazată pe declarațiile autorităților locale și informațiile din presa rusă, arată că din luna iunie aproximativ 90% dintre regiunile Rusiei s-au confruntat cu raționalizarea sau deficitul de carburanți. [...]
Letonia introduce o interdicție națională asupra importurilor unor bunuri de consum din Rusia și Belarus , o măsură care merge dincolo de sancțiunile Uniunii Europene și care va afecta inclusiv produse culturale precum cărți, ziare și jocuri video, potrivit Mediafax . Decizia are un pronunțat impact de reglementare: restricțiile se aplică și mărfurilor aduse prin țări terțe, dacă originea este Rusia sau Belarus. Parlamentul Letoniei a aprobat modificări legislative care restricționează importul unei game largi de bunuri, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Importurile vizate nu erau acoperite până acum de sancțiunile UE, iar autoritățile de la Riga spun că obiectivul este reducerea legăturilor economice cu Moscova și limitarea răspândirii propagandei Kremlinului. Ce produse intră sub interdicție Interdicția vizează bunuri despre care parlamentarii susțin că pot fi folosite pentru propagandă și dezinformare, dar lista include și articole de consum uzuale: cărți și ziare; jocuri video; articole sportive; jucării; îmbrăcăminte, încălțăminte; echipamente sportive. În textul legii este invocată securitatea societății letone și sprijinul pentru Ucraina: „Pentru a asigura securitatea societății letone… și pentru a oferi sprijin general societății ucrainene, importul anumitor bunuri industriale în Republica Letonia din Federația Rusă și Republica Belarus este interzis”. Dimensiunea economică: sume mici, semnal politic puternic Importurile bunurilor nou vizate din Rusia și Belarus au totalizat 12,5 milioane euro (aprox. 63,5 milioane lei) în 2025. Potrivit sursei, acestea reprezintă 6,5% din importurile rămase ale Letoniei din cele două țări, dar doar 0,05% din importurile totale ale Letoniei. Ministrul Economiei, Viktors Valainis , a declarat la finalul lunii mai că Letonia „a redus deja semnificativ legăturile economice cu Rusia” și că obiectivul ar trebui să fie „o politică completă de refuz” față de bunurile „statului agresor”. Când intră în vigoare și cât durează Lista finală a produselor va fi adoptată de Cabinetul de Miniștri. Legea urmează să intre în vigoare a doua zi după promulgare, iar restricțiile sunt prevăzute să rămână în vigoare până la 1 iulie 2027. Ministrul de externe Baiba Braže a susținut, potrivit aceleiași surse, că Letonia ar trebui să încheie legăturile economice rămase cu Rusia până la finalul lui 2026 și a cerut altor state UE să adopte măsuri similare. [...]
Ucraina își extinde presiunea asupra logisticii și veniturilor energetice rusești , după ce a lovit peste noapte un petrolier în Marea Neagră, o trecere cu pontoane folosită pentru aprovizionare și o zonă de concentrare a trupelor ruse, potrivit Kyiv Post . Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a prezentat operațiunea ca parte a eforturilor de a slăbi capabilitățile militare și economice care susțin războiul Moscovei. Lovitura asupra petrolierului din Marea Neagră vizează direct lanțul de aprovizionare cu combustibili al Rusiei. Conform Statului Major ucrainean, nava transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil destinat Forțelor Armate ale Federației Ruse. Comunicatul nu a identificat petrolierul și nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Ținte cu rol logistic în Donbas A doua țintă a fost o trecere cu pontoane în apropiere de Novoekonomichne, în regiunea Donețk, despre care Ucraina spune că era folosită pentru sprijin logistic, inclusiv transfer de personal și echipamente. A treia lovitură a vizat o zonă în care erau concentrați militari ruși în Horlivka (tot în Donețk). Statul Major a precizat că nu au fost raportate victime și nu a indicat câți militari se aflau în acel punct. Context: atacuri cu drone și presiune pe „flota din umbră” În același context operațional, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi , a afirmat că, în precedentele 48 de ore, ofensiva cu drone a Ucrainei ar fi lovit 13 nave rusești și 13 obiective energetice în Crimeea ocupată. Totodată, ar fi fost lovite încă 13 nave din așa-numita „flotă din umbră” (vase folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale), iar bilanțul unei operațiuni de 13 zile numite „Molochka” ar fi ajuns la 172 de nave lovite, inclusiv vrachiere, petroliere și macarale plutitoare. Marea Neagră: exporturile Ucrainei, sub presiune, cu efecte în piețe Pe fondul acestor evoluții, președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat Rusia că își intensifică campania de lovire a rutei de export de cereale a Ucrainei prin Marea Neagră și a spus că niciun vas comercial nu a intrat în porturile ucrainene pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii maritime se intensifică. Zelenski a avertizat că Rusia „va intensifica” atacurile și a susținut că Ucraina anticipase strategia, desemnând un responsabil pentru protecția și operarea rutei maritime de export. Potrivit Lloyd’s List Intelligence, deteriorarea situației de securitate a împins în sus prețurile grâului, pe măsură ce armatorii reevaluează riscurile de operare în apele ucrainene. În același timp, publicația notează că Rusia a intensificat recent loviturile asupra facilităților de ulei de floarea-soarelui, terminalelor de cereale și navelor comerciale, vizând explicit transportul civil. Un exemplu menționat este lovirea cu rachetă a navei cargo Golden Leo, deținută de o companie turcă, în timp ce părăsea Odesa cu cereale, atac în urma căruia au murit 10 persoane, luni, 20 iulie. Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina (USPA) a raportat că, în primele două săptămâni din iulie, forțele ruse au atacat 23 de obiective de infrastructură portuară și 17 nave civile, provocând 11 decese, inclusiv în rândul lucrătorilor portuari și al marinarilor străini. [...]
