Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră, într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică.
Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile.
Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără:
Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate.
Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Rusia blochează reluarea coridorului cerealelor pe Marea Neagră , ceea ce menține riscurile logistice și de cost pentru exporturile ucrainene de cereale și îngrășăminte, într-un moment în care rutele maritime rămân un punct sensibil al războiului, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova consideră „inacceptabilă și nerealistă” restabilirea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră , acordul care permitea tranzitul navelor cu încărcături din porturile ucrainene. Declarația a fost făcută într-un interviu pe YouTube acordat bloggeriței ruse Iulia Menșova, iar informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: presiune pe exporturile ucrainene și pe rutele maritime Inițiativa din Marea Neagră, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia, Turcia și Organizația Națiunilor Unite, avea rolul de a asigura exportul „în condiții de siguranță” de cereale, alimente și îngrășăminte din porturile ucrainene. Rusia s-a retras din acord în 2023, invocând, potrivit lui Lavrov, nerespectarea cerințelor ruse incluse în document și atacuri ucrainene cu drone maritime asupra navelor rusești din Marea Neagră. Ce alternativă a fost discutată și de ce o respinge Moscova Lavrov a afirmat că, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa – atacuri care „practic” au blocat exporturile ucrainene – Kievul ar fi susținut că „nu va supraviețui iernii” și că „este necesar să se facă ceva”. În acest context, șeful diplomației ruse a spus că Ucraina ar fi propus, cu sprijinul Turciei, un moratoriu ruso-ucrainean privind atacurile asupra navelor care transportă încărcături civile. Moscova respinge însă ideea, argumentând că „este imposibil de controlat ce transportă de fapt aceste nave”. Context politic invocat de Lavrov Lavrov a legat subiectul și de evoluțiile mai largi ale războiului, susținând că atacurile ucrainene asupra unor obiective civile din Rusia, inclusiv rafinării, vor primi un răspuns „mai dureros pentru Ucraina”. Totodată, el a acuzat Occidentul că ar fi împiedicat Ucraina să ajungă la un acord de pace cu Rusia, indicând în mod special luna aprilie 2022 și rolul fostului premier britanic Boris Johnson, afirmații pe care le-a spus că le sprijină cu articole din presa americană. [...]
Atacul cu dronă asupra unui centru comercial din Sumî ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura civilă din nordul Ucrainei , după ce lovitura de miercuri s-a soldat cu trei morți și două persoane rănite, potrivit Mediafax . Ținta a fost un centru comercial și de divertisment din orașul Sumî, iar guvernatorul regional Oleh Hryhorov a transmis pe Telegram că, în urma loviturii, a izbucnit un incendiu. O fotografie publicată de acesta arată clădirea grav avariată și moloz împrăștiat în jur. „Inamicul a lansat un atac de precizie cu o dronă asupra unui centru comercial și de divertisment din Sumî. Până în prezent, a fost confirmat un deces. Rapoartele preliminare indică faptul că numărul morților ar putea fi mai mare”, a transmis inițial Hryhorov. Ulterior, bilanțul a fost actualizat la trei persoane decedate și două rănite. Mașinile din parcarea centrului comercial, dar și clădirea, au fost avariate, iar la fața locului au fost mobilizate serviciile de urgență. Operațiunile de salvare și îndepărtare a molozului erau în desfășurare, în timp ce guvernatorul a avertizat asupra posibilității unor noi atacuri. Context: presiune constantă în zona de graniță Sumî și regiunea din apropierea frontierei cu Rusia sunt de mai mult timp ținta unor atacuri puternice. Moscova a declarat că urmărește să creeze o „zonă tampon” în această regiune, notează materialul. Separat, potrivit Ukrinform, două persoane rănite marți, 8 septembrie, într-un atac asupra unui tren din districtul Sumî au murit ulterior într-un spital din oraș. Mesajul lui Zelenski și diferențe de bilanț Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, că în Sumî o dronă rusească a lovit în apropierea unui centru comercial și că „până în prezent” sunt cunoscute două victime și 14 persoane rănite, menționând și un atac masiv asupra orașului Mikolaiv, cu doi morți și șapte răniți. Diferențele dintre bilanțurile comunicate în același interval sugerează că evaluările au evoluat pe măsură ce intervențiile de urgență au continuat. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
