Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul lui Donald Tusk ridică presiunea pe UE să transforme apărarea comună din principiu în capacitate practică, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul SUA în NATO, potrivit Antena 3.
Premierul Poloniei a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că „cea mai mare și cea mai importantă întrebare” pentru Europa este dacă Statele Unite sunt pregătite „să fie la fel de loiale” angajamentelor din tratatele NATO, în cazul unui atac rusesc. În același context, Tusk a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al alianței în „câteva luni”.
Tusk a legat riscul unui atac de capacitatea reală a NATO de a reacționa rapid, nu doar de existența Articolului 5 (clauza de apărare reciprocă). El a spus că declarațiile sale nu trebuie interpretate ca scepticism față de Articolul 5, ci ca o cerere ca „garanțiile de pe hârtie” să fie transformate în măsuri concrete.
„Pentru întregul flanc estic, pentru vecinii mei... întrebarea este dacă NATO mai este o organizație pregătită, politic și logistic, să reacționeze, de exemplu împotriva Rusiei, dacă aceasta încearcă să atace.”
Liderul polonez a indicat un episod de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, iar unii aliați ar fi fost reticenți să trateze incidentul drept un atac. În cele din urmă, alianța a ridicat avioane de luptă care au doborât unele dintre drone, într-o situație descrisă ca prima confruntare directă dintre NATO și echipamente rusești din 2022 încoace.
Tusk a susținut că i-a fost dificil să convingă partenerii că nu a fost un incident accidental, ci o provocare planificată, și a insistat că Rusia trebuie să știe că reacția ar fi „dură și fără echivoc” dacă „se întâmplă ceva”.
Avertismentul vine în timp ce are loc un summit al Uniunii Europene în Cipru, unde se discută inclusiv despre Articolul 42.7 din tratatul UE (clauza de apărare reciprocă a Uniunii). În material este menționat și contextul politic generat de amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și ambiguitatea legată de respectarea Articolului 5.
În paralel, UE a încercat să își asume un rol mai mare în apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de armament, coordonarea producției și proiecte comune de infrastructură de apărare, precum capabilitățile anti-drone.
Antena 3 notează că plecarea premierului ungar Viktor Orbán ar deschide calea discuțiilor despre Articolul 42.7 și un rol mai mare al UE în apărarea continentului. Tusk a spus că, atât timp cât Orbán a fost la putere, nu a existat o „legătură directă cu Budapesta” în materie de apărare și a apreciat că alegerea conservatorului pro-UE Péter Magyar ar face din Ungaria un partener mai bun în abordarea față de Rusia.
În viziunea lui Tusk, discuțiile despre clauza de apărare a UE ar trebui să ducă la „instrumente reale” – inclusiv mobilitatea armatelor între state – pentru ca Europa să funcționeze ca o alianță „nu doar pe hârtie”.
Recomandate
Absența lui Viktor Orban de la summitul UE a deblocat decizii-cheie pentru Ucraina și sancțiuni contra Rusiei , într-un moment în care Budapesta este acuzată că ar fi transmis către Moscova informații confidențiale despre discuțiile dintre statele membre, potrivit G4Media . Premierul polonez Donald Tusk a comentat, la sosirea la summitul informal al șefilor de stat și de guvern din UE, organizat la Nicosia (Cipru), lipsa premierului ungar, într-o formulare cu subtext politic privind influența Rusiei în interiorul Uniunii. „Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruși în sală, dacă înțelegeți ce vreau să spun.” Acuzațiile care au amplificat tensiunile în UE Viktor Orban, descris ca cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, nu a participat la reuniune după ce a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. În plus, Ungaria a fost acuzată la finalul lunii martie, de mai multe instituții media – în special The Washington Post – că ar fi informat Rusia „aproape în timp real” despre discuțiile dintre cele 27 de state membre. În acest context, Tusk a spus că astfel de informații „nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, adăugând că el însuși a bănuit de mult timp acest lucru și că, din acest motiv, vorbește doar când este „strict necesar” și spune doar ceea ce este „strict necesar”. De ce contează: efect direct asupra deciziilor privind Ucraina și Rusia Materialul notează că, în trecut, Orban a blocat în mod repetat decizii favorabile Ucrainei și a mers de mai multe ori la Moscova pentru întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin. În ultimele zile, însă, Budapesta a renunțat la veto în două dosare importante: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei) pentru Ucraina, blocat luni de zile; adoptarea unor noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, posibilă după retragerea veto-ului ungar. Tusk a mai spus că majoritatea liderilor europeni au resimțit „ușurare” după înfrângerea electorală a lui Orban, pe fondul tensiunilor acumulate în Consiliul European în dosarele legate de Ucraina și Rusia. [...]
Rusia amenință cu includerea pe lista de ținte a țărilor europene care ar găzdui avioane franceze cu arme nucleare , avertizând că o astfel de desfășurare ar „slăbi” securitatea statelor respective, nu ar întări-o, potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko , care a încadrat posibilitatea ca Franța să își desfășoare temporar aeronavele dotate cu arme nucleare în alte țări europene drept parte a unei „consolidări necontrolate” a potențialului nuclear al NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major. […] securitatea acestor țări este, de fapt, slăbită”, a spus Grușko. Contextul: inițiativa Franței și discuțiile din NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron , a anunțat în martie planuri de extindere a arsenalului nuclear al țării și a spus că Franța ar putea permite partenerilor europeni să găzduiască temporar aeronavele sale echipate cu arme nucleare. Inițiativa este prezentată în contextul eforturilor europene din NATO de a-și asuma o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare, pe fondul criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump la adresa Alianței. În acest cadru, Macron și premierul Poloniei, Donald Tusk, au discutat recent despre posibile exerciții nucleare comune, ca parte a demersului francez de extindere a protecției sale nucleare către alte state europene. De ce contează: escaladare de risc și presiune asupra deciziilor de găzduire Avertismentul Moscovei ridică miza politică și de securitate pentru orice stat european care ar lua în calcul găzduirea unor astfel de capabilități, prin asocierea explicită a deciziei cu riscul de a deveni țintă în scenariul unui conflict major. Pe fondul tensiunilor internaționale, Grușko a mai afirmat că orice dialog viitor privind armele nucleare ar trebui să țină cont de capacitățile combinate ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, pe lângă cel al SUA. Reacții și fundal diplomatic În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și a îndemnat ambele țări să colaboreze cu SUA pentru „mai multă stabilitate și transparență”, conform relatării Reuters, citată de Biziday. [...]
Schimbarea de guvern la Budapesta deblochează dosarele de extindere ale UE , iar Republica Moldova și Ucraina ar urma să poată începe în curând negocierile de aderare, după ce Ungaria nu își va mai exercita veto-ul, potrivit Antena 3 . Opoziția Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán , a „înghețat” practic procesul în ultimii patru ani, deși ambele state au primit statutul de țări candidate încă din 2022. Miza imediată este una de reglementare: fără acordul unanim al statelor membre, UE nu poate deschide capitolele de negociere, iar veto-ul Budapestei a funcționat ca un blocaj instituțional. Ce se schimbă după alegerile din Ungaria Conform a patru oficiali și diplomați europeni citați de Politico (menționat de Antena 3), după pierderea alegerilor de către Viktor Orbán și venirea la putere a lui Peter Magyar , negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar urma să fie inițiate „în următoarele săptămâni”. Un semnal al schimbării de poziție este renunțarea Ungariei la veto-ul împotriva împrumutului UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, sprijin financiar descris ca vital pentru Kiev. Ambasadorul Ungariei la UE a anunțat că guvernul nu se mai opune inițiativei. Finanțarea fusese convenită în decembrie, dar fusese blocată în februarie, pe fondul unui conflict legat de livrările de petrol rusesc, oprite după avarierea conductei Drujba. Calendarul probabil și poziția noului premier Peter Magyar urmează să devină oficial premier luna viitoare. El a declarat că nu susține ideea unei „aderări rapide” a Ucrainei, însă nu se va opune aderării în sine, dacă procesul se desfășoară „în mod corespunzător”, adică în ritmul obișnuit, care presupune ani de reforme. „Budapesta va accepta țările care sunt gata de aderare, în loc să le facă să stea la coadă, deoarece asta nu ar fi în interesul popoarelor europene”, a spus Magyar. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a indicat că în iunie ar urma să înceapă negocierile pe primul „cluster” (un pachet de capitole de negociere), la scurt timp după tranziția guvernamentală de la Budapesta. Separat, lideri europeni – Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen – au discutat subiectul la un summit UE în Cipru și au cerut, într-o declarație comună, deschiderea tuturor capitolelor „fără întârzieri”. Unde sunt Moldova și Ucraina în procesul de aderare Potrivit evaluărilor Comisiei Europene citate în material, Republica Moldova ar fi ajuns la o rată de implementare a reformelor de aproximativ 93%, iar Ucraina la 87%. Prin comparație, Serbia este menționată cu un progres estimat la circa 30%. Un element important pentru Chișinău este că aderarea Republicii Moldova a fost blocată și pentru că dosarul său a fost discutat „la pachet” cu cel al Ucrainei, fără „decuplare” pentru negocieri separate cu Bruxellesul. Un oficial de la Chișinău, citat sub anonimat de Politico, spune că guvernul anticipează deschiderea negocierilor „în următoarele săptămâni”, dar consideră important să existe progrese până la vară. Procesul presupune parcurgerea a șase clustere/capitole majore, iar primul – „Fundamentele” – este descris drept cel mai complex, incluzând statul de drept, administrația publică și funcționarea democratică. În cazul Ucrainei, un obstacol major rămâne relația Kiev–Budapesta, în special pe tema drepturilor minorităților. [...]
UE se pregătește să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova , după ce înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán ar elimina veto-ul care a ținut pe loc procesul timp de patru ani, potrivit Politico . Diplomați și oficiali citați de publicație spun că „clusterele” de negociere — pachetele de capitole și reforme pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare — ar urma să fie deschise „în curând”. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în 2022, însă Budapesta a blocat până acum pasul juridic formal de lansare a negocierilor pe clustere. În marja summitului liderilor UE de joi, la Ayia Napa (Cipru), președintele Consiliului European, António Costa, a legat explicit avansarea dosarului de aderare de sprijinul financiar recent pentru Kiev: după ce UE a reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „acum e timpul să privim înainte” către „următorul pas”, adică aderarea, a spus el. Calendarul probabil: primele decizii, în săptămânile următoare Vicepremierul ucrainean Taras Kachka, responsabil de dosarul de aderare, a declarat că Ucraina anticipează deschiderea clusterelor în „următoarele săptămâni” și vizează o reuniune a miniștrilor pentru afaceri europene din 26 mai pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul au purtat deja discuții informale, decizia de a avansa oficial necesită unanimitatea tuturor celor 27 de guverne ale UE — condiție pe care Ungaria a blocat-o până acum. Kachka a mai spus că, până la reuniunea liderilor UE din iunie, ar putea fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor „active” pentru Ucraina. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat, la rândul ei, luna iunie cel puțin pentru primul cluster. Schimbarea de la Budapesta și limita „procedurii obișnuite” Orbán urmează să predea puterea luna viitoare liderului opoziției, Péter Magyar . Acesta a afirmat că nu susține o aderare „pe repede înainte” a Ucrainei, dar că nu va împiedica derularea procedurii standard — un proces care durează mai mulți ani și presupune reforme ample. Politico notează că niciun stat nu a reușit să adere la UE din 2013, când a intrat Croația. Magyar a declarat că Budapesta va „accepta țările care sunt pregătite să adere”, în loc să le țină „la coadă”, argumentând că amânarea nu ar fi în interesul europenilor. Condiționalități: anticorupție, stat de drept și riscul de „precedent Ungaria” În paralel cu optimismul privind deblocarea, rămân obstacolele de fond. UE a exprimat anterior îngrijorări legate de eforturile anticorupție din Ucraina, iar unii parlamentari ucraineni s-au opus schimbărilor cerute de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții fac parte din procesul democratic, dar că reformele privind statul de drept sunt în derulare. Politico mai arată că unele capitale europene resping ideea ca noi membri să fie „trecuți” din rațiuni geopolitice, invocând riscul ca guverne viitoare să facă pași înapoi în materie de democrație și stat de drept — ceea ce ar putea genera o confruntare similară cu cea avută cu Ungaria. O discuție mai amplă despre reformarea procesului sau despre admiterea de noi membri fără drepturi depline nu a avansat, potrivit articolului. Moldova, prinsă în „pachetul” cu Ucraina Moldova a fost întârziată de disputa legată de Ucraina, deoarece dosarele au fost „cuplate”. Un oficial moldovean, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că și Chișinăul se așteaptă la o cale de urmat în următoarele săptămâni, subliniind importanța unor progrese înainte de vară. În acest context, Kachka a respins ideea unei aderări „simbolice” pentru Ucraina, despre care au existat relatări că ar fi susținută de Franța și Germania, insistând că singurul model urmărit este aderarea „clasică”, deplină, conform metodologiei UE. El a adăugat că rămâne realist ca Ucraina să fi încheiat majoritatea pașilor necesari până la finalul lui 2027 și să înceapă chiar redactarea tratatului de aderare. [...]
Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară , într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24 . Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko , care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce a declanșat avertismentul Moscovei Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron , privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare. Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca. Cum își justifică Rusia poziția Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today. Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”. Ce urmează pe dosarul nuclear Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA. În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară. [...]
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale , potrivit G4Media . Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa , conform MEDIAFAX. Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei. Ce sectoare sunt lovite: energie, servicii și lanțuri de aprovizionare Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții: Din 2027, interzicerea furnizării de servicii de terminale GNL (gaz natural lichefiat) către companiile rusești; interzicerea furnizării de servicii de securitate cibernetică către Federația Rusă; înăsprirea cerințelor de trasabilitate a diamantelor , pentru a confirma că nu au fost extrase, prelucrate sau produse în Rusia; interzicerea operațiunilor cu două porturi rusești ( Murmansk și Tuapse) și cu un terminal petrolier din portul Karimun (Indonezia). Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.) Extindere pe transportul de petrol, bănci și criptomonede Conform aceleiași surse, pachetul include și: o interdicție asupra transporturilor maritime de petrol rusesc ; restricții pentru 46 de petroliere ; limitări ale tranzacțiilor cu criptomonede cu Rusia; interdicții care acoperă tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești . Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii , inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite , potrivit informațiilor citate. Context politic: Ungaria și-a ridicat veto-ul Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior , mai notează materialul. Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina: „Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.” [...]
