Știri
Știri din categoria Externe
Turcia cere ca summitul NATO din iulie, la Ankara, să fie folosit pentru a pregăti Alianța pentru o posibilă reducere a implicării SUA, potrivit The Jerusalem Post, care citează declarații ale ministrului turc de externe Hakan Fidan.
Ankara susține că aliații ar trebui să „reseteze” relațiile cu președintele american Donald Trump și să transforme reuniunea liderilor NATO din 7-8 iulie într-un moment de a pune legăturile cu Statele Unite „pe o bază sistematică”. În același timp, Turcia spune că statele membre trebuie să se pregătească pentru scenariul în care Washingtonul își reduce rolul în mecanismele Alianței.
Fidan a afirmat că Turcia crede că Trump va participa la summit „din respect personal” pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, dar a adăugat că îl înțelege pe liderul american că, în rest, este reticent să vină la întâlnire.
Contextul este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Trump și NATO. Potrivit materialului, Trump a criticat ani la rând Alianța, iar săptămâna trecută ar fi amenințat că va retrage SUA din NATO pe fondul refuzului unor membri europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz, în apropiere de Iran. Aceasta s-a adăugat fricțiunilor din bloc legate de planurile sale anterioare privind achiziționarea Groenlandei.
Fidan a spus agenției de stat Anadolu că aliații au tratat mult timp criticile lui Trump drept retorică, însă acum își fac planuri pentru posibilitatea unei implicări americane reduse și pentru creșterea propriilor capacități de apărare.
„Dacă va exista o retragere a SUA din unele mecanisme NATO, trebuie să existe un plan și un program pentru a elimina treptat acest lucru, astfel încât nimeni să nu rămână expus.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de Alianță, dar a adăugat că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran, potrivit articolului.
Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că Trump ar fi luat în calcul și opțiunea de a retrage o parte dintre trupele americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor legate de NATO.
Recomandate
Letonia își calibrează apărarea pe un scenariu de atac cu drone până în 2028 , pe fondul unui decalaj de producție și utilizare a dronelor între Rusia și statele NATO, potrivit Antena 3 . Avertismentul vine de la șeful armatei letone, care indică o „fereastră de oportunitate” pentru Moscova înainte ca programele europene de modernizare militară să devină pe deplin operaționale. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, a declarat pentru Financial Times că avantajul Rusiei nu ar fi o tehnologie superioară, ci capacitatea de a produce drone la scară mare și de a le adapta rapid în condiții de război. „Avantajul lor este scalabilitatea dronelor. Sunt capabili să-și refacă rapid stocurile, să aibă volume mari la scară mare.” De ce contează: ritmul reînarmării și „fereastra” până în 2028 Pudāns susține că Rusia nu ar avea în prezent forțele necesare pentru o invazie la scară largă cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă ar putea deveni rapid o amenințare mai mare dacă acel conflict se încheie. În acest context, el separă riscurile imediate de tip „hibrid” (sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare) de un atac militar convențional. „Trăim cu presupunerea că o agresiune sub o formă sau alta ar putea avea loc chiar și în această noapte.” În analiza prezentată, un conflict direct între Moscova și NATO ar putea începe în statele baltice , considerate greu de apărat din cauza proximității Rusiei și a ritmului lent de consolidare a apărării pe flancul estic. Pudāns avertizează că programele europene de modernizare ar urma să devină operaționale abia în jurul anului 2029, ceea ce ar putea crea un interval de vulnerabilitate până la finalul lui 2028. „Dacă aș fi în Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, atunci ar trebui să o facem până la sfârșitul lui 2028.” Problema operațională: NATO are „puține drone” și experiență limitată Materialul notează că o invazie rusă ar folosi în mare parte tactici și tehnologii similare celor din Ucraina, unde ambele părți utilizează mii de drone pe zi, de la modele ieftine de atac până la sisteme autonome cu rază lungă, capabile să lovească ținte la sute de kilometri în spatele frontului. În același timp, forțele NATO ar avea mai puține drone și mai puțină experiență în utilizarea lor pe câmpul de luptă. Este menționat un exercițiu al armatei britanice care a simulat luna trecută un război în Estonia, în care comandanții au presupus că ar rămâne fără drone în mai puțin de o săptămână. Pudāns mai spune că Rusia a câștigat un avantaj critic prin experimentarea continuă în Ucraina, care îi permite să testeze și să perfecționeze rapid tehnologii noi. Context: ținte de cheltuieli și vulnerabilități în regiune În text se arată că aliații NATO au convenit anul trecut să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază și 1,5% pentru infrastructură utilizabilă în timp de război (inclusiv poduri și căi ferate). Sunt menționate și vulnerabilități specifice Letoniei, inclusiv ponderea mare a vorbitorilor de limbă rusă în estul țării. Fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO, iar brigada din Letonia este condusă de Canada (în Lituania de Germania, iar în Estonia de Regatul Unit). [...]
Camera Reprezentanților a SUA a votat limitarea prerogativelor de război ale lui Donald Trump în Iran , într-un semnal politic care poate complica deciziile rapide ale administrației și aduce conflictul mai aproape de un control formal al Congresului, potrivit Antena 3 . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 voturi „pentru” și 208 „împotrivă”, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Inițiativa este prezentată ca un reproș la adresa modului în care Trump a gestionat conflictul cu Iranul și a fost parte dintr-o campanie mai veche a democraților de a forța voturi care să limiteze puterile de război ale președintelui. Ce schimbă votul și de ce contează Măsura adoptată este o „rezoluție concurentă”, care trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului, dar nu ajunge la președinte pentru promulgare . Potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au putere de lege . Totuși, un consilier democrat din Camera Reprezentanților, implicat în demers, a spus pentru CNN că democrații o consideră obligatorie, urmând ca aspectele juridice să fie clarificate ulterior. În plan practic, votul crește presiunea asupra administrației să vină în Congres pentru dezbatere și autorizare, mai ales în condițiile în care Legea privind prerogativele de război limitează menținerea trupelor americane în ostilități active la peste 60 de zile fără aprobarea Congresului. Diviziuni în Partidul Republican și argumentul „costului” războiului O parte dintre republicanii care au susținut rezoluția au invocat atât cadrul legal, cât și nemulțumiri din teritoriu. Tom Barrett a spus că alegătorii sunt frustrați, iar Thomas Massie a legat explicit războiul de scumpiri la pompă și de costuri în agricultură: „Oamenii s-au săturat de asta. S-au săturat de benzină la 5 dolari galonul și motorină la 6 dolari galonul, de îngrășăminte pe care nu ni le permitem pentru câmpurile noastre din Kentucky.” Brian Fitzpatrick și-a justificat votul prin respectarea Legii privind prerogativele de război, cerând ca subiectul să fie adus în Congres, dezbătut și votat. Următorii pași: Senatul și disputa juridică Rezoluția trebuie să treacă și de Senat pentru a avea efectul politic urmărit de inițiatori. În paralel, organismele de control intern ale Pentagonului, Departamentului de Stat și USAID au anunțat o analiză comună a războiului, invocând obligația legală de a investiga operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile — un indiciu că, din perspectiva lor, conflictul ar fi trecut de acest prag, începutul fiind datat la 28 februarie. De partea cealaltă, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a avertizat că limitarea prerogativelor ar putea afecta negocierile, susținând că „ Operațiunea Epic Fury ” s-a încheiat și că administrația ar fi în procesul de finalizare a unui acord de pace, motiv pentru care consideră rezoluția „prost sincronizată”. [...]
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei , după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday . Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”. Pierderi invocate: „peste 30 de mii de soldați pe lună” Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980. Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”. Context: lovituri asupra infrastructurii petroliere și finanțarea războiului Separat, Kaja Kallas , înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24. Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters , iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24 . [...]
