Știri
Știri din categoria Externe

Turcia cere ca summitul NATO din iulie, la Ankara, să fie folosit pentru a pregăti Alianța pentru o posibilă reducere a implicării SUA, potrivit The Jerusalem Post, care citează declarații ale ministrului turc de externe Hakan Fidan.
Ankara susține că aliații ar trebui să „reseteze” relațiile cu președintele american Donald Trump și să transforme reuniunea liderilor NATO din 7-8 iulie într-un moment de a pune legăturile cu Statele Unite „pe o bază sistematică”. În același timp, Turcia spune că statele membre trebuie să se pregătească pentru scenariul în care Washingtonul își reduce rolul în mecanismele Alianței.
Fidan a afirmat că Turcia crede că Trump va participa la summit „din respect personal” pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, dar a adăugat că îl înțelege pe liderul american că, în rest, este reticent să vină la întâlnire.
Contextul este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Trump și NATO. Potrivit materialului, Trump a criticat ani la rând Alianța, iar săptămâna trecută ar fi amenințat că va retrage SUA din NATO pe fondul refuzului unor membri europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz, în apropiere de Iran. Aceasta s-a adăugat fricțiunilor din bloc legate de planurile sale anterioare privind achiziționarea Groenlandei.
Fidan a spus agenției de stat Anadolu că aliații au tratat mult timp criticile lui Trump drept retorică, însă acum își fac planuri pentru posibilitatea unei implicări americane reduse și pentru creșterea propriilor capacități de apărare.
„Dacă va exista o retragere a SUA din unele mecanisme NATO, trebuie să existe un plan și un program pentru a elimina treptat acest lucru, astfel încât nimeni să nu rămână expus.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de Alianță, dar a adăugat că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran, potrivit articolului.
Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că Trump ar fi luat în calcul și opțiunea de a retrage o parte dintre trupele americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor legate de NATO.
Recomandate

Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]

Reluarea negocierilor SUA–Iran depinde de un acord înainte de 21 aprilie, în timp ce Washingtonul pregătește o blocadă navală care poate escalada rapid conflictul , potrivit Axios . Mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia urmează să continue discuțiile cu ambele părți „în zilele următoare”, cu obiectivul de a acoperi diferențele rămase și de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului, înainte ca armistițiul să expire pe 21 aprilie. Blocada navală, instrument de presiune în negocieri În paralel cu efortul diplomatic, președintele Donald Trump ia în calcul reluarea loviturilor dacă blocada navală americană nu determină Iranul „să își schimbe cursul”, au spus surse citate de publicație. Țintele ar putea include infrastructură pe care Trump ar fi amenințat anterior că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului. Un oficial american a descris blocada — la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan — drept parte a negocierilor în desfășurare și a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Hormuz ca pârghie. Mizele: îmbogățirea uraniului și banii înghețați Potrivit unor oficiali americani și unor surse regionale, principalele divergențe din negocierile de 21 de ore din Pakistan au vizat dosarul nuclear: cererea SUA ca Iranul să înghețe îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul de uraniu puternic îmbogățit; suma de bani înghețați pe care Iranul vrea ca SUA să o elibereze în schimbul concesiilor nucleare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut că părțile erau „la câțiva centimetri” de un acord înainte ca SUA să „mute porțile”, însă această caracterizare nu a fost confirmată de oficiali americani și surse regionale, care au insistat totuși că s-au înregistrat progrese. Semnale că „ușa nu este închisă” O sursă regională a descris situația drept o negociere dură, dar încă deschisă: „Nu suntem într-un blocaj complet. Ușa nu este închisă încă. Ambele părți negociază. E un bazar.” Un oficial american a spus că un acord ar putea fi atins dacă Iranul arată mai multă flexibilitate și acceptă că propunerea de la Islamabad este „cea mai bună” pe care o poate obține. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, participant la negocieri, a scris pe X că discuțiile de la Islamabad nu au eșuat, ci au pus bazele unui proces diplomatic și că, dacă „încrederea și voința” se consolidează, se poate construi un cadru sustenabil pentru interesele tuturor părților. Ce urmează: calendarul blocadei și fereastra până la 21 aprilie Vicepreședintele JD Vance, care a condus echipa americană, i-a întâlnit pe iranieni pentru prima dată la Islamabad; un oficial american a descris discuțiile ca „dure”, dar devenite „un schimb prietenos și productiv de propuneri”. În același timp, Vance a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după plecarea din Islamabad; Netanyahu a spus ulterior cabinetului său că SUA au întrerupt discuțiile după ce au concluzionat că Iranul a încălcat armistițiul prin nerechiderea Strâmtorii Hormuz. Pe plan operațional, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că blocada navală asupra Iranului începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și „va fi aplicată imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. CENTCOM a adăugat că SUA „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. [...]

Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad , potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani. Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului. De ce contează: riscul de escaladare se mută pe ruta energetică a lumii Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz , în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global. CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite. Detalii operaționale anunțate de CENTCOM Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene. Ce frânează opțiunea militară extinsă Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere. [...]

Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]

Mesajul lui Mark Rutte către Peter Magyar indică o posibilă recalibrare a rolului Ungariei în NATO , după victoria opoziției la alegerile parlamentare, cu potențial impact asupra cooperării euro-atlantice, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Peter Magyar pentru rezultatul obținut duminică în Ungaria și a transmis că își dorește să lucreze cu acesta pentru „consolidarea și mai mult” a securității euro-atlantice. Mesajul a fost publicat de Rutte pe contul său de pe o rețea de socializare, după o discuție pe care a descris-o drept „fructuoasă”. „Am avut o discuție fructuoasă cu Peter Magyar aseară, după victoria sa electorală din Ungaria. Sper să pot colabora cu el pentru a consolida și mai mult securitatea euro-atlantică.” Ce schimbă victoria lui Magyar în ecuația politică de la Budapesta Peter Magyar, descris ca lider conservator, a promis că viitorul guvern pe care speră să îl conducă va depune eforturi pentru ca Ungaria să devină „o țară liberă, europeană și cu fața spre oameni”. În alegerile parlamentare, partidul Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri, pe fondul unei participări record de 79,5%. Potrivit previziunilor citate, noul Parlament ungar ar urma să se constituie în aproximativ 30 de zile. Majoritatea de două treimi și miza schimbărilor legislative Înfrângerea pune capăt celor 16 ani consecutivi la guvernare ai partidului Fidesz condus de Viktor Orban, care va trece în opoziție cu 55 de deputați, cu 79 mai puțini decât avea din 2022. Majoritatea de peste două treimi obținută de Tisza ar urma să îi permită lui Magyar să modifice legi constituționale și să urmărească programul anunțat de desființare a „statului-partid” atribuit lui Orban. În material se arată că Orban, aflat la guvernare din 2010, a construit un sistem descris ca „hibrid, între democrație și autoritarism”, prin centralizarea puterii și controlul asupra unor instituții-cheie, inclusiv presa, învățământul și Curtea Constituțională. [...]

Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei , după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță. Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru petrol și gaze Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie. Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Reacții internaționale: China critică, aliați NATO se delimitează China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul. În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei. Context: armistițiul ține, dar riscul de reluare a tensiunilor rămâne Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie. [...]