Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retorică a Ankarei ridică riscul de instabilitate regională, după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a sugerat că țara sa ar putea recurge la „măsuri de forță” împotriva Israelului, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute la Istanbul, în cadrul Conferinței internaționale a partidelor politice asiatice.
În discurs, Erdogan a invocat precedente de intervenție externă și a spus că Turcia trebuie „să fie puternică” pentru a nu permite Israelului „să facă asta cu Palestina”, afirmând că Ankara ar putea acționa similar cu intervențiile din Karabah și Libia.
„Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face același lucru și cu ei... Nimic nu ne împiedică să facem asta.”
Erdogan a susținut că Israelul a forțat 1,2 milioane de libanezi să-și părăsească locuințele și a calificat drept „barbare” acțiunile Israelului în Gaza, folosind și termenul de „genocid” în descrierea situației.
În același registru, Digi24 notează că, pe 11 aprilie, procuratura turcă a cerut închisoare pe viață pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, „arestat anterior în contumacie” sub acuzația de genocid.
Pe fondul tensiunilor din jurul Iranului, Erdogan a afirmat că lumea intră într-o perioadă dominată de „dreptul celui mai puternic”. Totodată, el a spus că Ankara nu intenționează să intre în conflictul dintre Iran, SUA și Israel, deși vede încercări de a fi implicată.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a criticat la rândul său Israelul, afirmând că acesta „nu poate exista fără un dușman” și că încearcă să atribuie Turciei acest rol, ceea ce, în opinia sa, ar deveni o strategie de stat.
Ca răspuns, ministrul israelian al patrimoniului, Amichai Eliyahu, l-a atacat verbal pe Erdogan, afirmând că „nu impresionează pe nimeni cu acest circ” și numindu-l „dictator megaloman cu ambiții imperialiste”.
În material este citat și analistul Yoni Ben-Menachem, care afirmă că în spatele declarațiilor lui Erdogan ar exista o strategie mai amplă, descriind Turcia drept „un nou Iran”, interesată să-și consolideze influența regională și să formeze un nou bloc sunnit.
Relațiile dintre Turcia și Israel s-au deteriorat de la începutul războiului din Gaza, iar cele două state au avut dispute repetate legate de operațiunile din Gaza și, anterior, în timpul războiului din Siria. Digi24 amintește și incidentul din 2010, când armata israeliană a distrus „Flotila Libertății” care se îndrepta spre Gaza, eveniment soldat cu moartea a nouă activiști turci și a unui activist american.
Recomandate
Discuțiile directe Israel–Liban, mediate de SUA, pot deschide o negociere de încetare a focului și de „dezarmare” a Hezbollah , într-un moment în care ofensiva israeliană din sudul Libanului continuă, potrivit Axios . Secretarul de stat Marco Rubio va găzdui marți, la Washington, o întâlnire între ambasadorii Israelului și Libanului, menită să lanseze negocieri directe între cele două țări. Miza imediată este un posibil armistițiu, iar pe termen mai lung discuțiile ar urma să atingă dezarmarea Hezbollah și un acord de pace, potrivit unor surse citate de publicație. Întâlnirea este descrisă ca fiind cel mai înalt nivel de contact direct Israel–Liban din 1993. La discuții vor participa, pe lângă Rubio, ambasadorul SUA în Liban Michel Issa, consilierul Departamentului de Stat Michael Needham, ambasadorul Israelului Yechiel Leiter și ambasadoarea Libanului Nada Hamadeh. Presiune politică asupra Israelului și o „pauză” cerută pentru atacuri Axios notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins anterior propuneri ale guvernului libanez pentru discuții directe. Săptămâna trecută, însă, „sub presiunea” președintelui Donald Trump de a reduce escaladarea, Netanyahu a acceptat întâlnirea de la Washington ca prim pas către discuții de pace. Înaintea reuniunii, guvernul libanez și administrația Trump au cerut Israelului o „pauză” a atacurilor împotriva Hezbollah. Netanyahu a fost de acord să reducă loviturile asupra Beirutului, dar a continuat ofensiva terestră asupra localității Bint Jbeil, descrisă ca unul dintre bastioanele Hezbollah din sudul Libanului. Mesajul Departamentului de Stat: securitate la frontieră și suveranitate pentru Liban Un oficial al Departamentului de Stat a spus că discuțiile sunt „un rezultat direct” al acțiunilor Hezbollah și că guvernele Israelului și Libanului intră în „discuții diplomatice deschise, directe, la nivel înalt”, intermediate de SUA. „Conversația va contura dialogul în curs despre cum să fie asigurată securitatea pe termen lung a frontierei nordice a Israelului și să sprijine determinarea guvernului Libanului de a-și recâștiga suveranitatea deplină asupra teritoriului și vieții sale politice.” „Israel este în război cu Hezbollah, nu cu Libanul, așa că nu există niciun motiv pentru care cei doi vecini să nu vorbească.” [...]
Estonia spune că a întrerupt din timp activitățile a 16 colaboratori ai serviciilor ruse, un nivel record , într-un semnal că amenințările de securitate se mută spre operațiuni mai ieftine și mai greu de detectat, bazate pe recrutări prin rețele sociale și „agenți ocazionali”, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) a anunțat, în anuarul său privind mediul de securitate publicat luni, că anul trecut a „reținut și neutralizat” 16 colaboratori ai serviciilor secrete ruse. Instituția consideră Rusia „principala amenințare pe termen lung” la adresa securității Estoniei. Operațiuni cu recruți de nivel inferior, prin rețele sociale Purtătoarea de cuvânt a KAPO, Marta Tuul, a declarat pentru postul public estonian ERR că dosarele au vizat persoane legate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și de serviciul de informații militare GRU. În evaluarea KAPO, pe fondul limitărilor de operare pe teritoriul estonian, serviciile ruse caută „agenți mai ușor de manipulat” pentru sarcini punctuale. „Caută așa-numiți agenți mai ușor de manipulat, care să îndeplinească anumite sarcini în numele lor.” Cine au fost cei vizați și ce spune KAPO despre impact Directorul general al KAPO, Margo Palloson, a afirmat că presiunea de recrutare a rămas ridicată pe tot parcursul anului, însă majoritatea celor identificați nu erau funcționari și nu aveau acces la informații sensibile. Potrivit lui, cazurile au fost oprite înainte să producă „daune grave”, iar activitățile ar fi fost întrerupte într-un stadiu relativ timpuriu. Riscuri la frontieră și ținte simbolice Raportul anual mai arată că Rusia și-ar fi mutat o parte din operațiunile de influențare către rețelele sociale după măsurile luate de Estonia împotriva canalelor de propagandă asociate Kremlinului, precum Baltnews și Sputnik. Tuul a spus pentru ERR că platformele sociale sunt folosite pentru a găsi persoane dispuse să execute sarcini simple, inclusiv acte de vandalism, menționând ca exemplu posibile ținte monumentele comemorative de la Sinimäed (Dealurile Albastre), în nord-estul Estoniei. Documentul avertizează și asupra riscurilor asociate călătoriilor în Rusia, unde tentativele de recrutare ar putea începe chiar la punctele de trecere a frontierei. În plus, KAPO indică folosirea rețelelor sociale pentru promovarea unor narațiuni false, inclusiv amenințări cu bombe la adresa școlilor și afirmații privind un atac asupra orașului Narva, aflat lângă granița cu Rusia. [...]
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media . Zoran Stevanović , liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles. Ce propune și ce semnale politice transmite Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății , conform articolului. Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest. Limitări: cât de realist este un referendum Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării. În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar. Context regional și presiuni asupra NATO Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”. [...]
Italia a oprit reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul , o decizie cu implicații directe asupra cooperării bilaterale din industria de apărare și a proiectelor comune, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut marți de premierul Giorgia Meloni , la Verona, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Roma și Tel Aviv în contextul tensiunilor din Liban. „Având în vedere situația actuală, guvernul a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul”, a declarat Meloni, conform agențiilor italiene ANSA și AGI, preluate de France Presse. O sursă diplomatică italiană a confirmat pentru AFP că acordul a fost suspendat, apreciind că „ar fi fost dificil din punct de vedere politic să îl menținem”. Ce acoperă acordul și de ce contează suspendarea Memorandumul, intrat în vigoare la 13 aprilie 2016, prevedea o reînnoire la fiecare cinci ani, potrivit ANSA. Documentul reglementează cooperarea dintre Italia și Israel în mai multe zone, inclusiv: industria de apărare; formarea militarilor; cercetare; tehnologiile informației. Suspendarea reînnoirii automate introduce un blocaj politic și administrativ în această arhitectură de cooperare, într-un moment în care opoziția italiană cerea de luni de zile guvernului să oprească prelungirea acordului. Decizia, luată la nivelul conducerii guvernului Meloni a luat decizia luni împreună cu miniștrii de externe și apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, precum și cu viceprim-ministrul Matteo Salvini, a declarat pentru Reuters o sursă care a vorbit sub condiția anonimatului. Contextul: tensiuni crescute pe dosarul Liban Deși guvernul de dreapta condus de Meloni a fost considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, în ultimele săptămâni Roma a criticat atacurile israeliene asupra Libanului, notează Reuters. Tensiunile s-au accentuat după ce guvernul italian a acuzat forțele israeliene că au tras focuri de avertisment asupra unui convoi italian din cadrul unei misiuni ONU în Liban. Incidentul nu a avut răniți, dar ar fi avariat cel puțin un vehicul, iar Italia l-a convocat pe ambasadorul Israelului pentru a protesta. Ministrul de externe Antonio Tajani a condamnat luni „atacurile inacceptabile” ale Israelului împotriva civililor din Liban, în timpul unei vizite la Beirut, și a cerut dialog și un „armistițiu necesar și durabil”, avertizând că trebuie evitată „cu orice preț” o nouă escaladare, precum cea din Gaza. [...]
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
Europa rămâne puternic expusă la lanțurile de aprovizionare din China, iar controalele la export introduse de Beijing pentru unele materiale din grupa pământurilor rare arată cât de rapid se poate transforma această dependență într-un risc operațional pentru companiile din UE , potrivit WinFuture , care citează evaluări ale Camerei Europene de Comerț din Beijing. În pofida apelurilor politice repetate și a unor măsuri menite să reducă dependența, președintele Camerei, Jens Eskelund , spune că în practică există „puține semne” că Europa își diminuează legăturile economice cu China. De ce dependența se adâncește, nu scade O sondare realizată anul trecut indică o tendință contrară obiectivului de „decuplare”: 26% dintre companiile chestionate intenționează să își mute și mai mult lanțurile de aprovizionare către China. Proporția este dublă față de ponderea firmelor care vor să-și reducă dependența sau să construiască alternative în alte țări. Eskelund afirmă că trendul continuă, chiar dacă multe companii privesc cu îngrijorare creșterea dependenței. Motivația invocată este una pragmatică: o „strategie de supraviețuire” într-un context de presiune competitivă în creștere. Presiunea prețurilor împinge firmele spre China Un factor central este concurența directă cu furnizori chinezi. Pentru multe companii europene, menținerea unor prețuri competitive ar depinde, în practică, de utilizarea lanțurilor de aprovizionare din China, susține Camera. Controalele la export pe pământuri rare: un test de stres pentru industrie În paralel, crește incertitudinea politică și economică, iar un risc major îl reprezintă controalele la export introduse de China anul trecut pentru mai multe materiale din grupa pământurilor rare și pentru magneți fabricați din acestea. Aceste materii prime sunt descrise ca esențiale pentru numeroase industrii, inclusiv pentru producția de motoare electrice, smartphone-uri și dispozitive de uz curent, în condițiile în care China domină în continuare oferta. Impactul este deja vizibil: aproape o treime dintre companiile membre ale Camerei au declarat la începutul acestui an că sunt afectate direct de restricțiile de export. Camera notează că, deși numărul substanțelor reglementate este limitat, gama de produse afectate este „surprinzător de mare”. În acest context, Eskelund avertizează că dependența ar fi ajuns atât de departe încât rămâne neclar dacă Europa ar putea produce chiar și bunuri simple, precum pasta de dinți, fără inputuri din China. Ce risc văd companiile: dependențe suplimentare și pârghii economice Companiile își exprimă și îngrijorarea că informațiile detaliate cerute în cererile de export ar putea permite Chinei să creeze dependențe suplimentare. Concluzia Camerei este că nivelul actual al dependenței ar putea oferi Beijingului capacitatea de a provoca, într-un scenariu de criză, pagube economice semnificative în UE. [...]
