Știri
Știri din categoria Externe
Discuțiile directe Israel–Liban, mediate de SUA, pot deschide o negociere de încetare a focului și de „dezarmare” a Hezbollah, într-un moment în care ofensiva israeliană din sudul Libanului continuă, potrivit Axios.
Secretarul de stat Marco Rubio va găzdui marți, la Washington, o întâlnire între ambasadorii Israelului și Libanului, menită să lanseze negocieri directe între cele două țări. Miza imediată este un posibil armistițiu, iar pe termen mai lung discuțiile ar urma să atingă dezarmarea Hezbollah și un acord de pace, potrivit unor surse citate de publicație.
Întâlnirea este descrisă ca fiind cel mai înalt nivel de contact direct Israel–Liban din 1993. La discuții vor participa, pe lângă Rubio, ambasadorul SUA în Liban Michel Issa, consilierul Departamentului de Stat Michael Needham, ambasadorul Israelului Yechiel Leiter și ambasadoarea Libanului Nada Hamadeh.
Axios notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins anterior propuneri ale guvernului libanez pentru discuții directe. Săptămâna trecută, însă, „sub presiunea” președintelui Donald Trump de a reduce escaladarea, Netanyahu a acceptat întâlnirea de la Washington ca prim pas către discuții de pace.
Înaintea reuniunii, guvernul libanez și administrația Trump au cerut Israelului o „pauză” a atacurilor împotriva Hezbollah. Netanyahu a fost de acord să reducă loviturile asupra Beirutului, dar a continuat ofensiva terestră asupra localității Bint Jbeil, descrisă ca unul dintre bastioanele Hezbollah din sudul Libanului.
Un oficial al Departamentului de Stat a spus că discuțiile sunt „un rezultat direct” al acțiunilor Hezbollah și că guvernele Israelului și Libanului intră în „discuții diplomatice deschise, directe, la nivel înalt”, intermediate de SUA.
„Conversația va contura dialogul în curs despre cum să fie asigurată securitatea pe termen lung a frontierei nordice a Israelului și să sprijine determinarea guvernului Libanului de a-și recâștiga suveranitatea deplină asupra teritoriului și vieții sale politice.”
„Israel este în război cu Hezbollah, nu cu Libanul, așa că nu există niciun motiv pentru care cei doi vecini să nu vorbească.”
Recomandate
Washingtonul transmite sprijin pentru România la NATO, dar Marco Rubio evită o poziție publică , după incidentul în care o dronă de origine rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a răspuns unei întrebări despre atacul cu drone rusești din România. Corespondentul politic american Leonardo Feldman a relatat pe platforma X că a încercat să obțină o reacție oficială, însă fără succes: „L-am întrebat pe Secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”. Mesajul SUA la NATO: „Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reacționat public vineri, condamnând „incursiunea” pe teritoriul României și exprimând solidaritate cu un aliat NATO. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său”. Whitaker a transmis și un mesaj de sprijin pentru persoanele rănite în urma exploziei provocate de dronă: „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. Contextul: presiune pe flancul estic și opțiuni de răspuns în NATO Publicația plasează incidentul și în contextul unei analize din The Washington Post , care descrie un moment sensibil pentru alianța nord-atlantică și avertizează asupra presiunilor în creștere asupra Europei. Totodată, analistul Paul Goble a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că incursiunea dronei pe teritoriul României nu ar fi fost un accident, ci o acțiune intenționată pentru a testa unitatea NATO și a pune presiune pe Republica Moldova. Într-o analiză citată de Adevărul, agenția AFP arată că reacția NATO ar putea viza consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, consultări în baza Articolului 4 , fără activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
O întâlnire rară între armatele SUA și Cubei lângă Guantanamo deschide un canal de comunicare pe securitate , într-un context în care relațiile politice dintre Washington și Havana rămân tensionate, potrivit Al Jazeera . Oficiali militari de rang înalt din Statele Unite și Cuba au avut o discuție față în față în apropiere de Golful Guantanamo , descrisă drept un angajament rar și prima întâlnire de acest tip. Tema a fost securitatea, iar ambele părți au caracterizat discuțiile ca fiind „pozitive”. Dincolo de calificativul folosit, miza practică este menținerea unui canal de coordonare: cele două părți au convenit să păstreze comunicarea, chiar dacă diferențele politice dintre cele două capitale persistă. Al Jazeera nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre pașii următori conveniți. [...]
Întâlnirea de la Guantanamo indică menținerea canalelor de securitate SUA–Cuba, în pofida sancțiunilor : responsabili militari de rang înalt din cele două țări au avut o discuție la baza americană din Guantanamo Bay , într-un moment în care relațiile bilaterale s-au tensionat puternic după măsuri recente ale Washingtonului, potrivit Economica . Generalul american Francis Donovan s-a întâlnit cu generalul cubanez Roberto Legra Sotolongo pentru „o scurtă discuție pe probleme de securitate operațională”, a transmis Comandamentul Sud al SUA (Southcom), într-un comunicat însoțit de o fotografie de la eveniment. Contextul întâlnirii este unul de creștere a suspiciunilor de securitate. Cuba a analizat recent scenarii privind utilizarea dronelor militare împotriva bazei americane de la Guantanamo și chiar împotriva teritoriului american, potrivit unor relatări din mass-media americană menționate de publicație. În același timp, președintele american Donald Trump a descris Cuba drept „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA și a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei, aflată la circa 150 de kilometri de coasta Floridei. De ce contează: contactele continuă, deși presiunea economică a crescut Întâlnirea militară vine după o deteriorare a relațiilor din ianuarie, când SUA au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au introdus noi sancțiuni împotriva unor companii și oficiali cubanezi și l-au inculpat pe fostul președinte cubanez Raul Castro într-un caz care datează din 1996, conform aceleiași surse. Cu toate acestea, ambele guverne afirmă că mențin contactele diplomatice. La mijlocul lunii mai, directorul CIA, John Ratcliffe , s-a deplasat la Havana pentru întâlniri cu oficiali cubanezi, iar pe 10 aprilie a avut loc o altă întrevedere la nivel diplomatic înalt în capitala Cubei; publicația notează că nicio aeronavă a Guvernului american nu mai aterizase în Cuba din 2016. Informațiile publice disponibile din comunicarea Southcom indică o discuție scurtă și focalizată pe „securitate operațională”, fără detalii despre eventuale măsuri sau rezultate concrete ale întâlnirii. Detaliul a fost publicat de Southcom pe X . [...]
Incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO cresc presiunea pentru ajustări de apărare aeriană , inclusiv prin posibile acorduri cu Ucraina și Republica Moldova, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) citate de Antena 3 . Evaluarea vine după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească de tip Gheran-2 a lovit un bloc și a rănit civili, descris ca primul caz de la începutul războiului în care un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili pe teritoriul unui stat NATO. În analiza ISW, frecvența tot mai mare a intrărilor dronelor rusești în spațiul aerian aliat este interpretată ca un semnal că Vladimir Putin ar fi adoptat o „politică iresponsabilă”, acceptând riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul NATO ca „o consecință acceptabilă” a campaniei de atacuri aeriene asupra Ucrainei. „Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țările NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri aeriene a Rusiei”, se arată în raportul ISW. Ce indică datele invocate de ISW despre România Potrivit cifrelor menționate în analiza citată, de la începutul invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în prezent: drone rusești ar fi încălcat spațiul aerian al României de cel puțin 28 de ori ; fragmente de dronă ar fi căzut pe teritoriul României de cel puțin 47 de ori . Aceste episoade, coroborate cu incidentul de la Galați, mută discuția din zona „incidentelor de frontieră” spre una cu implicații directe pentru protecția civililor și pentru modul în care NATO își organizează apărarea aeriană în proximitatea războiului. Posibile consecințe operaționale: acorduri de apărare aeriană ISW susține că, în contextul „restricțiilor privind operațiunile de apărare aeriană ale României”, NATO ar putea fi nevoită să ia în calcul negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova , prezentate ca o chestiune de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Contextul de comunicare: Moscova ar testa reacția NATO Experții ISW mai afirmă că oficiali ai Kremlinului ar înclina spre variante de răspuns care urmăresc transferarea responsabilității pentru incident și aruncarea vinei pe Ucraina , în paralel cu testarea reacției NATO la astfel de incursiuni cu drone. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale negocieri, ci indică direcția de analiză: pe măsură ce astfel de incidente se repetă, crește probabilitatea unor ajustări în arhitectura de apărare aeriană la granița estică a Alianței. [...]
