Știri
Știri din categoria Externe
Europa rămâne puternic expusă la lanțurile de aprovizionare din China, iar controalele la export introduse de Beijing pentru unele materiale din grupa pământurilor rare arată cât de rapid se poate transforma această dependență într-un risc operațional pentru companiile din UE, potrivit WinFuture, care citează evaluări ale Camerei Europene de Comerț din Beijing.
În pofida apelurilor politice repetate și a unor măsuri menite să reducă dependența, președintele Camerei, Jens Eskelund, spune că în practică există „puține semne” că Europa își diminuează legăturile economice cu China.
O sondare realizată anul trecut indică o tendință contrară obiectivului de „decuplare”: 26% dintre companiile chestionate intenționează să își mute și mai mult lanțurile de aprovizionare către China. Proporția este dublă față de ponderea firmelor care vor să-și reducă dependența sau să construiască alternative în alte țări.
Eskelund afirmă că trendul continuă, chiar dacă multe companii privesc cu îngrijorare creșterea dependenței. Motivația invocată este una pragmatică: o „strategie de supraviețuire” într-un context de presiune competitivă în creștere.
Un factor central este concurența directă cu furnizori chinezi. Pentru multe companii europene, menținerea unor prețuri competitive ar depinde, în practică, de utilizarea lanțurilor de aprovizionare din China, susține Camera.
În paralel, crește incertitudinea politică și economică, iar un risc major îl reprezintă controalele la export introduse de China anul trecut pentru mai multe materiale din grupa pământurilor rare și pentru magneți fabricați din acestea. Aceste materii prime sunt descrise ca esențiale pentru numeroase industrii, inclusiv pentru producția de motoare electrice, smartphone-uri și dispozitive de uz curent, în condițiile în care China domină în continuare oferta.
Impactul este deja vizibil: aproape o treime dintre companiile membre ale Camerei au declarat la începutul acestui an că sunt afectate direct de restricțiile de export. Camera notează că, deși numărul substanțelor reglementate este limitat, gama de produse afectate este „surprinzător de mare”.
În acest context, Eskelund avertizează că dependența ar fi ajuns atât de departe încât rămâne neclar dacă Europa ar putea produce chiar și bunuri simple, precum pasta de dinți, fără inputuri din China.
Companiile își exprimă și îngrijorarea că informațiile detaliate cerute în cererile de export ar putea permite Chinei să creeze dependențe suplimentare. Concluzia Camerei este că nivelul actual al dependenței ar putea oferi Beijingului capacitatea de a provoca, într-un scenariu de criză, pagube economice semnificative în UE.
Recomandate
Spania își restrânge sprijinul logistic pentru SUA în conflictul din Iran și mizează pe China ca actor-cheie de mediere, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul premierului Pedro Sanchez , transmis după o întâlnire cu Xi Jinping la Beijing, indică o repoziționare politică ce poate complica coordonarea în interiorul NATO pe dosarul Orientului Mijlociu. Pedro Sanchez a spus că vede în China „principalul interlocutor la nivel mondial” care poate contribui la încetarea conflictului din Iran, dar și a altor conflicte, inclusiv cel din Ucraina. În același context, liderul spaniol a afirmat: „Mi se pare foarte dificil să găsesc alți interlocutori, în afară de China, care să poată rezolva această situație creată în Iran și în Strâmtoarea Hormuz .” Ce schimbă concret Spania în raport cu SUA Pe lângă semnalul diplomatic către Beijing, guvernul spaniol a luat măsuri cu efect operațional, care limitează utilizarea infrastructurii sale de către armata americană, scrie Sky News : a închis spațiul aerian pentru avioanele americane utilizate în război; a transmis că nu permite SUA să folosească bazele militare operate în comun din sudul Spaniei pentru acțiuni legate de conflict. De ce contează: un semnal de fractură în alianța occidentală Remarcile lui Sanchez sunt relevante deoarece sugerează că Spania tratează China — rivalul global al SUA — drept un actor central pentru oprirea războiului. În același timp, poziția Madridului poate alimenta eforturile Beijingului de a se prezenta ca „factor de pace” în regiune, în timp ce statele occidentale încearcă să gestioneze escaladarea din Orientul Mijlociu. Materialul notează și că Sanchez s-a numărat printre cei mai vocali critici europeni ai războiului dintre SUA și Israel din Orientul Mijlociu. Reacția Chinei: critică la adresa blocadei SUA Separat, Ministerul de Externe al Chinei a calificat blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene drept „periculoasă și iresponsabilă”. Purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a susținut că măsura ar agrava tensiunile din regiune și a afirmat că, deși există un armistițiu temporar, SUA și-ar fi intensificat desfășurările militare și ar fi impus un blocaj țintit. Declarațiile vin după ce Xi Jinping a prezentat o propunere în patru puncte pentru pace în Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. [...]
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
Frânarea bruscă a exporturilor Chinei în martie pune presiune pe modelul de creștere bazat pe cererea externă , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a lovit piața energiei și transporturile, iar Beijingul rămâne dependent de vânzările peste graniță pentru a compensa slăbiciunea consumului intern, potrivit HotNews . După un început de an puternic, susținut de cererea pentru electronice legate de inteligența artificială, datele vamale arată că livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie. Este cel mai redus ritm din ultimele cinci luni și mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie 2026. Economiștii chestionați de Reuters anticipaseră o creștere de 8,3%. Ce se vede în cifre: excedent comercial mult sub așteptări Încetinirea exporturilor a fost însoțită de o deteriorare a balanței comerciale. Reuters notează că excedentul comercial al Chinei din martie a fost de 51,13 miliarde de dolari (aprox. 235 miliarde lei), față de așteptările de 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei). Pe partea de importuri, o creștere de 27,8% – cea mai mare din noiembrie 2021 – a apăsat suplimentar asupra balanței comerciale. De ce contează: șocul energetic lovește o economie expusă prin comerț Conflictul izbucnit pe 28 februarie în Orientul Mijlociu a perturbat creșterea economică globală și a amplificat incertitudinea, iar China este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece s-a bazat pe cererea externă pentru a compensa „incapacitatea prelungită” de a relansa consumul intern. Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, spune că încetinirea exporturilor către principalele destinații a fost generalizată și leagă evoluția de incertitudinea globală asociată războiului din Iran. El anticipează o reducere a excedentului comercial în acest an, argumentând că China nu poate transfera integral către clienții externi creșterea costurilor cu energia. Ce urmează: între risc de cerere mai slabă și un posibil avantaj competitiv Pe de o parte, statutul Chinei de cel mai mare producător și importator de energie o expune acut la un șoc energetic global. Deși sursele diversificate și rezervele mari de petrol oferă o anumită protecție, incertitudinea privind durata conflictului riscă să afecteze cererea pentru cipuri și servere, complicând perspectivele de creștere. Pe de altă parte, unii analiști văd și un potențial câștig de competitivitate. Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, consideră că bunurile chinezești ar putea deveni „și mai competitive”, deoarece șocul energetic ar împinge prețurile în majoritatea țărilor mai mult decât în China, iar cererea globală pentru vehicule electrice produse în China ar putea crește. În același timp, Fred Neumann (HSBC) indică drept posibil amortizor decizia Chinei, luată la începutul anilor 2000, de a constitui stocuri de materii prime, iar Zichun Huang (Capital Economics) spune că, la nivelul întregului trimestru I, creșterea exporturilor a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și că exporturile ar putea rămâne solide în trimestrele următoare, susținute de cererea pentru semiconductori și tehnologii verzi. [...]
Israelul își declară interesul pentru „pace și normalizare” cu Libanul, un semnal cu potențial de deblocare diplomatică într-un dosar regional cu efecte directe asupra riscului geopolitic , potrivit Al Jazeera . Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar , a afirmat că Israelul vrea să ajungă la „pace și normalizare” cu Libanul. Declarația vine în contextul în care ambasadori din ambele țări urmează să se întâlnească în Statele Unite pentru discuții, marți. Din informațiile disponibile în material nu reiese agenda exactă a întâlnirii, nivelul de reprezentare dincolo de mențiunea „ambasadori” și nici dacă există un calendar sau obiective concrete care să poată fi măsurate pe termen scurt. [...]
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei , într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24 . Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată. Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor. De la ajutor militar la finanțare pentru achiziții și producție În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale. Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot , produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence. Ce transmite Berlinul despre miza industrială Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale. Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs. Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot. Proiectul de drone și investiții pentru „lovituri în profunzime” Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare. [...]
Cel puțin cinci petroliere cu legături cu Iranul au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz , în pofida blocadei navale anunțate de Washington, un semnal că măsura este dificil de aplicat integral într-unul dintre cele mai sensibile coridoare energetice ale lumii, potrivit Antena 3 . Datele de urmărire a navelor analizate de BBC Verify indică faptul că cele cinci nave au traversat strâmtoarea după începerea blocadei navale impuse de SUA. Două dintre ele au vizitat porturi iraniene, conform MarineTraffic. Ce nave apar în datele de urmărire În material sunt menționate următoarele cazuri, pe baza datelor de tracking: Christianna a traversat strâmtoarea luni, după ce a făcut escală în portul iranian Bandar Iman Khomeini. Rich Starry , sancționată de SUA pentru comerțul cu Iranul, a navigat peste noapte spre est din Sharjah (Emiratele Arabe Unite) prin strâmtoare. Murlikishan , aflată de asemenea sub sancțiuni americane pentru comerțul cu Iranul, a plecat din Lanshan (China) și s-a îndreptat spre vest; ultima poziție raportată era la est de insula iraniană Qeshm, potrivit MarineTraffic. Elpis a trecut marți spre est, venind din portul iranian Bushehr; nava este sub sancțiuni americane, iar destinația este descrisă ca necunoscută. O altă navă „cu legătură cu Iranul”, care se îndrepta spre un port din Emiratele Arabe Unite, este menționată de Al Jazeera. Separat, este amintită Peace Gulf , care arborează pavilion panamez și se îndreaptă spre portul Hamriyah (Emiratele Arabe Unite), conform datelor LSEG. De ce contează operațional: „spoofing” și limitele blocadei Materialul notează că este posibil ca unele nave să fi transmis rapoarte false de poziție („spoofing”) pentru a-și masca locațiile. În practică, astfel de tactici complică verificarea rutelor și aplicarea sancțiunilor sau a restricțiilor în timp real, mai ales într-o zonă cu trafic intens. Ce spune armata SUA despre blocadă Armata americană a declarat că, începând de luni, va bloca „tot traficul maritim care intră și iese din porturile iraniene”, dar că nu va împiedica libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene. Blocada asupra porturilor iraniene și a navelor iraniene a început luni seară, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că navigația către/dinspre porturi non-iraniene va fi permisă, întrucât măsura vizează traficul care intră sau iese din porturi iraniene. [...]
