Știri
Știri din categoria Externe
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media.
Zoran Stevanović, liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles.
Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății, conform articolului.
Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest.
Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării.
În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar.
Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz.
Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”.
Recomandate
Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA , pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul , care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina. Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile. Calculul electoral de la Washington și miza Congresului Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului. „Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.” În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”. Rolul lui Marco Rubio și limitele negocierilor Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”. Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide. Cum se poziționează Kievul: garanții și extinderea formatului De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”. În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev. [...]
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare , inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo , pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.” De ce contează pentru economie: presiune pe bugete și pe industria de apărare Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată. „Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.” Blocajele UE: piață fragmentată, certificări nevalabile și lipsă de contracte Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent. În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid. „Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.” Ce urmează: mai multă responsabilitate europeană și adaptare la „războiul dronelor” Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană. În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina. [...]
Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]
România a convocat Consiliul de Securitate al ONU după încălcarea spațiului aerian de o dronă atribuită Rusiei , într-un demers cu miză de securitate și presiune diplomatică, potrivit Mediafax . Sesiunea specială are loc luni, 1 iunie 2026, cu participarea ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Solicitarea României vine după incidentul de la Galați, descris de MAE drept „deosebit de grav”: o dronă atribuită Federației Ruse ar fi încălcat spațiul aerian național, iar ulterior a avut loc o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce a ajuns cazul la ONU Conform informațiilor prezentate, o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. În urma incidentului, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului. Miza demersului: presiune diplomatică și invocarea Cartei ONU Oana Țoiu a transmis că, „pentru prima dată”, Consiliul de Securitate se reunește „la solicitarea expresă a României” pe o temă care implică direct țara. Ministrul a precizat că va prezenta, de la ora locală 15.00 (22.00 ora României), „încălcările flagrante ale dreptului internațional” și riscurile generate de acțiuni repetate atribuite Federației Ruse. Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, iar MAE susține că incidentul de la Galați reprezintă „o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional”, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. În comunicarea MAE, obiectivele demersului sunt: aducerea în atenția comunității internaționale a consecințelor încălcării spațiului aerian românesc; creșterea presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale; continuarea, împreună cu partenerii din ONU, a presiunilor pentru „o încetare imediată a focului” și „o pace justă și durabilă” în Ucraina. Agenda la New York Pe lângă participarea la sesiunea Consiliului de Securitate, agenda ministrului de externe la New York include întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. [...]
China și Marea Britanie vor folosi dialogul strategic pentru a extinde cooperarea practică și a discuta dosare internaționale sensibile , pe fondul „turbulențelor și incertitudinii” din plan global, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, despre vizita în China a secretarului de externe britanic Yvette Cooper. Lin Jian a spus că Dialogul Strategic China–Marea Britanie, ajuns la a 11-a ediție, este un mecanism important de comunicare la nivel înalt între cele două țări. În acest context, el a argumentat că schimburile strategice au o „semnificație practică” mai mare, având în vedere că ambele state sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU . Ce se află pe agenda discuțiilor Potrivit declarațiilor transmise de partea chineză, în cadrul dialogului cele două părți vor avea „schimburi aprofundate” pe trei direcții: implementarea consensului important atins de liderii celor două țări; extinderea cooperării practice; abordarea „problemelor fierbinți” internaționale și regionale. Ce urmărește Beijingul Obiectivul enunțat este promovarea unei dezvoltări „susținute și aprofundate” a parteneriatului strategic cuprinzător China–Marea Britanie și ca beneficiile cooperării să servească mai bine „ambele țări și lumea”, conform aceleiași surse. Lin Jian a mai precizat că informații despre aranjamentele concrete ale vizitei vor fi comunicate ulterior. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
