Știri
Știri din categoria Externe
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media.
Zoran Stevanović, liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles.
Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății, conform articolului.
Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest.
Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării.
În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar.
Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz.
Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”.
Recomandate
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Premierul slovac Robert Fico cere reluarea rapidă a livrărilor prin conducta Druschba , după schimbarea de putere de la Budapesta, mizând pe o coordonare cu viitorul guvern ungar pentru „protejarea intereselor energetice”, potrivit Focus . Mesajul vine în contextul în care Druschba, rută importantă pentru țițeiul rusesc către Europa Centrală și de Est, este oprită din ianuarie, după ce a fost avariată pe teritoriul Ucrainei. Fico l-a felicitat pe Péter Magyar pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria și a transmis, într-o declarație scrisă pe X, că este pregătit pentru o „cooperare intensă” cu noua guvernare de la Budapesta. El a spus că ia act „cu deplin respect” de decizia alegătorilor ungari. Druschba, prioritate în agenda Bratislava–Budapesta În mesajul său, Fico a indicat că Slovacia vrea să acționeze împreună cu Ungaria pentru a-și apăra „interesele energetice”, cu accent pe conducta Druschba, prin care este transportat țiței rusesc către regiune. Conducta este descrisă ca având „peste 5.000 de metri” (formulare din sursă; unitatea pare improbabilă pentru o infrastructură de acest tip, dar articolul nu oferă o clarificare suplimentară). Potrivit textului, Druschba este scoasă din funcțiune de la finalul lunii ianuarie, după ce a fost avariată în Ucraina. Partea ucraineană atribuie avaria unui atac rusesc. Fico susține că există un „interes puternic” în regiune pentru repornirea conductei. Reuters , citată de Focus, notează că în Ucraina au loc lucrări de reparații, iar președintele Volodîmîr Zelenski ar fi indicat că acestea ar urma să fie finalizate în primăvară. Continuitate politică: cooperare cu noul guvern, elogii pentru Orbán Deși Viktor Orbán a pierdut alegerile, Fico a ținut să îl laude pe liderul ungar, aflat la putere de 16 ani, afirmând că relațiile slovaco-ungare sunt „mai bune ca niciodată” și că Orbán ar fi reprezentat „exemplar” interesele naționale și independența statului. În același timp, articolul reamintește că atât Slovacia, cât și Ungaria au continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia și au criticat frecvent sancțiunile Uniunii Europene, ceea ce a tensionat relația cu Ucraina, inclusiv la nivelul raporturilor personale dintre Zelenski, Fico și Orbán. Ce rămâne de urmărit calendarul efectiv al reparațiilor din Ucraina și momentul posibil al repornirii Druschba, menționat doar generic ca „în primăvară”; dacă noul guvern de la Budapesta va păstra linia de cooperare energetică cu Bratislava pe tema importurilor din Rusia, în condițiile presiunilor politice și de sancțiuni la nivelul UE. [...]
Israelul își declară interesul pentru „pace și normalizare” cu Libanul, un semnal cu potențial de deblocare diplomatică într-un dosar regional cu efecte directe asupra riscului geopolitic , potrivit Al Jazeera . Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar , a afirmat că Israelul vrea să ajungă la „pace și normalizare” cu Libanul. Declarația vine în contextul în care ambasadori din ambele țări urmează să se întâlnească în Statele Unite pentru discuții, marți. Din informațiile disponibile în material nu reiese agenda exactă a întâlnirii, nivelul de reprezentare dincolo de mențiunea „ambasadori” și nici dacă există un calendar sau obiective concrete care să poată fi măsurate pe termen scurt. [...]
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei , într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24 . Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată. Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor. De la ajutor militar la finanțare pentru achiziții și producție În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale. Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot , produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence. Ce transmite Berlinul despre miza industrială Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale. Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs. Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot. Proiectul de drone și investiții pentru „lovituri în profunzime” Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare. [...]
Cel puțin cinci petroliere cu legături cu Iranul au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz , în pofida blocadei navale anunțate de Washington, un semnal că măsura este dificil de aplicat integral într-unul dintre cele mai sensibile coridoare energetice ale lumii, potrivit Antena 3 . Datele de urmărire a navelor analizate de BBC Verify indică faptul că cele cinci nave au traversat strâmtoarea după începerea blocadei navale impuse de SUA. Două dintre ele au vizitat porturi iraniene, conform MarineTraffic. Ce nave apar în datele de urmărire În material sunt menționate următoarele cazuri, pe baza datelor de tracking: Christianna a traversat strâmtoarea luni, după ce a făcut escală în portul iranian Bandar Iman Khomeini. Rich Starry , sancționată de SUA pentru comerțul cu Iranul, a navigat peste noapte spre est din Sharjah (Emiratele Arabe Unite) prin strâmtoare. Murlikishan , aflată de asemenea sub sancțiuni americane pentru comerțul cu Iranul, a plecat din Lanshan (China) și s-a îndreptat spre vest; ultima poziție raportată era la est de insula iraniană Qeshm, potrivit MarineTraffic. Elpis a trecut marți spre est, venind din portul iranian Bushehr; nava este sub sancțiuni americane, iar destinația este descrisă ca necunoscută. O altă navă „cu legătură cu Iranul”, care se îndrepta spre un port din Emiratele Arabe Unite, este menționată de Al Jazeera. Separat, este amintită Peace Gulf , care arborează pavilion panamez și se îndreaptă spre portul Hamriyah (Emiratele Arabe Unite), conform datelor LSEG. De ce contează operațional: „spoofing” și limitele blocadei Materialul notează că este posibil ca unele nave să fi transmis rapoarte false de poziție („spoofing”) pentru a-și masca locațiile. În practică, astfel de tactici complică verificarea rutelor și aplicarea sancțiunilor sau a restricțiilor în timp real, mai ales într-o zonă cu trafic intens. Ce spune armata SUA despre blocadă Armata americană a declarat că, începând de luni, va bloca „tot traficul maritim care intră și iese din porturile iraniene”, dar că nu va împiedica libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene. Blocada asupra porturilor iraniene și a navelor iraniene a început luni seară, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că navigația către/dinspre porturi non-iraniene va fi permisă, întrucât măsura vizează traficul care intră sau iese din porturi iraniene. [...]
