Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Trump despre „junk food” readuc în prim-plan riscul dezinformării în sănătate, într-un moment în care liderul de la Casa Albă se pregătește de controlul medical anual, potrivit Digi24.
Într-un eveniment organizat luni seara la Casa Albă, dedicat îngrijirii medicale a femeilor însărcinate, Donald Trump a lăudat mâncarea de tip „junk food” și a sugerat că ar putea fi „mai valoroasă” decât „alte alimente”, relatează publicația germană Focus Online, citată de Digi24.
„Mă simt exact ca acum 50 de ani. E o nebunie. Nu se datorează faptului că mă alimentez deosebit de bine. Poate că este chiar cea mai bună alimentație. Cine știe care este cea mai bună alimentație? Poate că mâncarea de tip junk-food este bună și restul este rău.”
Tot în aceeași intervenție, Trump a afirmat că persoanele care se alimentează „extrem de sănătos” ar muri, uneori, mai devreme și a comparat propria vitalitate cu cea a predecesorului său, Joe Biden.
Casa Albă a anunțat că Trump, care împlinește 80 de ani luna viitoare, va face controlul medical anual pe 26 mai, la spitalul militar Walter Reed, lângă Washington. Potrivit comunicatului citat, verificările vor fi de rutină, inclusiv stomatologice.
Digi24 notează că Trump rămâne sub presiunea întrebărilor legate de starea sa de sănătate, deși mai puțin intens decât în cazul lui Joe Biden, iar președintele susține în mod regulat că este într-o formă bună fizic și mental.
Medicul său personal, dr. Sean Barbabella, a declarat recent că Trump a slăbit aproximativ nouă kilograme din 2020, chiar dacă, potrivit lui Trump, „antrenamentul” său ar însemna „cel mult un minut pe zi”.
De la revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a fost văzut ocazional cu vânătăi pe mâna dreaptă, uneori acoperite cu machiaj. Administrația a pus acest lucru pe seama utilizării regulate de aspirină în scopuri cardiovasculare și a mai precizat că președintele suferă de insuficiență venoasă cronică, descrisă ca o afecțiune comună și benignă, care poate provoca umflături și crampe.
Recomandate
Donald Trump reaprinde semnalele despre o posibilă reluare a dialogului cu Phenianul după ce a publicat o fotografie alături de Kim Jong Un, însoțită de un mesaj care sugerează o relație personală bună, potrivit Digi24 . Imaginea a fost postată pe platforma Truth Social și este din 2019, de la una dintre întâlnirile dintre cei doi lideri . Trump a comentat fotografia spunând că, dincolo de expresia „neprietenoasă” surprinsă în cadru, există și alte imagini în care zâmbesc împreună și că „se înțeleg de minune”. „În ciuda expresiei neprietenoase din această fotografie, există multe altele în care zâmbim; eu și Kim Jong Un ne înțelegem DE MINUNE!” De ce contează: semnal politic înaintea unui posibil summit Postarea vine în contextul în care, în aprilie, Fred Fleitz – fost șef de personal al Consiliului Național de Securitate în primul mandat al lui Trump și vicepreședinte al Institutului de Politici America First – a spus că ar exista „șanse mari” pentru un summit Trump–Kim în această toamnă, conform informațiilor citate de Digi24. Fleitz a mai afirmat că, deși Trump ar fi deschis unei noi întâlniri, SUA nu ar renunța la cererea de denuclearizare a Coreei de Nord. Condițiile discutate în jurul reluării negocierilor Potrivit declarațiilor lui Fleitz, o eventuală reluare a discuțiilor ar include două puncte majore: insistența SUA asupra denuclearizării Phenianului; recomandarea ca administrația Trump să ceară Coreei de Nord să înceteze trimiterea de arme către Rusia pentru războiul din Ucraina. Separat, Digi24 notează că, în iunie, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat presei de la Seul că Trump, după o întâlnire la summitul G7 din Franța, ar urma să se concentreze pe „problema nord-coreeană” după încheierea unui acord cu Iranul. [...]
Escaladarea retorică SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un coridor prin care trece, de regulă, aproximativ un sfert din comerțul mondial cu petrol transportat pe mare, într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc că pot controla accesul navelor, potrivit Digi24 . Teheranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne iraniană”, ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că va declara în curând această cale navigabilă strategică „teritoriu al Statelor Unite”, relatează Euronews, citată de Digi24. Nu este clar cât de serios a fost Trump, notează aceeași sursă, însă declarațiile au provocat o reacție dură din partea Iranului. Într-o postare pe X, Kazem Gharibabadi, ministrul adjunct de Externe al Iranului, a afirmat că „Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană” și a susținut că strâmtoarea va fi „închisă și deschisă numai la comanda Iranului”, atât timp cât SUA „nu vor accepta realitatea înfrângerii” și „nu vor renunța la iluzii”. De ce contează: un punct de blocaj pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei și este un punct strategic pentru tranzitul petrolului și gazelor naturale. Tensiunile recurente în jurul acestei rute au impact direct asupra riscului perceput în piața energetică, prin posibilitatea unor întreruperi ale transporturilor maritime. Contextul negocierilor și al blocadei Potrivit informațiilor citate, strâmtoarea a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile Washington–Teheran, iar Iranul ar fi închis efectiv trecerea după izbucnirea războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie. Digi24 mai arată că, în iunie, a existat un „memorandum de înțelegere” care prevedea, între altele, redeschiderea căii navigabile și reafirmarea de către Iran că „nu va achiziționa și nu va dezvolta arme nucleare”. În schimb, SUA ar fi urmat să ridice blocada navală și să anuleze sancțiunile, cu un termen de 60 de zile pentru o înțelegere finală. Ce urmează: risc de noi lovituri și presiune pe transportul maritim Eforturile de pace au fost puse sub presiune după atacuri iraniene asupra navelor din strâmtoare, în luna iulie, care au declanșat un nou val de lovituri aeriene americane și reînnoirea blocadei navale asupra porturilor iraniene, potrivit sursei. În acest context, schimbul de declarații dintre Trump și oficialii iranieni crește incertitudinea privind accesul prin Ormuz și, implicit, riscul operațional pentru transportul de energie pe mare. [...]
Ilie Bolojan a legat rolul Marinei de securitatea granițelor României , într-un mesaj public în care a numit forțele navale „o garanție” că țara își va apăra frontierele, potrivit Antena 3 . Mesajul are relevanță operațională și de politică publică prin modul în care pune accent pe componenta navală a apărării, într-un context regional în care securitatea la granițe rămâne un subiect sensibil. Din conținutul disponibil în pagina sursei reiese în principal titlul și tema intervenției, fără detalii suplimentare despre locul, momentul exact sau măsuri concrete asociate declarației (de exemplu, investiții, achiziții sau decizii administrative). Materialul este prezentat ca video, însă textul extras nu include transcrierea declarației. În lipsa altor elemente factuale în textul disponibil, nu se poate stabili din sursă dacă mesajul a fost însoțit de anunțuri privind bugetarea apărării navale, calendar de modernizare sau schimbări de organizare. [...]
România intră în top 10 destinații europene pentru muncă la distanță, pe criteriul cost–oportunități , într-un clasament care pune accent pe chirii, cheltuieli curente, siguranță și infrastructură digitală, potrivit Mediafax . Studiul citat de publicație (siviaggia.it) a evaluat 40 de state europene pe baza a 19 indicatori, luând în calcul inclusiv chiriile, cheltuielile la supermarket, existența spațiilor de coworking (birouri partajate), siguranța, asistența medicală, nivelul de cunoaștere a limbii engleze, evenimentele locale și condițiile de acordare a vizelor pentru „nomazii digitali” (persoane care lucrează online din alte țări). Cum arată topul și ce semnale economice transmite În clasamentul prezentat, România apare pe locul 10, după Lituania și înaintea altor state europene care nu sunt menționate în lista scurtă. Concluzia asociată poziționării României este că se remarcă „mai ales prin raportul dintre costuri și oportunități”, alături de Lituania. Top 10 din materialul citat este: Estonia Islanda Portugalia Muntenegru Croația Slovenia Cehia Spania Lituania România Repere de cost și „vize pentru nomazi digitali” în primele poziții Pentru primele poziții, articolul oferă și exemple de costuri și condiții de ședere, utile pentru a înțelege de ce criteriul „cost–beneficii” poate schimba ierarhiile: Estonia : chirie medie pentru un apartament cu un dormitor în centrul orașului Tallinn de 573 euro (aprox. 2.865 lei) pe lună; cheltuieli lunare pentru alimente de 247,80 euro (aprox. 1.240 lei) ; viza pentru nomazi digitali este valabilă un an și costă 85 euro (aprox. 425 lei) . Islanda : chirie medie de 2.098 euro (aprox. 10.490 lei) pe lună, dar cu cea mai rapidă conexiune la internet din clasament și multe spații de coworking. Portugalia : chirie medie în centrul orașului de 919 euro (aprox. 4.595 lei) ; viza anuală pentru nomazi digitali costă 80 euro (aprox. 400 lei) . Muntenegru : viza costă 26 euro (aprox. 130 lei) și poate ajunge până la 730 de zile (cea mai lungă durată dintre țările analizate); chirie medie 576 euro (aprox. 2.880 lei) ; cheltuieli cu alimentele 211,22 euro (aprox. 1.055 lei) . Croația : viză valabilă până la 540 de zile ; chirie medie 663 euro (aprox. 3.315 lei) ; cheltuieli cu alimentele 232,46 euro (aprox. 1.160 lei) , cu mențiunea că viteza internetului este „mai puțin impresionantă”. De ce contează pentru România În logica studiului, plasarea României în top 10 indică faptul că, pentru o parte dintre angajații care pot lucra de la distanță, costurile mai mici pot compensa diferențe de infrastructură sau servicii , atunci când sunt puse în balanță cu oportunitățile disponibile. Materialul nu detaliază indicatorii punctuali ai României și nici valorile de cost pentru piața locală, astfel că nu rezultă din sursă ce anume a cântărit decisiv în scorul final. [...]
Polonia împinge UE spre o integrare militară mai profundă , prin propunerea unei „Legiuni Europene” care să funcționeze ca forță permanentă și să poată recruta inclusiv veterani ucraineni după încheierea războiului, potrivit Digi24 . Miza este una de arhitectură de securitate și, implicit, de alocare a resurselor: Europa ar urma să preia „sarcina principală pe teren”, reducând dependența operațională de Statele Unite. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a susținut ideea într-un interviu acordat publicației Kathimerini, citat de Ukrinform. El a argumentat că Uniunea Europeană are nevoie de „o integrare militară mult mai profundă” și de o forță permanentă specializată, capabilă să atragă profesioniști cu experiență din „întreaga familie europeană”, inclusiv ucraineni cu experiență de luptă, după încheierea conflictului cu Rusia. „Nu putem apela la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în curtea noastră – fie că este vorba de o amenințare convențională, fie că Moscova folosește fluxurile migratorii din Africa și Orientul Mijlociu ca armă împotriva UE.” Nu „alternativă la NATO ”, ci un pilon european mai puternic Sikorski a insistat că inițiativa nu ar urmări să dubleze structurile NATO și nici să creeze o alternativă paralelă, ci să întărească „pilonul european” în interiorul Alianței. În această logică, rolul Statelor Unite rămâne „indispensabil” pentru apărarea colectivă, însă ar evolua spre furnizarea de capacități tehnologice și de informații, în timp ce Europa ar trebui să ducă greul operațional „pe teren”. De ce contează: presiune pentru decizii de organizare și resurse Propunerea pune pe agenda UE o discuție despre cum ar putea fi organizată o forță permanentă și din ce bazin de personal ar putea fi alimentată, inclusiv prin integrarea unor militari ucraineni cu experiență. În același timp, mesajul politic este că Europa trebuie să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru securitatea proprie, în condițiile în care amenințările invocate includ atât riscuri militare convenționale, cât și utilizarea migrației ca instrument de presiune. În context, Digi24 notează și o declarație atribuită fostului ambasador al SUA în Ucraina, Roman Popadyuk, potrivit căreia Ucraina ar avea „cea mai numeroasă și mai experimentată armată din Europa”, ceea ce ar face-o un element important în viitoarea arhitectură de securitate a continentului. [...]
Rusia avertizează că un transfer de armament din SUA via Turcia către Ucraina ar putea deteriora relațiile bilaterale , după ce Moscova a cerut explicații Washingtonului și Ankarei privind o posibilă livrare, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de stabilitate diplomatică și de predictibilitate a relațiilor dintre state care, cel puțin formal, au încercat să joace și roluri de mediatori. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că Kremlinul a contactat oficiali din SUA și Turcia pentru a-și exprima îngrijorarea legată de un „viitor transfer” de arme către Ucraina, informație relatată de Kyiv Independent. Ce ar include pachetul de armament invocat Declarațiile vin la o săptămână după ce documente ale Congresului SUA ar fi indicat că Turcia intenționa să transfere către Kiev un lot de arme fabricate în SUA , inclusiv sisteme cu rază lungă de acțiune. În material sunt menționate: 70 de rachete M39 ATACMS (sisteme de rachete tactice ale armatei, cu rază lungă de acțiune); 12 lansatoare multiple de rachete M270 (MLRS); peste 2.000 de muniții cu dispersie; 47.000 de proiectile de obuzier. Potrivit aceleiași surse, Turcia ar urmări să renunțe la sisteme mai vechi pe măsură ce trece la modele noi. De ce contează: presiune asupra rolului de „mediator” și asupra relațiilor bilaterale Zaharova a avertizat că o astfel de livrare ar produce „daune grave” relațiilor Rusiei cu Washingtonul și Ankara și ar submina eforturile SUA și Turciei de a acționa ca mediatori în conflictul dintre Kiev și Moscova. „Încercările de a folosi o retorică care promovează pacea, în timp ce se furnizează simultan arme către (Ucraina), erodează inevitabil încrederea reciprocă, mai ales pe fondul asigurărilor repetate ale oficialilor turci că Turcia evită livrările de arme «letale» către Kiev.” În același timp, Turcia este prezentată ca având o poziționare dublă: menține un parteneriat economic și politic cu Moscova, dar a furnizat și arme către Kiev și s-a promovat ca potențial mediator. Contextul politic din SUA, potrivit materialului Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, și-a început al doilea mandat promițând să pună capăt războiului din Ucraina, însă demersurile de mediere ar fi intrat în impas pe fondul războiului pe care îl duce în prezent împotriva Iranului. Totodată, după preluarea mandatului, Trump ar fi redus semnificativ sprijinul militar pentru Kiev, în linie cu doctrina „America First”, ceea ce ar fi obligat Ucraina să se bazeze mai mult pe alți parteneri pentru armament esențial. În acest context, Moscova transmite că a cerut „lămuriri” despre livrarea viitoare și susține că „nu este prea târziu” pentru o reevaluare. „Nu este prea târziu să evaluăm situația cu luciditate”, a spus Zaharova. [...]
