Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Trump despre „junk food” readuc în prim-plan riscul dezinformării în sănătate, într-un moment în care liderul de la Casa Albă se pregătește de controlul medical anual, potrivit Digi24.
Într-un eveniment organizat luni seara la Casa Albă, dedicat îngrijirii medicale a femeilor însărcinate, Donald Trump a lăudat mâncarea de tip „junk food” și a sugerat că ar putea fi „mai valoroasă” decât „alte alimente”, relatează publicația germană Focus Online, citată de Digi24.
„Mă simt exact ca acum 50 de ani. E o nebunie. Nu se datorează faptului că mă alimentez deosebit de bine. Poate că este chiar cea mai bună alimentație. Cine știe care este cea mai bună alimentație? Poate că mâncarea de tip junk-food este bună și restul este rău.”
Tot în aceeași intervenție, Trump a afirmat că persoanele care se alimentează „extrem de sănătos” ar muri, uneori, mai devreme și a comparat propria vitalitate cu cea a predecesorului său, Joe Biden.
Casa Albă a anunțat că Trump, care împlinește 80 de ani luna viitoare, va face controlul medical anual pe 26 mai, la spitalul militar Walter Reed, lângă Washington. Potrivit comunicatului citat, verificările vor fi de rutină, inclusiv stomatologice.
Digi24 notează că Trump rămâne sub presiunea întrebărilor legate de starea sa de sănătate, deși mai puțin intens decât în cazul lui Joe Biden, iar președintele susține în mod regulat că este într-o formă bună fizic și mental.
Medicul său personal, dr. Sean Barbabella, a declarat recent că Trump a slăbit aproximativ nouă kilograme din 2020, chiar dacă, potrivit lui Trump, „antrenamentul” său ar însemna „cel mult un minut pe zi”.
De la revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a fost văzut ocazional cu vânătăi pe mâna dreaptă, uneori acoperite cu machiaj. Administrația a pus acest lucru pe seama utilizării regulate de aspirină în scopuri cardiovasculare și a mai precizat că președintele suferă de insuficiență venoasă cronică, descrisă ca o afecțiune comună și benignă, care poate provoca umflături și crampe.
Recomandate
Donald Trump își extinde justificarea pentru atacurile SUA asupra Iranului , susținând acum că țintele lovite în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer ” ar fi fost nu doar obiective ale programului nuclear, ci și „fabrici de droguri”, fără să prezinte dovezi, potrivit Digi24 . Miza practică a acestei schimbări de discurs este una de reglementare și politică externă: o astfel de încadrare poate influența modul în care administrația americană își argumentează legal și public eventuale noi lovituri. O nouă narațiune, fără elemente prezentate public La un miting în Oklahoma, Trump a afirmat că instalațiile lovite ar fi avut și rol de producție de droguri, pe lângă activități legate de arme nucleare. În relatarea Digi24, președintele SUA nu a oferit detalii despre ce droguri ar fi fost produse și nici elemente care să susțină afirmația. Potrivit informațiilor publice invocate în articol, Fordow, Natanz și Isfahan sunt asociate programului nuclear iranian, iar relatările despre Operațiunea „Midnight Hammer” au indicat programul nuclear drept obiectivul atacurilor. „Asta făceau. Era vorba de arme nucleare și droguri. Se ocupau de droguri, dar se ocupau și de armele nucleare”, a declarat Trump. Contextul operațiunii și ce se schimbă în mesaj Digi24 notează că, până acum, Trump a prezentat în mod repetat programul nuclear iranian ca motiv principal pentru acțiunea militară americană. Noua formulare apare în contextul în care președintele american „încearcă să explice din nou” motivele care au stat la baza atacurilor. Operațiunea „Midnight Hammer”, desfășurată în iunie 2025, a vizat infrastructura nucleară iraniană, iar administrația de la Washington a prezentat misiunea drept una menită să distrugă sau să degradeze puternic programul nuclear al Teheranului, potrivit articolului. Amenințări cu noi lovituri, pe fondul unei anchete în desfășurare În paralel, Trump a avertizat Teheranul cu noi lovituri „foarte dure” dacă se va confirma implicarea Iranului într-o tentativă de deturnare a unui avion care zbura spre Israel, relatează Digi24, citând The Independent. Conform informațiilor din articol, un copilot al unei aeronave FlyDubai l-ar fi atacat pe căpitan și ar fi încercat să preia controlul avionului; pasagerii și echipajul l-au imobilizat, iar aeronava a aterizat de urgență în Arabia Saudită. La bord se aflau peste 180 de persoane. Ancheta privind motivul atacului și eventualele legături cu Iranul este în desfășurare, iar până în prezent nu a fost stabilit public un motiv definitiv și nici o legătură confirmată cu Iranul. Întrebat despre o posibilă ripostă, Trump a răspuns: „Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji.” [...]
Mesajul public pro-Trump al lui Isaac Herzog încearcă să acopere fisurile din relația SUA–Israel în plin război cu Iranul, pe fondul unor semnale tot mai vizibile că Washingtonul și Tel Avivul nu sunt aliniate pe toate deciziile, potrivit Digi24 . Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a numit pe Donald Trump „prietenul nr. 1” al țării sale într-un interviu acordat lui Jan Philipp Burgard, din Axel Springer Global Reporters Network. Herzog a spus că Israelul are o „prietenie deosebită” cu administrația Trump, în ciuda tensiunilor apărute între cele două capitale în legătură cu războiul cu Iranul, relatează Politico. „În primul rând, avem mulți prieteni. Cred că președintele Trump este prietenul nr. 1. Avem o prietenie deosebită cu administrația și cu el.” De ce contează: semnale de unitate, în timp ce apar dezacorduri Declarațiile lui Herzog vin în linie cu mesajele recente ale premierului Benjamin Netanyahu, care a încercat să întărească public ideea unei relații strânse cu Trump, chiar dacă există diferențe de poziție privind războiul cu Iranul. Netanyahu a spus săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU, că Israelul „nu are un partener mai important decât președintele Trump”. În spatele acestor declarații, materialul indică însă mai multe episoade care sugerează fricțiuni: vicepreședintele american JD Vance, care s-ar fi opus în privat războiului din Iran, a declarat luna trecută că Washingtonul nu poate permite ca politica externă să fie „subordonată statului Israel”; Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „nebun” într-o convorbire telefonică, potrivit unor relatări despre discuția dintre cei doi; administrația Trump ar fi avut o reacție rezervată la anunțul Marii Britanii privind sancțiuni împotriva unor așezări israeliene. Sancțiunile britanice și încercarea de a menține canalul politic deschis Herzog a criticat dur sancțiunile britanice în interviul acordat Global Reporters Network. Totodată, el a făcut referire la o conversație recentă între Trump și Netanyahu și a descris drept „foarte încurajatoare și întăritoare” declarațiile lui Trump legate de o tentativă de deturnare a unui zbor FlyDubai. În același timp, președintele israelian a admis că o relație apropiată între două state nu exclude dezacordurile și a invocat, ca exemplu, relațiile Israelului cu Germania și cu țări din America Latină, Africa și Asia. „Putem avea discuții aprinse cu mulți dintre prietenii noștri. Asta înseamnă democrația.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Politico. [...]
Europa a acceptat să elibereze petrol din rezervele strategice, o decizie cu potențial de temperare a prețurilor la carburanți , după presiuni diplomatice exercitate de SUA, potrivit Libertatea . Anunțul a fost făcut de Donald Trump , care susține că „procesul va începe imediat”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a transmis că Europa „a fost de acord să elibereze o cantitate masivă” din rezervele sale de petrol și că demersul începe fără întârziere. „Europa tocmai a fost de acord să elibereze o cantitate masivă din rezervele sale consistente de petrol. Procesul va începe imediat. […] Președintele DJT” De ce contează: presiune pe prețuri și pe inflație Miza declarată a deblocării stocurilor este creșterea ofertei pe piață, cu efect de reducere a presiunii inflaționiste și de temperare a scumpirilor la benzinării, într-un context de incertitudini legate de rutele de aprovizionare și de capacitățile globale de rafinare. Libertatea notează că, potrivit AAA, prețurile medii ale petrolului în SUA au urcat la un record de 6,50 dolari pe galon (aprox. 5,8 lei/litru) la finalul lunii trecute, pe fondul întreruperilor de aprovizionare alimentate de războiul din Iran și de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Cum s-a ajuns aici: avertismentul privind exporturile SUA către Europa Decizia europeană vine după ce Casa Albă ar fi exercitat presiuni diplomatice asupra statelor UE pentru a interveni direct pe piața carburanților, relatează CNBC , citată de Libertatea. În paralel, administrația americană a avertizat că ia în calcul restricționarea sau oprirea exporturilor de petrol din SUA către Europa dacă guvernele europene nu contribuie la stabilizarea prețurilor prin utilizarea propriilor rezerve, avertisment care ar fi vizat inclusiv economii mari precum Franța și Germania. În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut public accelerarea angajamentelor europene și punerea „imediată” la dispoziție a unor provizii suplimentare, pentru a face față perturbărilor. Ce urmează și ce rămâne neclar Trump afirmă că eliberarea rezervelor începe imediat, iar statele europene ar fi intrat în ședințe de criză pentru a analiza deblocarea stocurilor strategice, inclusiv de motorină. Materialul nu precizează însă volumul exact pe care Europa îl va pune pe piață și nici calendarul operațional al livrărilor, detalii esențiale pentru a evalua impactul efectiv asupra prețurilor. [...]
Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]
Donald Trump a condiționat o escaladare militară împotriva Iranului de confirmarea implicării Teheranului în atacul din plin zbor asupra unui avion FlyDubai , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate în Orientul Mijlociu și alimentează riscul de instabilitate regională, într-un moment în care SUA își consolidează deja prezența militară în zonă. Într-un schimb de opinii cu presa la Casa Albă, președintele american a spus că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă se va demonstra responsabilitatea Teheranului în incidentul de la bordul zborului FlyDubai. Trump a indicat că „înclină” spre ipoteza implicării Iranului, dar a precizat că evaluarea este încă în desfășurare. „Vor fi loviţi foarte puternic, nu vă faceţi griji.” Tot joi, într-un interviu acordat revistei Time, Trump a apreciat drept „posibilă” intensificarea atacurilor împotriva Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate la începutul lunii noiembrie, notează Digi24, care citează Agerpres. Consolidarea prezenței militare americane în regiune Pe fundalul acestor declarații, Wall Street Journal a relatat că Pentagonul ar urma să trimită un portavion și alte nave în regiune, ceea ce ar însemna un plus de 9.000–10.000 de soldați, cu sosire programată pentru sfârșitul lunii noiembrie. În prezent, două portavioane americane se află deja în Orientul Mijlociu. Nu este clar, potrivit AFP, dacă numărul acestora va crește la trei sau dacă nava anunțată o va înlocui pe una dintre cele deja desfășurate. Ce rămâne incert Elementul-cheie rămâne confirmarea implicării Iranului în atacul invocat de Trump. Din informațiile prezentate, președintele SUA nu a oferit dovezi publice și a subliniat că autoritățile „lucrează la acest aspect” în acest moment. [...]
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia , într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24 . Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa. Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres. Context: separarea operațiunilor din Rusia și profilul lui Schröder Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate. Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft. De ce contează Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin. Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
