Știri
Știri din categoria Externe
Majorarea la 25% a taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din UE riscă să scumpească importurile auto în SUA și să reaprindă tensiunile comerciale transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că măsura va intra în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Agerpres.
Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că Uniunea Europeană nu s-ar fi conformat unui acord comercial cu Statele Unite, fără să precizeze ce încălcări ar fi avut loc.
Anul trecut, Trump convenise cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un acord comercial-cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora.
Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv pe fondul disputelor legate de intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei.
La această incertitudine s-a adăugat și o decizie a Curții Supreme a SUA, potrivit căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale, mai notează Agerpres.
În acest context, anunțul privind creșterea la 25% a taxelor pentru autovehiculele importate din UE indică o nouă etapă de presiune comercială, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de export și a costurilor pe lanțul auto dintre Europa și piața americană.
Recomandate
Administrația Trump încearcă să evite votul Congresului pe războiul cu Iranul invocând faptul că există un armistițiu în vigoare din 8 aprilie, iar conflictul „s-a încheiat deja”, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este termenul legal de 60 de zile, care expiră vineri, și care, în mod normal, ar obliga Casa Albă să ceară aprobarea formală a Congresului pentru continuarea operațiunilor. În paralel, Teheranul a transmis o nouă propunere de negocieri către Statele Unite prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit agenției oficiale de presă a Iranului, însă discuțiile sunt descrise ca fiind în impas. Termenul de 60 de zile și disputa pe „armistițiu” Articolul notează că „ Rezoluția privind puterile de război ” este legea care impune președintelui SUA să obțină aprobarea Congresului pentru acțiuni militare care depășesc 60 de zile. În acest context, oficiali ai administrației Trump susțin că, dacă războiul este considerat încheiat ca urmare a armistițiului, nu mai există obligația de a cere votul Congresului pentru prelungire. Pete Hegseth, secretarul de război al SUA, a susținut că limitarea de 60 de zile ar fi „suspendată” pe durata armistițiului: „În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu.” Negocieri fără perspectivă rapidă Pe canalul diplomatic, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a spus că „nu este rezonabil” să se aștepte rezultate rapide, indiferent cine este mediatorul. Donald Trump a afirmat, la rândul său, că Iranul „abia așteaptă să facă un acord”, insistând că Teheranul nu poate avea arme nucleare. Iranul contestă că ostilitățile s-au oprit Teheranul consideră că blocada impusă de americani porturilor iraniene echivalează cu o continuare a acțiunilor militare, iar președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat public blocada navală, potrivit materialului. Separat, liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj sfidător, citit la televiziune, iar Mojtaba Khamenei a promis să protejeze „capacitățile nucleare și rachetele” ale țării. Ce urmează Pe fondul termenului care expiră vineri, articolul menționează că Donald Trump a fost informat de oficiali de rang înalt de la Pentagon despre opțiunile privind continuarea războiului. În același timp, un senator democrat, John Blumenthal, a spus că are impresia, inclusiv din briefinguri, că „un atac e iminent”, avertizând asupra riscului de escaladare și pierderi de vieți omenești. [...]
O nouă propunere de armistițiu transmisă de Teheran către Washington menține în prim-plan riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în mare parte traficului maritim, iar prețurile țițeiului reacționează la fiecare semnal din negocieri, potrivit Mediafax . În articol se arată că, odată cu încheierea termenului-limită de 60 de zile în care președintele SUA Donald Trump ar trebui să ceară aprobarea Congresului pentru a declara război Iranului sau, alternativ, să oprească operațiunile militare, Teheranul a trimis o nouă propunere „pentru a pune capăt războiului”, iar partea iraniană așteaptă răspunsul SUA. Canalul de negociere și mesajele publice Mediafax notează că Iranul a transmis joi SUA, prin intermediul mediatorilor pakistanezi, răspunsul la ultimele amendamente americane la un acord de încheiere a războiului, informație atribuită jurnalistului Barack Ravid. Agenția iraniană IRNA a difuzat, la rândul ei, că Teheranul a transmis Pakistanului textul unei noi propuneri pentru discutarea unui armistițiu pe termen lung. În paralel, președintele Curții Supreme a Iranului a declarat că Teheranul „nu a încetat niciodată negocierile” cu SUA, dar „nu va accepta impuneri” și este pregătit să reia războiul, potrivit aceleiași surse. Strâmtoarea Ormuz, miza care ține prețul petrolului sub presiune Pe fondul blocajelor din negocieri și al faptului că Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă majorității traficului maritim, prețurile petrolului au crescut, însă au rămas sub maximele ultimilor patru ani, conform datelor citate de Mediafax: Brent (livrare iulie): +1,0%, la 111,48 dolari/baril (aprox. 512 lei) WTI: +0,4%, la 105,50 dolari/baril (aprox. 485 lei) În același timp, Iranul a avertizat că va răspunde cu „atacuri prelungite și dureroase” împotriva pozițiilor americane dacă Washingtonul își reia atacurile și revendicările în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce, în evaluarea publicată, complică planurile americane de a crea o alianță pentru redeschiderea rutei maritime. Context politic: presiune internă în SUA și tensiuni cu aliații europeni Mediafax mai relatează că Donald Trump a contestat eforturile Congresului de a limita puterile sale militare, în timp ce își pregătește opțiunile în cazul în care negocierile eșuează. Totodată, disputa dintre SUA și aliații europeni ar fi escaladat, Trump amenințând cu retragerea trupelor americane din Germania, Italia și Spania, pe fondul dezacordurilor legate de războiul din Iran. Separat, presa iraniană a relatat că sistemele de apărare aeriană au fost activate joi seară împotriva unor aeronave mici și vehicule aeriene fără pilot deasupra Teheranului. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este răspunsul SUA la propunerea transmisă prin mediatorii pakistanezi. Până la un semnal ferm privind un armistițiu, riscul operațional din Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de volatilitate pentru piața petrolului. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de liderii europeni reaprinde riscul unor decizii cu impact direct asupra securității și economiei UE , inclusiv prin amenințarea reducerii celor 36.400 de militari americani staționați în Germania, potrivit Reuters . În ultimele săptămâni, tensiunile transatlantice s-au accentuat pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul. Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz , pe care l-a numit „total ineficient”, după criticile acestuia privind conflictul, și a amenințat că va reduce prezența militară americană din Germania. În paralel, a vizat și Regatul Unit, cu atacuri personale la adresa premierului Keir Starmer și cu amenințarea unui „tarif mare” pentru importurile din Marea Britanie. De ce contează: semnale de presiune asupra NATO și a posturii militare americane în Europa Cea mai sensibilă dimensiune pentru Europa este că disputa politică se poate traduce în măsuri concrete în cadrul NATO. Reuters notează că Departamentul Apărării al SUA a luat în calcul sancționarea unor aliați pe care îi consideră insuficient de aliniați operațiunilor americane în războiul cu Iranul, inclusiv: suspendarea Spaniei ca membru NATO; revizuirea recunoașterii americane a Insulelor Falkland ca teritoriu britanic. Un diplomat european a descris situația drept „neliniștitoare”, adăugând că guvernele europene se așteaptă la surprize „oricând”. „Flatarea nu mai funcționează”: schimbare de ton în capitalele europene Potrivit unor diplomați europeni citați de Reuters, încercările unor lideri de a stabiliza relația cu Washingtonul prin vizite regulate, acorduri comerciale și ajustări de politici (unele nepopulare intern) nu i-au ferit de noi atacuri după declanșarea războiului cu Iranul, în februarie. Un al doilea diplomat a invocat modelul Angelei Merkel: să nu reacționezi imediat, să lași „furtuna” să treacă, dar să rămâi ferm pe poziții. Același diplomat a susținut că inclusiv cei care au încercat o abordare conciliantă au fost ținta insultelor, concluzia fiind că „nici flatarea nu funcționează”. Casa Albă nu a comentat imediat. Efecte colaterale: costuri energetice și presiune politică internă în Europa Jeffrey Rathke, fost diplomat american și șef al American-German Institute de la Johns Hopkins University, a spus că aliații europeni devin mai vocali împotriva politicilor lui Trump, inclusiv din cauza presiunii politice interne. El a indicat că războiul afectează direct publicul german, invocând o creștere a costurilor energiei asociată conflictului. În același timp, un fost oficial american de rang înalt din domeniul apărării a afirmat că oficialii militari germani au rămas relativ calmi și că cooperarea militară a continuat, sugerând că ar putea fi vorba de „multă fanfaronadă” fără schimbări finale. Ce urmează: accelerarea autonomiei europene în materie de apărare Diplomați europeni au declarat că rămân angajați față de relația transatlantică, dar consideră că „status quo-ul” de după Al Doilea Război Mondial nu mai poate fi baza exclusivă a securității europene. Un diplomat occidental a spus că Europa trebuie să fie nu doar o „putere blândă”, ci să-și susțină influența și prin capacități militare, menționând că statele europene acționează rapid pentru a-și extinde capabilitățile de apărare. [...]
Publicarea înregistrării video urmărește să contracareze acuzațiile privind un posibil „foc prietenos” în incidentul armat de la gala corespondenților de la Casa Albă, potrivit Euronews , care citează dpa. Autoritățile americane au făcut publică joi filmarea atacului produs la dineul cu presa din Washington, la care a participat președintele SUA, Donald Trump . Incidentul a avut loc sâmbăta trecută, când un bărbat „puternic înarmat” a pătruns printr-un punct de control de securitate și a fost copleșit de forțele de ordine; s-au tras focuri de armă, iar Trump a fost evacuat de gărzile de corp. Procurorul american pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, a spus că publicarea imaginilor are rolul de a demonstra că „nu există nicio dovadă că împușcăturile au fost rezultatul unui foc prietenos”. Ce arată filmarea și cum este folosită în anchetă Pirro a precizat că înregistrarea a fost furnizată instanțelor și îl arată pe presupusul atacator, Cole Allen, împușcând un ofițer al Serviciului Secret . În același timp, potrivit procurorului, videoclipul include și imagini care îl surprind pe Allen supraveghind zona adiacentă Hotelului Hilton cu o zi înainte de atac. Pirro a scris pe X că biroul său, împreună cu FBI, continuă „ancheta extinsă” pentru a-l aduce pe Allen în fața justiției. Materialul video este o compilație de imagini din zile diferite și îl arată pe Allen inclusiv în sala de sport a hotelului și pe un coridor. Unele secvențe sunt încetinite, accelerate sau adnotate, iar clipurile nu includ sunet. Ce urmează în plan juridic Cole Allen a fost acuzat luni de tentativă de asasinare a lui Donald Trump, conform informațiilor prezentate în articol. Publicarea filmării indică faptul că procurorii încearcă să fixeze rapid, în spațiul public și în instanță, o versiune a faptelor care să elimine ipoteza unei erori a forțelor de ordine în schimbul de focuri. [...]
Donald Trump ia în calcul retragerea parțială a trupelor SUA din Italia și Spania, o mișcare care ar putea slăbi capacitatea de reacție rapidă a NATO în Europa , potrivit Mediafax . Președintele american a spus joi că o decizie ar urma să fie luată „foarte curând”, fără să ofere detalii despre amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri. Declarațiile vin la scurt timp după ce Trump a invocat posibilitatea reducerii efectivelor americane și în Germania, pe fondul tensiunilor dintre Washington și mai mulți aliați europeni legate de războiul din Iran, relatează Le Figaro. De ce contează pentru NATO: baze-cheie și logistică Italia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni. În acest context, o reducere a efectivelor ar însemna o schimbare semnificativă a posturii militare a SUA în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO. Contextul politic: presiuni asupra aliaților și disputa cu Berlinul Trump a legat public discuția despre retrageri de nemulțumirile față de nivelul de implicare al unor aliați în conflictul cu Iranul, sugerând o recalibrare a prezenței militare americane în Europa. În Germania, tema a fost alimentată de un schimb dur de replici cu cancelarul Friedrich Merz , care afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Merz nu a răspuns direct amenințărilor privind retragerea militară, dar a cerut menținerea unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO. Ce alte măsuri ar mai fi analizate Potrivit unor informații anterioare menționate de Mediafax, Washingtonul ar analiza și alte pârghii de presiune asupra aliaților occidentali, între care: o posibilă suspendare a Spaniei din NATO; reconsiderarea poziției SUA privind Insulele Falkland , în contextul disputei dintre Regatul Unit și Argentina. Deocamdată, nu există detalii oficiale despre dimensiunea sau calendarul unei eventuale retrageri din Italia și Spania, iar Trump nu a precizat ce criterii ar sta la baza deciziei. [...]
Uniunea Europeană a oprit finanțarea pentru Serbia , după ce a constatat un regres al independenței justiției, o decizie care poate bloca accesul Belgradului la bani europeni exact în perioada în care țara negociază aderarea, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut la conferința de la Fribourg de comisarul european pentru extindere, Marta Koss , care a precizat că plățile sunt suspendate în cadrul planului de dezvoltare. Măsura este legată de „regresul înregistrat de sistemul judiciar al țării”. „Până când această situație nu va fi remediată, țara nu va putea primi sprijin financiar din partea UE.” Koss a adăugat că Serbia nu poate „sta pe două scaune în același timp” atunci când se află în pragul aderării la Uniunea Europeană. Ce înseamnă decizia: presiune financiară legată de statul de drept Serbia nu este membră a UE, însă negociază aderarea din 2014 și, conform informațiilor din articol, are dreptul să primească granturi pentru realizarea reformelor juridice. Suspendarea plăților mută presiunea de pe planul politic pe unul direct financiar: fără deblocarea situației din justiție, finanțarea rămâne oprită. În contextul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între parcursul de integrare europeană (care vine cu finanțare de la Bruxelles) și păstrarea legăturilor cu Rusia, împotriva căreia Serbia nu a impus sancțiuni, mai notează materialul. Context: avertismente anterioare și miza banilor Pe 10 aprilie, Politico relata că UE ar putea priva Serbia de finanțare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresul proceselor democratice și legăturile strânse cu Moscova. Tot atunci, Marta Koss a indicat o listă de îngrijorări, de la legi care ar submina independența justiției până la represiuni împotriva protestatarilor și amestec în mass-media independentă. Potrivit Digi24, în perioada 2021–2024 UE a alocat Serbiei peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile. De asemenea, guvernul sârb a informat că, din 2000, țara a primit de la Europa peste 7 miliarde de euro sub formă de finanțare și investiții. Un episod separat care a amplificat tensiunile Articolul mai menționează că, pe fondul nemulțumirii europene față de Belgrad, Serbia i-a eliberat pe 27 aprilie un pașaport lui Jakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov, printr-o procedură specială. Nu este clar pentru ce merite a primit cetățenia, iar guvernul sârb a anulat-o a doua zi, după reacții în mass-media, invocând că acesta „poate fi considerat o potențială amenințare la adresa securității naționale”. Ce urmează Conform declarațiilor comisarului european citate în material, reluarea sprijinului financiar depinde de remedierea problemelor semnalate în zona justiției. În lipsa unor pași care să răspundă acestor critici, Serbia riscă să rămână fără acces la finanțarea europeană asociată parcursului de aderare. [...]
