Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran, inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios. Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei).
Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi.
Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz, un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală.
În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime.
Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului.
Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată.
Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș.
Recomandate
Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului , după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică. „Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.” Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice. „Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.” Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”. Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur” Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe. Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior. Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis. Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu: Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak ); Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan); Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei); Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului). Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”. Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război. El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”. În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]
Londra încearcă să reducă riscul de fricțiuni cu Washingtonul după ce noul ministru britanic de externe, Ed Miliband , a avut în trecut declarații dure la adresa lui Donald Trump, iar ambasadorul SUA în Marea Britanie a ales acum să le trateze ca pe un episod depășit, potrivit news.ro . Warren Stephens, ambasadorul SUA la Londra, a declarat joi la Sky News că afirmațiile lui Miliband sunt vechi și și-a exprimat speranța că „opiniile sale s-au schimbat”. Întrebat dacă Miliband poate colabora eficient cu administrația Trump și Casa Albă, Stephens a răspuns că percepțiile despre Trump din 2016 erau „probabil mult diferite” față de cele de acum. Declarațiile vechi, test pentru relația bilaterală Ed Miliband a devenit luni șef al diplomației britanice în guvernul condus de noul prim-ministru Andy Burnham. Potrivit relatării, după victoria electorală a lui Trump din 2016, Miliband l-a numit pe acesta „rasist, misogin și un hărțuitor sexual dovedit” și a spus ulterior că președintele SUA „a coborât ștacheta idioțeniei”. Stephens a spus că Miliband „a greșit atunci”, dar a adăugat că și el a făcut în trecut remarci pe care, privind înapoi, le-ar reconsidera. Cum își justifică Miliband poziția acum După a doua victorie electorală a lui Trump, din 2024, Miliband a fost întrebat despre comentariile sale anterioare și le-a descris drept „irelevante”. El a mai spus că nu crede că Donald Trump îi citește mesajele de pe rețelele sociale. În același context, materialul amintește că și David Lammy, care a deținut anterior portofoliul de la Foreign Office, a avut postări critice la adresa lui Trump înainte de a prelua funcția, dar a invocat prietenia cu vicepreședintele SUA, JD Vance , pentru a reduce impactul negativ. [...]
Casa Albă condiționează acordul nuclear civil cu Arabia Saudită de normalizarea relațiilor cu Israelul , o legătură care poate schimba atât calendarul, cât și conținutul final al înțelegerii, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a susținut că noul acord semnat de SUA cu Arabia Saudită „nu va include îmbogățirea uraniului” și că aprobarea lui este „total condiționată” de aderarea regatului la Acordurile Abraham (cadrul de normalizare a relațiilor dintre Israel și unele state arabe). Mesajul a fost publicat de Trump pe Truth Social . Ce se negociază, concret Acordul a fost semnat miercuri, la Washington, de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, după peste un an de negocieri. Documentul prevede că firme americane vor ajuta Arabia Saudită să-și dezvolte programul nuclear civil. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump le-a transmis liderilor din Golf că vrea ca aceștia să semneze Acordurile Abraham și că, „din perspectiva președintelui”, acordul cu Arabia Saudită este condiționat de această cerință. Totodată, Leavitt a indicat că înțelegerea este încă în curs de finalizare și a sugerat că această condiție ar putea fi adăugată. Miza de reglementare: îmbogățirea uraniului și regimul de inspecții Trump răspunde astfel la două critici majore: riscul ca acordul să deschidă calea către îmbogățirea uraniului și faptul că Washingtonul ar fi renunțat la pârghii pentru a obține un acord de pace saudo-israelian. În paralel, The Wall Street Journal a relatat că înțelegerea include și un studiu comun SUA–Arabia Saudită privind o posibilă îmbogățire a uraniului în viitor. De asemenea, acordul nu ar impune semnarea de către Arabia Saudită a unui protocol separat al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) care ar permite inspecții inopinate ale inspectorilor ONU. Departamentul Energiei a precizat că acordul include un aranjament bilateral de „garanții” (safeguards) menit să împiedice folosirea programului nuclear în alte scopuri decât cele pașnice. Chris Wright a declarat: „Fiți siguri, aceste acorduri respectă cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și neproliferare.” AIEA a transmis că a fost notificată despre un plan de a i se cere să deruleze „măsuri de verificare” legate de acordul bilateral și a adăugat că Arabia Saudită ar trebui să semneze un acord de garanții cu AIEA. De ce condiționarea de Israel poate bloca acordul Negocierile nucleare au început în administrația Biden ca parte a unui pachet mai amplu, care includea și un tratat de apărare SUA–Arabia Saudită și cerea regatului să semneze un acord de pace cu Israelul. Acordul actual a fost semnat separat de orice înțelegere saudo-israeliană, iar Axios notează că nu există indicii că textul ar lega formal cele două dosare. Criticii susțin că Trump ar fi pierdut din influența necesară pentru a împinge Arabia Saudită spre normalizare. În plus, saudiții afirmă că nu vor normaliza relațiile cu Israelul fără ca guvernul israelian să accepte o „cale ireversibilă și cu termen” către un stat palestinian. Pe fondul acestor tensiuni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat ideea extinderii păcii în regiune și a spus că aderarea Arabiei Saudite la Acordurile Abraham ar fi „un pas istoric”. În acest moment, rămâne neclar dacă legătura dintre acordul nuclear și normalizarea cu Israelul va fi introdusă efectiv în textul final și ce formă ar lua, având în vedere că administrația americană spune că documentul este încă în lucru. [...]
Parlamentul Bulgariei a aprobat folosirea unei baze aeriene de către SUA , o decizie care ridică miza de securitate pentru Sofia și complică echilibrul regional, în condițiile în care Iranul a avertizat explicit împotriva sprijinirii operațiunilor americane, potrivit Antena 3 . Votul permite staționarea a maximum opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer , la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia. Avioanele-cisternă sunt folosite pentru realimentarea în zbor a altor aeronave, ceea ce extinde autonomia și raza de acțiune a operațiunilor aeriene. Decizia vine la o zi după ce Iranul a transmis Bulgariei să nu permită folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. În același timp, hotărârea este luată pe fondul rezervelor exprimate de unele state din Uniunea Europeană față de utilizarea bazelor aeriene pentru sprijinirea operațiunilor americane legate de războiul cu Iranul, notează The Washington Post. Avertismentul Teheranului și riscul de escaladare Cu o zi înaintea votului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a spus că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului echivalează cu o complicitate la „agresiune şi crime de război” și a cerut Bulgariei să nu devină „complice a agresorilor şi a celor care încalcă legea”. În Bulgaria, decizia a alimentat îngrijorări privind riscul ca țara să fie atrasă în conflictul cu Iranul. Ce spune Sofia: „nu înseamnă implicare în război” Președinta Bulgariei, Iliana Iotova , citată de agenția BTA, a declarat înaintea votului că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani la baza Bezmer nu echivalează cu implicarea Bulgariei în război. Ea a mai spus că aprobarea Parlamentului este obligatorie și că guvernul respectă procedurile legale. BTA amintește că Bulgaria a mai găzduit aeronave americane de realimentare în zbor, staționate pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii mai, cu o prelungire ulterioară până la finalul lunii iunie, iar avioanele au plecat în termenul stabilit. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
