Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în SUA, o poziționare care reduce riscul unui incident diplomatic și juridic în jurul unei eventuale vizite a premierului israelian la New York, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Agerpres.
Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii”, lăudând rolul acestuia în războiul împotriva Iranului.
Declarația vine la două zile după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a spus într-un interviu publicat de The New York Times că poartă discuții privind posibilitatea juridică de a-l aresta pe Netanyahu în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, afirmând că „locul lui este la Haga”.
CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime împotriva umanității în Fâșia Gaza, în contextul acțiunilor israeliene declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Mesajul lui Trump mută discuția din zona ipotetică a inițiativelor locale către o poziție politică la vârful administrației americane, cu potențial de a influența modul în care autoritățile din SUA gestionează o vizită cu miză mare la ONU, în condițiile în care mandatul CPI rămâne un element de presiune internațională asupra liderului israelian.
Recomandate
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului , iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post . Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare. Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale. Evaluarea Israelului: pragul de escaladare depinde de SUA În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional. În ce condiții ar putea intra Israelul în operațiune Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului: dacă Iranul lansează atacuri împotriva Israelului; dacă serviciile de informații israeliene detectează pregătiri iraniene pentru lansarea de rachete sau drone către Israel; dacă Trump solicită formal participarea Israelului la operațiune. Netanyahu sugerează o posibilă escaladare „în zilele următoare” În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului. „Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.” În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană. [...]
Escaladarea atacurilor SUA–Iran pune presiune directă pe rutele petroliere din Strâmtoarea Hormuz , după ce au fost raportate lovituri asupra mai multor petroliere și noi atacuri americane pentru a zecea noapte la rând, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea transportului maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru energie la nivel global. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni seară o nouă operațiune, susținând că loviturile sunt „concepute pentru a degrada și mai mult capacitățile militare iraniene” folosite pentru atacarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit CENTCOM, atacurile s-au încheiat la ora 21:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică 04:00 în România, și au vizat centre de comandă, capabilități maritime, platforme de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare antiaeriană. Presa iraniană a relatat explozii în mai multe zone, inclusiv Sirik, Bandar Abbas, insula Qeshm, Shiraz și Isfahan, conform aceleiași surse. Lovituri raportate asupra petrolierelelor și riscul de blocaj în Hormuz În paralel cu atacurile aeriene, au apărut informații despre incidente maritime în și în apropierea Strâmtorii Hormuz: două petroliere deținute de companii grecești au fost lovite luni, în Strâmtoarea Hormuz; UK Maritime Trade Operations a raportat că un alt petrolier a fost lovit în largul orașului-port Limah din Oman, iar echipajul l-a abandonat; marți dimineață, Gardienii Revoluției (IRGC) au susținut că încă două petroliere care au încercat să treacă pe „ruta sudică nesigură” din strâmtoare au suferit explozii și „incendii masive”. Al Jazeera notează că aceste informații vin pe fondul justificării americane legate de protejarea transportului comercial, dar și al acuzațiilor reciproce privind atacuri în regiune. Represalii revendicate de IRGC în Kuweit și Bahrain IRGC a transmis că a ripostat prin lovituri în Kuweit, vizând sisteme americane HIMARS, radare, receptoare satelit, un centru de telecomunicații și un hangar pentru drone MQ-9, în mai multe locații. De asemenea, IRGC a afirmat că a distrus un radar și sisteme americane de apărare antiaeriană în Bahrain. Aceste afirmații sunt prezentate ca revendicări ale părții iraniene în materialul citat, fără detalii suplimentare de verificare independentă în textul furnizat. Presiune politică la Washington și semnal de continuitate a loviturilor Înaintea bombardamentelor, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat pe rețelele sociale că atacurile iraniene asupra personalului militar american vor fi răsplătite „de multe ori”. Contextul invocat include victime americane recente: doi soldați uciși și un al treilea dat dispărut după ce o rachetă iraniană a lovit un obiectiv militar în Iordania, precum și moartea unui alt militar american în nordul Irakului. Pe plan intern, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut oprirea conflictului și a spus că democrații vor forța un vot pentru încetarea operațiunilor militare. Într-o postare pe X, el a scris: „Fiecare secundă în care Trump prelungește războiul său în Iran este încă o secundă în care militarii noștri rămân în pericol.” Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că loviturile vor continua până când Trump va decide altfel, adăugând însă că discuțiile diplomatice dintre SUA și Iran sunt în desfășurare. Extinderea riscului regional: Houthis anunță blocadă asupra Arabiei Saudite Separat, Houthis din Yemen, aliați ai Iranului, au declarat o blocadă asupra Arabiei Saudite, alimentând temerile că un conflict yemenit relativ „liniștit” în ultimii patru ani s-ar putea reaprinde și ar putea amenința transportul maritim în Marea Roșie. În combinație cu incidentele din Hormuz, mesajul operațional este că riscul pentru rutele de transport energetic și comercial se extinde pe mai multe coridoare maritime critice. [...]
SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație , după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica . Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori. Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump. Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri. Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale. [...]
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Administrația Trump impune tarife de 50% pe importuri din Canada de aproape 20 mld. dolari (aprox. 91 mld. lei) , într-o escaladare cu impact direct asupra costurilor din lanțurile de aprovizionare nord-americane și cu potențial de a tensiona cadrul USMCA , potrivit Antena 3 . Măsura vizează o gamă largă de produse importate din Canada și este justificată de Washington ca răspuns la ceea ce numește tratament „discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene unor bunuri americane, inclusiv automobile, băuturi alcoolice și produse lactate. Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Tarifele ar urma să intre în vigoare pe 19 august, la 30 de zile de la anunț. Ce produse sunt vizate și cât de mare este expunerea Lista de produse menționată include, între altele: vin, ciment, echipamente de hochei pe gheață, lactate, piscine, mobilă, undițe, semințe, haine și peruci. Potrivit Biroului Reprezentantului SUA pentru Comerț , taxele ar acoperi importuri canadiene de aproape 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei), adică aproximativ 5,2% din totalul de 382 de miliarde de dolari importate de SUA din Canada în 2025. Baza legală: o prevedere din 1930, folosită acum în premieră Pentru introducerea tarifelor, Donald Trump a invocat o prevedere din Legea tarifelor vamale din 1930, care permite impunerea de taxe punitive de până la 50% țărilor considerate că discriminează produse americane. Conform articolului, este pentru prima dată când această prevedere este folosită, din câte se cunoaște, în aproape un secol. Reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, a declarat: „Canada, spre deosebire de alți parteneri și aliați, continuă să ia măsuri împotriva Statelor Unite pentru eforturile lor de a echilibra comerțul și de a proteja industriile importante pentru securitatea națională”. Reacția Canadei: acuzații de încălcare a USMCA și presiune pe prețuri Premierul canadian Mark Carney susține că guvernul de la Ottawa a transmis Washingtonului mai multe propuneri pentru rezolvarea disputelor comerciale și afirmă că tarifele impuse anterior de Trump încalcă acordul comercial dintre SUA, Mexic și Canada (USMCA). Carney a spus: „Această dispută comercială a crescut costurile pentru familii, în special în Statele Unite. Canada este pregătită să poarte discuții intense pentru rezolvarea problemelor rămase, în beneficiul cetățenilor ambelor țări.” Excepții și un detaliu cu miză: tariful se aplică și bunurilor eligibile USMCA Noua taxă de 50% se va aplica inclusiv produselor care îndeplinesc condițiile pentru scutiri în baza USMCA, potrivit articolului. În același timp, Trump a exceptat mai multe categorii importante, între care energia, potasiul, peștele, mineralele critice și produsele deja vizate de alte taxe impuse din motive de securitate națională. Contextul disputei: auto, lactate, alcool și tensiuni politice Casa Albă acuză Canada că își protejează excesiv industria lactatelor și critică taxele și limitele impuse automobilelor americane. În plus, Washingtonul invocă decizia mai multor provincii canadiene de a opri vânzarea băuturilor alcoolice americane, ca răspuns la tarifele impuse anterior de SUA. Articolul menționează și date prezentate de partea americană: importurile canadiene de autovehicule din SUA ar fi scăzut cu 22% într-un an, iar cele de băuturi alcoolice americane, cu 81%. Totodată, Diamond Isinger, fost consilier al premierului Justin Trudeau, arată că reluarea vânzării alcoolului american ține de deciziile provinciilor, nu de guvernul federal. Separat, disputa a fost amplificată și de tema incendiilor de vegetație din Canada, după ce Trump i-a cerut lui Carney măsuri pentru limitarea acestora, pe fondul fumului ajuns în zone întinse din SUA. De ce contează pentru companii Tarifele de 50% pe o plajă largă de bunuri cresc riscul de scumpiri și de reconfigurare a fluxurilor comerciale în America de Nord, mai ales dacă Ottawa răspunde cu măsuri similare sau dacă tensiunile se mută în zona renegocierilor USMCA. Următorul reper este 19 august, data de la care taxele ar urma să se aplice efectiv. [...]
