Știri
Știri din categoria Externe
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres.
Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey.
Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York.
Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că:
În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o.
În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare.
Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei.
Recomandate
Atacurile lui Barack Obama la adresa lui Donald Trump ridică miza politică pe tema integrității și a influenței intereselor private, cu potențiale efecte asupra agendei economice și a piețelor energetice , într-un moment în care controlul Congresului poate limita sau accelera deciziile administrației de la Casa Albă, potrivit Mediafax . Cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, fostul președinte american a participat la mitinguri electorale în Cleveland și Detroit, cerând alegătorilor să voteze candidații democrați pentru a „limita puterea” administrației republicane. În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, aflat în competiție cu republicanul Mike Rogers. „Întrerupătorul de circuit”: mesajul politic vizează controlul asupra Congresului Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea tempera ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump. „Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte. Miza este controlul asupra Congresului, care va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda în a doua parte a mandatului. Acuzații de corupție și interes personal: tema care poate alimenta presiunea publică În discursul din Michigan, Obama a reluat criticile democraților la adresa lui Trump și a republicanilor care, susține el, îi susțin acțiunile. Potrivit Reuters, Obama a afirmat: „Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor.” El l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu, mai notează sursa citată. În același context, Mediafax menționează o cercetare Reuters/Ipsos realizată în august, potrivit căreia: 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent; 69% dintre respondenți considerau că deciziile politice sunt influențate de interesele comerciale private ale lui Trump. Iran și Strâmtoarea Ormuz : implicații pentru exportatorii de petrol și piețele energetice Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind o victorie împotriva Iranului, susținând că războiul ar fi oferit Teheranului o influență economică mai mare. În material se arată că amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol. „Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama. Mediafax subliniază că Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice. Critici colaterale: priorități administrative și renovările Casei Albe În aceeași serie de apariții, Obama a ironizat prioritățile administrației republicane, inclusiv pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru accentul pus pe aspectul fizic și nivelul de testosteron al militarilor. De asemenea, a făcut remarci sarcastice despre renovările Casei Albe, criticând stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială. Alegerile din 3 noiembrie urmează să stabilească noua componență a Congresului, iar rezultatul va cântări în modul în care administrația Trump își poate continua agenda politică în perioada următoare. [...]
Rusia spune că își continuă ofensiva chiar dacă reia discuțiile de pace, dar acceptă armistiții locale umanitare , potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov . Mesajul Moscovei este că eventualele pauze de foc ar fi limitate și punctuale, fără efect asupra ritmului operațiunilor militare. Peskov a afirmat că Rusia ar lua în calcul „absolut” armistiții temporare „în scopuri umanitare”, însă a precizat că reluarea negocierilor trilaterale cu Ucraina și SUA „nu implică nicio restricție” asupra acțiunilor de luptă. El a adăugat că forțele ruse continuă „lovituri masive” asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Armistițiu local în Oleșki , pentru ajutor și evacuări Declarațiile vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, conform Casei Albe. Scopul ar fi facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea civililor, iar oficiali ruși și ucraineni ar coordona operațiunea. Casa Albă estimează că în oraș au mai rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv vârstnici și aproximativ 50 de copii, față de o populație de circa 24.000 înainte de invazia pe scară largă. Publicația notează că locuitorii au raportat lipsuri severe de alimente, apă potabilă și medicamente. Potrivit Casei Albe, civilii ar urma să poată alege evacuarea fie către teritoriu controlat de Ucraina, fie către Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negociere a Kievului, a confirmat acordul și a spus că implementarea se va face în etape. Negocieri după 4 noiembrie, fără așteptări de „breakthrough” Kyiv Post relatează că impulsul diplomatic recent urmează întâlnirilor din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, dintre emisarul special american Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele rus Vladimir Putin, după consultări anterioare cu oficiali ucraineni și europeni la Oslo. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA după 4 noiembrie, după sărbătoarea rusă „Ziua Unității Naționale”. El a avertizat însă că nu ar trebui așteptat un progres rapid, următoarea rundă fiind descrisă mai degrabă ca un prilej de a „explora pozițiile” părților. Delegații la nivel tehnic ar putea avea întâlniri pregătitoare în Abu Dhabi sau în Elveția, potrivit informațiilor din articol. De ce contează Semnalul transmis de Kremlin este că discuțiile de pace, chiar dacă sunt reluate cu mediere americană, nu ar schimba cadrul operațional al războiului, iar eventualele armistiții ar fi strict instrumente umanitare, limitate geografic și temporal. În acest context, orice „pauză” negociată local riscă să rămână o excepție, nu începutul unei dezescaladări mai largi. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
