Știri
Știri din categoria Externe

Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post, pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane.
Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație.
În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară.
Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct.
Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens.
Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe.
Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții.
În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat.
Recomandate

Iran ar fi intrat în „stadii avansate” ale unor planuri de asasinat care vizează diplomați și oficiali americani , potrivit informațiilor prezentate de The Jerusalem Post , care citează relatări din The New York Times și confirmări din partea unui oficial american. Doi oficiali iranieni, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), au declarat pentru The New York Times că americanii ar fi considerați „ținte legitime” („fair game”), invocând faptul că Israelul și SUA ar fi atacat și ucis numeroși oficiali iranieni, precum și membri ai familiilor acestora. În același timp, aceștia ar fi confirmat rapoarte ale serviciilor de informații americane potrivit cărora Iranul își crește capacitatea de a executa efectiv astfel de comploturi, inclusiv împotriva unor civili. Ce spun evaluările americane: avertisment la nivelul conducerii SUA Publicația notează că un oficial american a confirmat vineri pentru The Jerusalem Post că secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio a primit un memorandum de informații care avertizează că Iranul „a crescut semnificativ” eforturile de a viza oficiali și cetățeni americani, iar planurile pentru atacuri letale ar fi ajuns în „stadii avansate”. Confirmarea vine după ce Axios a obținut un memorandum datat 23 octombrie, trimis de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către Rubio, cu o copie către directorul CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, șeful informațiilor ar fi avertizat că datele privind comploturile iraniene sunt relevante pentru un grup mai larg de persoane decât cele care au, în prezent, autorizare de acces. Implicația operațională: posibile rețele și risc intern în SUA Un oficial american citat în articol spune că există indicii care sugerează prezența în SUA a unor operativi iranieni care „nu sunt doar cetățeni iranieni”. Același oficial a adăugat însă o nuanță importantă: astfel de operativi ar tinde să își exagereze capacitatea reală de a desfășura atacuri atunci când comunică înapoi către Iran. În ansamblu, informațiile descriu o escaladare cu potențial direct asupra securității interne și a protecției personalului diplomatic american, în contextul în care Iranul s-ar pregăti și pentru posibilitatea unei lovituri israeliene sau americane, ceea ce ar deschide „o nouă fază” a conflictului în curs, potrivit articolului. [...]

Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]

Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]

Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]

Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]

Incidentele violente și acuzațiile de nereguli riscă să afecteze credibilitatea alegerilor parlamentare din Serbia , desfășurate duminică pe fondul unei tensiuni sociale și politice ridicate, potrivit Antena 3 . Cele mai grave episoade au inclus un atac în fața unei secții de votare din Panciova, unde persoane mascate au lovit cu bare metalice și au folosit torțe, în timp ce în alte zone au fost semnalate intervenții ale poliției și suspiciuni de cumpărare a voturilor. Într-o actualizare publicată la ora 17:30, Antena 3 relatează și despre un presupus incident la Belgrad în care ar fi fost agresată Angelina Vucici, mama fostului președinte sârb Aleksandar Vucici , informație atribuită TodayPress TV și semnalată de Partidul Progresist Sârb (SNS) , aflat la guvernare. Publicația precizează că relatarea nu a fost confirmată din surse independente. Violențe la Panciova și intervenții ale poliției în Novi Sad Cel mai grav incident menționat a avut loc la Panciova, în fața Școlii Agricole, unde funcționează o secție de votare. Potrivit relatărilor din presa sârbă citate de Antena 3, înregistrări video distribuite pe rețelele sociale arată un grup de tineri, unii cu glugi, șepci și măști, atacând un alt grup; într-una dintre filmări, un tânăr apare rănit, cu sânge pe față. Marinika Tepici a distribuit înregistrarea și a susținut că „băieții tocmai ieșiseră de la vot” când au fost atacați. Tot la Panciova, Masina.rs este citată cu informația că observatori ai „Listei Studenților” ar fi fost atacați cu dispozitive pirotehnice, iar mai multe persoane ar fi fost lovite în zona capului; poliția sârbă ar fi intervenit la fața locului. În Novi Sad, în cartierul Novo Naselje, o echipă mobilă de monitorizare a observat persoane care transportau saci și plicuri, iar poliția a fost chemată. Antena 3 notează, citând 021.rs, că la fața locului se aflau polițiști, bărbați, echipe mobile de monitorizare și studenți, iar unii cetățeni au susținut că au fost amenințați. Aceeași publicație este citată și cu informații despre intervenții ale poliției pe strada Temerinska (în jurul orei 13:00) și pe strada Lasla Gala (în jurul orei 10:00), unde existau suspiciuni de cumpărare a voturilor; în cazul din urmă, mai mulți bărbați au fost escortați afară dintr-o clădire, fără ca autoritățile să fi comunicat ce se afla în interior. Miza politică: cursă strânsă și presiune publică după proteste Scrutinul are loc într-un moment în care o mișcare politică nouă, „Lista Studenților”, este prezentată ca având șanse să pună în pericol dominația SNS și a lui Aleksandar Vucici, care a câștigat toate alegerile la care a participat din 2012 încoace. Antena 3 citează un sondaj New Serbian Political Thought, care plasează „Lista Studenților” ușor în fața SNS (44,5% față de 42,7%), dar menționează și un sondaj Ipsos din 22 octombrie, care arăta SNS în frunte (47% față de 40% pentru reformiștii conduși de studenți). Contextul este marcat de proteste ample declanșate după prăbușirea, în noiembrie 2024, a copertinei recent renovate a gării din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți, inclusiv doi copii. Antena 3 notează că manifestațiile au fost alimentate de acuzații privind corupția și de nemulțumiri legate de derapaje autoritare. Prezență ridicată la vot și cozi la secții Pe lângă incidente, ziua votului a fost caracterizată de cozi mari și o prezență ridicată la urne. Observatori electorali locali au declarat că prezența în primele trei ore a fost de peste două ori mai mare decât la alegerile parlamentare din 2023, potrivit relatării. Vucici a stat la coadă aproape două ore la Belgrad și a spus că speră ca alegerile să se desfășoare în liniște și că partidul său va respecta rezultatul. Ilija Srdanovici, medic și primul pe lista de 250 de candidați ai mișcării de tineret, a apreciat că cozile lungi indică o posibilă prezență record. În lipsa unor confirmări independente pentru toate episoadele semnalate, combinația dintre violențe, intervenții ale poliției și suspiciuni de nereguli ridică presiunea asupra autorităților de a gestiona transparent incidentele și de a proteja procesul electoral, într-o competiție descrisă ca fiind strânsă. [...]