Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea atacurilor SUA–Iran pune presiune directă pe rutele petroliere din Strâmtoarea Hormuz, după ce au fost raportate lovituri asupra mai multor petroliere și noi atacuri americane pentru a zecea noapte la rând, potrivit Al Jazeera. Miza imediată este securitatea transportului maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru energie la nivel global.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni seară o nouă operațiune, susținând că loviturile sunt „concepute pentru a degrada și mai mult capacitățile militare iraniene” folosite pentru atacarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit CENTCOM, atacurile s-au încheiat la ora 21:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică 04:00 în România, și au vizat centre de comandă, capabilități maritime, platforme de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare antiaeriană.
Presa iraniană a relatat explozii în mai multe zone, inclusiv Sirik, Bandar Abbas, insula Qeshm, Shiraz și Isfahan, conform aceleiași surse.
În paralel cu atacurile aeriene, au apărut informații despre incidente maritime în și în apropierea Strâmtorii Hormuz:
Al Jazeera notează că aceste informații vin pe fondul justificării americane legate de protejarea transportului comercial, dar și al acuzațiilor reciproce privind atacuri în regiune.
IRGC a transmis că a ripostat prin lovituri în Kuweit, vizând sisteme americane HIMARS, radare, receptoare satelit, un centru de telecomunicații și un hangar pentru drone MQ-9, în mai multe locații. De asemenea, IRGC a afirmat că a distrus un radar și sisteme americane de apărare antiaeriană în Bahrain. Aceste afirmații sunt prezentate ca revendicări ale părții iraniene în materialul citat, fără detalii suplimentare de verificare independentă în textul furnizat.
Înaintea bombardamentelor, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat pe rețelele sociale că atacurile iraniene asupra personalului militar american vor fi răsplătite „de multe ori”. Contextul invocat include victime americane recente: doi soldați uciși și un al treilea dat dispărut după ce o rachetă iraniană a lovit un obiectiv militar în Iordania, precum și moartea unui alt militar american în nordul Irakului.
Pe plan intern, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut oprirea conflictului și a spus că democrații vor forța un vot pentru încetarea operațiunilor militare. Într-o postare pe X, el a scris:
„Fiecare secundă în care Trump prelungește războiul său în Iran este încă o secundă în care militarii noștri rămân în pericol.”
Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că loviturile vor continua până când Trump va decide altfel, adăugând însă că discuțiile diplomatice dintre SUA și Iran sunt în desfășurare.
Separat, Houthis din Yemen, aliați ai Iranului, au declarat o blocadă asupra Arabiei Saudite, alimentând temerile că un conflict yemenit relativ „liniștit” în ultimii patru ani s-ar putea reaprinde și ar putea amenința transportul maritim în Marea Roșie. În combinație cu incidentele din Hormuz, mesajul operațional este că riscul pentru rutele de transport energetic și comercial se extinde pe mai multe coridoare maritime critice.
Recomandate
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]
Ambasada Rusiei cere acces consular la Ivan Kuțenko , cetățeanul rus arestat preventiv în România într-un dosar de spionaj și presupus sabotaj, și contestă public acuzațiile, într-o poziționare care poate complica gestionarea diplomatică a cazului, potrivit Adevărul . Misiunea diplomatică anunță că a solicitat autorităților române organizarea unei întrevederi cu Kuțenko și spune că este pregătită să îi ofere asistență consulară și juridică. În același timp, ambasada susține că informațiile apărute public despre caz ar fi „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”. Ce știm despre măsura arestării și acuzații Ivan Kuțenko a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, marți, după ce procurorii l-au acuzat că ar fi spionat obiective militare românești și NATO, inclusiv avioane ucrainene de transport. Anchetatorii susțin, de asemenea, că ar fi pregătit acte de sabotaj pe teritoriul României. Mesajul ambasadei: respingerea acuzațiilor și acuzații de „provocare” Ambasada Rusiei respinge acuzațiile și critică informațiile apărute în spațiul public, afirmând că nu ar conține elemente concrete care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului rus sau implicarea autorităților ruse. „Acestea nu conțin nicio informație concretă care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului nostru sau implicarea autorităților de stat ruse în aceasta. Se creează impresia că compatriotul nostru a devenit victima unei noi provocări menite să alimenteze sentimentele antirusești în societatea românească.” În final, misiunea diplomatică susține că cetățenii ruși aflați legal în statele Uniunii Europene ar fi expuși riscului unor „persecuții nejustificate și provocări” din partea serviciilor de informații occidentale. Contextul investigației, potrivit autorităților române În același material este menționat că Serviciul Român de Informații a anunțat marți că a dejucat o operațiune de sabotaj pe teritoriul României, coordonată din Rusia, iar în centrul anchetei se află Ivan Kuțenko, cetățean rus care locuiește în România. Conform anchetatorilor, acesta ar fi fost monitorizat din februarie și ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene, activitate despre care se afirmă că ar fi fost coordonată din Rusia. Pentru detalii de context despre persoana vizată și acuzațiile din dosar, publicația trimite la materiale anterioare: „Kuțenko este originar din Novosibirsk” și „ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene” . În perioada următoare, un punct practic de urmărit este dacă autoritățile române aprobă întrevederea solicitată de ambasadă și cum evoluează procedurile judiciare în dosarul în care Kuțenko este arestat preventiv. [...]
