Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump condiționează o nouă reducere a trupelor SUA din Europa de un acord privind anexarea Groenlandei, ceea ce amplifică incertitudinea operațională pentru aliații NATO și pentru planificarea de apărare pe continent, potrivit Antena 3.
Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat în luna mai retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. În Germania se află 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât în orice altă țară europeană.
Întrebat dacă va mai retrage trupe americane din Europa, Trump a spus că nu a luat „încă o decizie finală” și că „multe vor depinde de Groenlanda”. El a făcut afirmațiile la bordul Air Force One, după participarea la summitul NATO de la Ankara, unde i-a criticat din nou pe aliați pentru că nu ar cheltui suficient pentru apărare.
Mesajul lui Trump leagă direct postura militară americană din Europa de un dosar politic separat – anexarea Groenlandei – ceea ce poate complica previzibilitatea angajamentelor SUA în cadrul alianței. Președintele american a insistat că decizia privind trupele de pe continent „va depinde mult de încheierea unui acord foarte bun” și a lăsat deschisă posibilitatea unei noi retrageri: „Poate că o voi face”.
La sosirea la summitul NATO de la Ankara, Trump a declarat că Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”. Un oficial american de rang înalt a susținut anterior că, din perspectiva Washingtonului, preluarea Groenlandei ar fi singura modalitate de a gestiona riscurile de securitate pe termen lung din jurul insulei.
Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a respins ferm cererea. Potrivit materialului, amenințările anterioare ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au afectat relația dintre Copenhaga și Washington și au alimentat îndoieli legate de viitorul alianței, în condițiile în care atât SUA, cât și Danemarca sunt membri NATO.
Trump a justificat tema Groenlandei prin riscurile pe care le-ar reprezenta Rusia și China și a menționat că insula ar fi relevantă pentru interesele de securitate ale SUA. Ulterior, el a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare și a renunțat și la ideea de a pedepsi Germania și alte țări europene cu noi tarife comerciale dacă nu acceptă preluarea insulei.
În acest moment, Trump nu indică o decizie finală privind noi retrageri de trupe, dar condiționarea de „un acord foarte bun” pentru Groenlanda sugerează că subiectul ar putea rămâne un instrument de presiune în relația SUA–aliații europeni, inclusiv în discuțiile despre cheltuielile de apărare.
Recomandate
Donald Trump a evitat la summitul NATO escaladarea pe două fronturi sensibile – disputa comercială cu Spania și presiunile pe tema Groenlandei – semnalând, în schimb, că vrea să păstreze SUA în Alianță, potrivit Agerpres , care citează o sursă Reuters familiarizată cu discuțiile cu ușile închise. În reuniunea liderilor statelor membre, Trump nu a reluat criticile la adresa Spaniei și nici anunțul privind suspendarea armistițiului interimar cu Iranul, deși, mai devreme, dispusese întreruperea schimburilor comerciale cu Madridul, invocând nemulțumiri legate de nivelul cheltuielilor de apărare și de cooperarea Spaniei în timpul războiului cu Iranul. Tot în cadrul discuțiilor, președintele american nu a adus în prim-plan nici subiectul Groenlandei, care a generat fricțiuni în interiorul Alianței, potrivit aceleiași surse. Mesajul transmis aliaților: SUA rămâne în NATO și continuă vânzările de armament Conform sursei Reuters citate de Agerpres, Trump le-a spus aliaților că își dorește ca SUA să rămână în NATO și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților, indiferent de modul în care acestea sunt folosite. Casa Albă nu a comentat afirmațiile atribuite lui Trump în cadrul reuniunii. „Vrem să rămânem cu voi”, le-ar fi spus Trump liderilor NATO în reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , potrivit sursei Reuters. Contextul tensiunilor: Groenlanda și relația comercială SUA–UE Cu o zi înainte, Trump declarase că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, acuzând Danemarca că „nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat” teritoriul și criticând europenii pentru opoziția față de această idee. Miercuri, Uniunea Europeană și mai multe state europene membre NATO și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca. Separat, executivul comunitar a transmis că se așteaptă ca SUA să își respecte angajamentele din acordul comercial cu UE, după ordinul lui Trump către secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , de a întrerupe toate schimburile comerciale cu Spania, relatează Reuters și AFP, potrivit Agerpres. „Ne așteptăm ca Statele Unite să își respecte angajamentele asumate” în cadrul acordului comercial încheiat cu UE, „așa cum și noi le-am respectat pe ale noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. [...]
Donald Trump încearcă să reducă tensiunile din NATO după refuzul unor aliați de a susține militar conflictul cu Iranul , schimbându-și tonul la finalul summitului de la Ankara , potrivit Mediafax . Mesajul vine după luni de critici la adresa partenerilor europeni și amenințări repetate privind retragerea SUA din alianță, ceea ce menține un risc de instabilitate în arhitectura de securitate transatlantică. În discursul de la conferința de presă de la finalul reuniunii, Trump a spus că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Declarația contrastează cu pozițiile exprimate în aceeași zi, când liderul de la Casa Albă a criticat dur unele state membre. „Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost.” De ce contează: semnal către piețe și capitale că SUA nu rupe relația cu alianța Schimbarea de registru are relevanță directă pentru predictibilitatea NATO, într-un moment în care Trump a acuzat în repetate rânduri aliații că nu sprijină efortul de război SUA–Israel împotriva Iranului și a amenințat de mai multe ori cu scoaterea Statelor Unite din NATO după acest episod. Tot la Ankara, Trump a descris întâlnirile cu liderii statelor membre drept un exercițiu de „unificare”, susținând că relațiile dintre aliați au fost neobișnuit de bune în acea zi. „Dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.” Poziția NATO: conflictul cu Iranul este „în afara teritoriului alianței” Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a fost întrebat de Sky News dacă alianța ar interveni pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. Rutte a indicat că situația este tratată diferit față de un scenariu de apărare colectivă, deoarece Iranul nu se află pe teritoriul NATO, iar fiecare aliat își gestionează relația și poziționarea „împreună cu SUA”. În același răspuns, Rutte a enumerat preocupări ale alianței legate de Iran: să nu dobândească capacitate nucleară, menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și opoziția față de dezvoltarea capacităților de rachete balistice intercontinentale. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o schimbare formală de politică a NATO privind implicarea în conflict, însă tonul mai conciliant al lui Trump sugerează o încercare de a limita fricțiunile interne din alianță după criticile publice și amenințările anterioare privind retragerea SUA. [...]
Donald Trump a promis creșterea producției americane de arme, pe fondul presiunii aliaților NATO pentru livrări rapide , după cum a declarat la finalul summitului NATO din Turcia , relatează Agerpres . Mesajul are o miză operațională și economică: cererea europeană pentru echipamente militare ar urma să se traducă în comenzi către industria de apărare din SUA, în condițiile în care liderii europeni ar fi cerut termene de livrare mult mai scurte. Trump a spus că europenii „vor echipament american, pentru că funcționează mai bine” și că le-a prezentat „noi informații” despre pașii pentru majorarea producției în Statele Unite. Potrivit declarațiilor sale, aliații ar fi interesați de livrări accelerate, nu în „patru-cinci ani”, ci „cam într-o săptămână”. Cerere pentru livrări rapide și semnal către industria de apărare Din perspectiva funcționării alianței, accentul pus pe termene indică o presiune crescută pentru disponibilitate imediată a echipamentelor, nu doar pentru creșterea bugetelor de apărare. Trump a legat explicit discuția de interesul aliaților pentru producția americană, sugerând că ritmul de livrare este un criteriu central în deciziile de achiziție. „Unitate extraordinară”, dar și reproșuri către unele state europene În același context, Trump a descris atmosfera de la summit drept una de „unitate extraordinară” și a spus că, dacă ar folosi un singur cuvânt pentru a defini reuniunea, acesta ar fi „unificare”. Întrebat dacă ar apăra Spania, Italia sau Regatul Unit în cazul unui pericol, în pofida criticilor din ultimele luni, Trump a răspuns că „Spania a fost rea, Italia a fost bună”. El a adăugat, în termeni generali, că țările europene au avut „un moment prost” când au ezitat – în timpul războiului cu Iranul – să ofere ajutor Statelor Unite, despre care a afirmat că „oricum nu avea nevoie de el”. Context: summit NATO în Turcia Declarațiile au fost făcute la finalul summitului NATO desfășurat în Turcia, unde Trump a reluat ideea unei coeziuni sporite între aliați, afirmând că „exista multă iubire în sală” și că „fiecare dintre aceste țări ne iubește pe noi și se iubesc una pe alta”. [...]
Summitul NATO de la Ankara readuce în prim-plan decizii cu miză de securitate și industrie de apărare , pe fondul reluării schimburilor de lovituri dintre SUA și Iran, potrivit CNN . În prima zi a reuniunii, președintele Donald Trump a spus că va decide „în curând” dacă SUA vor vinde Turciei avioane de luptă F-35 și a readus în discuție interesul pentru controlul american asupra Groenlandei. F-35 pentru Turcia: semnal politic cu efecte directe în apărare Declarația lui Trump privind o decizie iminentă despre vânzarea de F-35 către Turcia plasează din nou relația Washington–Ankara în centrul agendei NATO. O eventuală aprobare ar avea implicații operaționale pentru forțele aeriene ale Turciei și ar putea influența cooperarea industrială și achizițiile militare în interiorul alianței. Iran: încetarea focului, pusă sub semnul întrebării Tot la summit, Trump a afirmat că el crede că încetarea focului cu Iranul „s-a terminat”, după un nou schimb de lovituri între SUA și Iran. Președintele a adăugat că discuțiile de pace pot continua, dar le-a descris drept „o pierdere de timp”. Groenlanda revine pe agendă În același context, Trump a readus în atenție Groenlanda, după ce a spus că este în continuare interesat de controlul american asupra teritoriului. CNN nu oferă, în materialul video, detalii despre pașii concreți sau un calendar legat de această intenție. [...]
Donald Trump a cerut întreruperea tuturor relațiilor comerciale ale SUA cu Spania , într-o escaladare cu potențial economic direct asupra fluxurilor bilaterale și asupra companiilor care operează între cele două piețe, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută miercuri, la summitul NATO de la Ankara , în prezența secretarului general Mark Rutte. Trump a spus că i-a ordonat lui Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, să „întrerupă toate relațiile comerciale” cu Madridul, pe care l-a descris drept „un partener îngrozitor” în cadrul alianței, relatează Reuters . În același context, Bessent ar fi răspuns: „Da, domnule”, după ce Trump a cerut oprirea comerțului. De ce contează: comerțul, folosit ca instrument de presiune în interiorul NATO Mesajul președintelui american indică o mutare de la presiune politică la măsuri cu impact economic, în interiorul unei alianțe militare. Trump a legat explicit decizia de nemulțumirile față de pozițiile Spaniei în NATO și de cooperarea militară cu SUA. În declarațiile citate, Trump a cerut oprirea imediată a contactelor comerciale și a folosit un limbaj dur la adresa Spaniei: „Oprește totul imediat. Nici măcar să nu mai vorbești cu ei. Sunt fără speranță. Sunt niște oameni răi.” Tot el a susținut că Spania „câștigă atât de mulți bani de pe urma relațiilor comerciale” cu SUA și că Washingtonul se va asigura că „vor câștiga mult mai puțin”. Contextul disputei: cheltuieli de apărare și războiul cu Iran Potrivit informațiilor din articol, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de Spania din două motive principale: Madridul nu a fost de acord cu noul obiectiv NATO privind cheltuielile pentru apărare, de 5% din PIB; guvernul spaniol a refuzat să permită SUA să își folosească spațiul aerian sau bazele de pe teritoriul spaniol în războiul cu Iran. Trump i-ar fi spus lui Rutte: „Spania nu este de acord cu nimic și nu ar trebui să o susțineți”. Miza operațională: baze militare americane în Spania și opțiuni de sancționare SUA au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón, notează HotNews. În plus, Reuters menționează că un email intern al Pentagonului, dezvăluit anterior, prezenta opțiuni prin care SUA ar putea sancționa aliați NATO considerați nesprijinitori în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din Alianță. Articolul nu oferă detalii despre dacă și când ar urma să fie aplicate efectiv măsuri comerciale sau militare. [...]
Licența acordată Ucrainei pentru a produce rachete Patriot poate schimba rapid ecuația apărării aeriene , într-un moment în care Donald Trump încearcă să-i împingă pe Volodîmîr Zelenski și Vladimir Putin spre negocieri, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este una operațională: creșterea capacității Ucrainei de a intercepta atacuri aeriene, pe fondul intensificării loviturilor rusești. În întâlnirea cu Zelenski, Trump a spus că ambele părți ar vrea să încheie războiul, dar i-a descris pe cei doi lideri drept „dificili”. Președintele american a insistat că Zelenski și Putin „se vor întâlni” și că „se va întâmpla ceva pozitiv”, fără să ofere un calendar sau un format al discuțiilor. Trump l-a întrebat pe Zelenski dacă ar accepta o întâlnire la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a exclus-o în mod repetat. Patriot, de la cerere de urgență la producție locală Elementul cu impact direct asupra capacității militare este decizia lui Trump de a acorda Ucrainei o licență pentru a fabrica rachete Patriot, descrise de acesta drept „armă defensivă”. În context, Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme și interceptori Patriot, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile aeriene. La Ankara, în cadrul NATO Defense Industry Forum , Zelenski a cerut aliaților „sisteme antibalistice eficiente și rachete” și a susținut că rachetele balistice reprezintă „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a argumentat, totodată, că producția actuală de Patriot nu acoperă cererea în creștere pentru protecție împotriva rachetelor balistice. Loviturile cu drone și presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei Zelenski a indicat atacurile Ucrainei asupra unor centre populate și infrastructurii de combustibil din Rusia ca parte a presiunii asupra Moscovei. El a afirmat că drone ucrainene au lovit inclusiv o rafinărie din Siberia și a susținut că nu ar mai exista „nicio rafinărie majoră” în Rusia care să nu fi fost atacată. În același timp, Kremlinul a încercat să minimalizeze o criză de combustibil; materialul notează că aceasta a afectat cel puțin 81 din 83 de regiuni ale Rusiei, potrivit CNN. Vladimir Putin a acuzat „inamicul” că încearcă să lovească economia și să creeze anxietate socială, susținând că „sistemul energetic al Rusiei este cel mai puternic din lume”. Contextul de pe front și ce se știe despre posibile negocieri Pe teren, atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 14, iar loviturile de luni au ucis cel puțin 20, potrivit aceleiași relatări. Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a legat continuarea loviturilor la distanță lungă de capacitatea Ucrainei de a rezista și de sprijinul partenerilor pentru finanțarea „rezilienței”. Separat, o sursă americană a declarat pentru Reuters că Trump ar simți „un real sentiment de urgență” pentru a opri războiul și că, în ultimele luni, „frontul a înghețat”, fără progrese majore de nicio parte. Trump a mai spus că a vorbit recent cu Putin și cu Zelenski și că intenționează să discute din nou cu liderul rus. În lipsa unor detalii despre formatul negocierilor, decizia privind licența Patriot rămâne, deocamdată, cel mai concret rezultat menționat: dacă se materializează rapid în producție și livrări, poate întări apărarea aeriană a Ucrainei într-o fază în care atacurile aeriene și rachetele balistice sunt prezentate drept factorul critic al conflictului. [...]
