Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială, într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax, care citează Reuters.
Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație.
Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului.
La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt.
În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate.
Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters.
Recomandate

Mesajul transmis de Sorin Grindeanu de Ziua Independenței SUA readuce în prim-plan miza politică a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite , într-un moment simbolic pentru americani, care marchează 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, potrivit Adevărul . Liderul social-democrat a publicat mesajul pe Facebook, unde a apreciat rolul Statelor Unite în promovarea valorilor democratice și a transmis felicitări poporului american. „Statele Unite ale Americii rămân un reper al democrației! La 250 de ani de la înființare, SUA demonstrează că o viziune corectă te poate propulsa în primul eșalon al statelor puternice, indiferent de contextele istorice. La mulți ani America! Happy Independence Day!” Contextul aniversării: 250 de ani și un discurs al lui Donald Trump Aniversarea din acest an are o semnificație aparte pentru SUA, care celebrează un sfert de mileniu de la proclamarea independenței. Festivitățile au fost deschise de președintele Donald Trump printr-un discurs la Muntele Rushmore , în care a elogiat istoria Statelor Unite și a descris America drept „cea mai de succes, cea mai realizată şi cea mai excepțională națiune” din istoria omenirii. Programul pregătit pentru 4 iulie a fost afectat de temperaturile extrem de ridicate dintr-o mare parte a țării, ceea ce a dus la anularea sau amânarea unor parade, concerte și spectacole de artificii. Reper pentru București: recepția Ambasadei SUA și mesajele oficialilor români În România, aniversarea a fost marcată la finalul lunii iunie printr-o recepție oficială organizată de Ambasada SUA la București, în cadrul programului dedicat celor 250 de ani de la independența americană. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan, care au vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic și relația bilaterală. [...]

Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]

Draftul declarației NATO de la Ankara pune presiune pe bugetele de apărare europene , în condițiile în care SUA își reafirmă formal angajamentul față de Articolul 5, dar semnalizează tot mai apăsat că vor reduce din resursele militare puse la dispoziția Alianței, potrivit Antena 3 . Documentul pregătit pentru summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) ar urma să reconfirme principiul apărării colective („un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”), inclusiv cu un angajament explicit al președintelui american Donald Trump. În același timp, proiectul califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. Semnalul-cheie pentru Europa: mai multă autonomie, mai multe investiții Pe fondul tensiunilor din ultimele luni, statele europene din NATO încearcă să convingă administrația Trump că securitatea continentului nu mai poate depinde în aceeași măsură de armata americană, într-o tranziție descrisă în material drept „NATO 3.0” – o arhitectură în care Europa își conduce propriile capacități de apărare. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri aliații care, în opinia sa, nu contribuie „echitabil” la costurile de securitate și a reluat acuzații că partenerii NATO nu au sprijinit SUA în ofensiva împotriva Iranului. Reduceri anunțate de SUA în „modelul de forțe” al NATO Un element cu impact operațional direct este decizia Washingtonului, anunțată în luna mai, de a reduce resursele militare puse la dispoziția NATO „chiar și în perioade de război”, astfel încât anumite capabilități – inclusiv bombardiere strategice, avioane de luptă, submarine și nave de război – să nu mai fie disponibile pentru utilizare europeană în caz de conflict. Ambasadorul SUA la NATO, Mathew Whittaker, a declarat într-un briefing la Bruxelles că aliații au fost informați despre această reducere, argumentând că europenii „nu pot continua să profite de contribuabilii americani”. Cifrele invocate de NATO: creșteri de cheltuieli, dar și o problemă de execuție În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să evidențieze că Europa și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent, iar investițiile suplimentare pentru 2025 și 2026 ar însuma aproape 258 de miliarde de dolari (225 de miliarde de euro). Rutte ar urma să insiste și pe ideea că nivelul cheltuielilor trebuie transformat în capabilități militare efectiv utilizabile, ceea ce implică: mai mulți militari pentru atingerea obiectivelor „NATO 3.0”; extinderea și accelerarea capacităților de producție ale industriei europene de apărare. Ce mai include proiectul de declarație Conform copiei consultate de Euronews, documentul mai conține: o formulare potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”; un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu menținerea în 2027 a unor niveluri „cel puțin echivalente”. Textul a fost negociat și agreat în prealabil de cele 32 de state aliate la nivel de ambasadori, dar urmează să fie validat oficial de lideri la finalul summitului, pe 8 iulie. [...]

Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul , pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica . Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări. „Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni” Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat. De ce contează întâlnirea Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul. În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor. [...]

Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]

Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk , într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice. Context: presiune susținută pe aviație și infrastructură Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske. SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ce se știe despre pierderile raportate Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki. Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei. [...]