Știri
Știri din categoria Externe

Incertitudinea privind cine decide la Teheran riscă să blocheze negocierile cu SUA, în condițiile în care noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, rămâne ascuns și, potrivit evaluărilor serviciilor americane de informații, este rănit, dar ar influența strategia de război și de negociere. Informațiile sunt prezentate de Antena 3, care citează CNN și surse familiarizate cu rapoarte ale comunității de informații din SUA.
Potrivit acestor surse, Khamenei nu a mai fost văzut în public din primele zile ale războiului și ar comunica doar prin întâlniri față în față cu lideri ai regimului sau prin mesaje transmise prin curier. În același timp, oficialii americani nu ar fi reușit să-i confirme vizual locația și nu ar ști nici cât de grav a fost rănit, nici în ce măsură persoanele care pretind că au acces la el transmit informații reale.
Evaluările serviciilor americane de informații indică faptul că Mojtaba Khamenei „contribuie cel mai probabil” la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru încheierea războiului. Totuși, există indicii că ar fi mai puțin implicat în deciziile zilnice, fiind doar ocazional accesibil, ceea ce complică stabilirea interlocutorilor reali și a lanțului de comandă.
În paralel, în interiorul comunității de informații există îndoieli că unele persoane din structura de putere a Iranului ar putea pretinde că au acces la Khamenei pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende, potrivit surselor citate.
Sursele familiarizate cu rapoartele americane susțin că liderul suprem rămâne izolat și primește tratament medical, inclusiv pentru arsuri grave pe o parte a corpului, care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul.
Pe de altă parte, Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Khamenei se recuperează și „este acum în deplină stare de sănătate”, susținând că ar fi avut răni ușoare la picior și în zona lombară și că „un mic fragment de schijă l-a lovit în spatele urechii”.
„Slavă Domnului, este în stare bună de sănătate”, a declarat Hosseini unei mulțimi din Iran. „Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să îl vadă și să îl găsească, dar oamenii trebuie să aibă răbdare și să nu se grăbească. Vă va vorbi când va fi momentul potrivit.”
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire raportată față în față între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem.
Administrația Trump urmărește o soluție diplomatică, iar armistițiul dintre cele două țări se prelungește de peste o lună, conform materialului. Totuși, forțele americane și iraniene ar fi continuat să se confrunte în ultimele zile, în ciuda armistițiului, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus „aproape complet”, ambele părți revendicând controlul asupra zonei.
Potrivit rapoartelor de informații americane citate, războiul a degradat capacitățile militare ale Iranului, fără să le distrugă. CNN a relatat anterior că aproximativ jumătate dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi supraviețuit loviturilor americane, iar un raport recent ar fi ridicat estimarea la două treimi, parțial pe fondul armistițiului care ar fi permis recuperarea unor lansatoare îngropate sau afectate.
Separat, un raport al CIA ar fi concluzionat că Iranul ar putea rezista până la încă patru luni de blocadă americană fără destabilizarea completă a economiei, potrivit surselor; The Washington Post este menționat ca publicația care a relatat prima aceste evaluări.
Un oficial de informații a declarat pentru CNN că „blocada președintelui produce daune reale, cumulative”, iar Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a susținut că Iranul „a devenit mai slab pe zi ce trece” și că administrația nu comentează „chestiuni care țin de informații sensibile”.
Miza imediată, din perspectiva SUA, nu este doar starea liderului suprem, ci funcționalitatea deciziei politice la Teheran: dacă autoritatea reală este neclară sau fragmentată, negocierile pentru încheierea războiului pot deveni mai lente și mai imprevizibile, chiar și în condițiile unui armistițiu prelungit. În același timp, informațiile rămân parțial neconfirmate public, iar diferențele dintre evaluările americane și declarațiile oficialilor iranieni indică un nivel ridicat de incertitudine.
Recomandate

Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]

MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU , într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă. Miza: acuzații publice și presiune diplomatică pe statele NATO Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte , conform aceleiași surse. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh. Ce spune MAE despre cadrul legal și dreptul internațional MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional. În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU. Contextul invocat: zboruri și infrastructură folosite pentru sprijin logistic Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”. Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul. Poziția României față de atacurile Iranului în regiune MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale. [...]

Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]

Închiderea aeroportului internațional din La Guaira și colapsul a peste 100 de clădiri complică răspunsul logistic după cutremurele din Venezuela, în timp ce bilanțul a urcat la 235 de morți, potrivit Al Jazeera . Autoritățile spun că sute de persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături, iar ajutorul extern se concentrează pe echipe de căutare-salvare și sprijin medical. Cutremurele, cu magnitudini de 7,2 și 7,5, au fost printre cele mai puternice care au lovit Venezuela în mai mult de un secol și au fost resimțite în regiune. Pe lângă decese, 4.300 de persoane au fost rănite, iar spitalele sunt „pline de pacienți”, potrivit ministrului Sănătății, Carlos Alvarado. Blocajul operațional: La Guaira, epicentrul pagubelor și al presiunii pe infrastructură Cele mai mari distrugeri sunt raportate în statul de coastă La Guaira, la nord de Caracas. Ministrul de Interne, Diosdado Cabello, a declarat că peste 100 de clădiri s-au prăbușit și că cel puțin 70.000 de familii au fost afectate. Un element-cheie pentru operațiuni este faptul că regiunea găzduiește principalul aeroport internațional al Venezuelei, care a fost închis din cauza avariilor. În teren, voluntari și localnici au săpat prin ruine, iar pe autostrada Caracas–La Guaira civili au transportat apă, alimente și medicamente către coastă, pe fondul depășirii capacității inițiale de intervenție. Ajutor extern: echipe de salvare, spitale de campanie și finanțare de urgență Țări din Americi – inclusiv Brazilia, Canada, Mexic, Columbia, El Salvador, Cuba și Statele Unite – precum și ONU au continuat să trimită vineri echipe de căutare-salvare și ajutor umanitar. Șeful ajutorului umanitar al ONU, Tom Fletcher, a spus: „Poporului venezuelean, celor ale căror persoane dragi sunt sub dărâmături, să știți că suntem hotărâți ca ajutorul să ajungă la voi.” Printre angajamentele punctuale menționate: Statele Unite : un răspuns „la nivelul întregului guvern”, cu planuri de a desfășura nave de război, avioane de transport și elicoptere și de a mobiliza 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) în ajutor. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că răspunsul va fi „mare… rapid și… eficient”. Brazilia : trimiterea unui spital de campanie și a zeci de pompieri și personal de sprijin. El Salvador : 300 de salvatori și paramedici și 50 de tone de echipamente, medicamente și provizii. Columbia : peste 60 de salvatori și 12 tone de ajutor umanitar, potrivit agenției sale de management al dezastrelor. IFRC (Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie): 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei) pentru sprijinirea eforturilor de recuperare. Vaticanul : ajutor de urgență „inițial” de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) . Țările de Jos : pachet de ajutor de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) pentru desfășurarea unei echipe de căutare-salvare. Turcia : o echipă de 67 de specialiști în căutare-salvare, medici și lucrători umanitari urma să plece din Istanbul vineri dimineață. Spania și Franța : trimit specialiști; Germania a promis șase avioane militare de transport; Elveția a mobilizat 80 de persoane, câini de salvare și 18 tone de echipamente. Au fost anunțate oferte de sprijin și din Europa, precum și din China, India și Iran. China a transmis că guvernul și Crucea Roșie din China vor furniza ajutor umanitar de urgență, inclusiv o echipă de salvare și sprijin medical. Context: vulnerabilități preexistente care încetinesc recuperarea Potrivit relatării, recuperarea este îngreunată de ani de colaps economic și infrastructură deteriorată. Alessandro Rampietti, corespondent Al Jazeera din Bogota, a spus că Venezuela era deja într-o situație „foarte dificilă”, cu pene frecvente de curent și servicii publice „în ruină”, iar multe spitale funcționau deja sub capacitate și nu au suficienți ingineri și medici. În Caracas, locuitorii au petrecut noaptea pe străzi sau în mașini, de teama prăbușirii altor clădiri, pe fondul incertitudinilor privind siguranța structurilor. Ce urmează Pe termen scurt, miza operațională rămâne deblocarea căutărilor sub dărâmături și stabilizarea lanțului logistic într-o zonă în care aeroportul principal este închis. În paralel, amploarea rănilor și a pagubelor pune presiune pe un sistem medical deja fragil, ceea ce face ca ritmul și coordonarea ajutorului internațional să fie decisive pentru zilele următoare. [...]

Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]

Imagini satelitare arată amploarea pagubelor din orașul de coastă La Guaira , după două cutremure care au distrus sute de clădiri, potrivit Al Jazeera . Compararea cadrelor „înainte” și „după” indică un impact material semnificativ, cu potențiale consecințe economice și operaționale pentru zonă. Materialul prezintă imagini satelitare care surprind schimbările produse în țesutul urban al orașului, după „două cutremure” (twin earthquakes). Publicația notează că au fost distruse „sute de clădiri”, fără a oferi în acest format detalii suplimentare despre costuri, victime sau calendarul intervențiilor. Pentru autorități și mediul de afaceri local, dimensiunea distrugerilor sugerează presiune pe infrastructură și pe capacitatea de reluare a activităților, de la locuire la servicii și logistică. În lipsa altor date în materialul citat, rămâne neclar cât din pagubă este concentrată în zone rezidențiale versus clădiri publice sau comerciale și ce estimări oficiale există privind reconstrucția. [...]