Știri
Știri din categoria Apărare
Achiziția de peste 300 de drone militare de către Cuba ridică un risc operațional nou la 145 km de Florida, într-un moment în care relațiile cu SUA se deteriorează, potrivit Daily Mail, care citează informații clasificate împărtășite cu Axios.
Informațiile indică faptul că oficiali cubanezi ar fi discutat scenarii de lovire a bazei americane de la Guantanamo Bay și a zonei Key West (Florida), aflată la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de Havana. Un oficial american citat de Axios spune că evaluarea subliniază îngrijorarea administrației Trump legată de dezvoltarea dronelor în Cuba și de prezența consilierilor militari iranieni în țară.
„Când ne gândim la astfel de tehnologii atât de aproape și la o gamă de actori răi, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, la iranieni și la ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a declarat un oficial american, potrivit Axios.
Conform informațiilor citate, Cuba ar fi cumpărat în ultimii trei ani drone cu „capabilități variate” din Rusia și Iran și le-ar fi ținut ascunse. În ultima lună, oficiali cubanezi ar fi contactat partea rusă pentru drone suplimentare și „conturi militare”, potrivit acelorași evaluări.
În plus, informații interceptate de SUA ar arăta că oficiali cubanezi încearcă „să învețe cum a rezistat Iranul” în fața SUA, pe fondul apropierii de tactici și experiențe atribuite Iranului și Rusiei.
Aceleași informații ar include și o nuanțare importantă: oficialii americani nu ar considera Cuba o amenințare iminentă și nici că ar planifica activ un atac asupra SUA. Discuțiile ar viza mai degrabă utilizarea dronelor „în caz că izbucnesc lupte”, pe fondul degradării relațiilor bilaterale.
Un alt element invocat de oficiali este că riscul perceput nu vine din aviație clasică, ci din tehnologia dronelor și din proximitate.
Ambasada Cubei nu a negat explicit deținerea de drone de atac, afirmând că țara are dreptul să se apere împotriva „agresiunii externe”, invocând dreptul internațional și Carta ONU. În același mesaj, partea cubaneză susține că din SUA ar fi „fabricate pretexte” și „răspândite falsuri” pentru a justifica pregătiri.
Materialul plasează aceste evoluții într-un context mai larg al tensiunilor: SUA ar urma să prezinte o inculpare împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, în legătură cu doborârea din 1996 a două avioane civile operate de organizația Brothers to the Rescue, caz în care au murit patru persoane, potrivit CBS News. O astfel de inculpare ar necesita aprobarea unui grand jury, notează sursa.
În paralel, administrația Trump a amenințat cu tarife pentru orice țară care vinde sau furnizează petrol Cubei, ceea ce ar fi contribuit la penurii de energie, pe fondul reducerii livrărilor. În acest cadru, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi și a discutat cooperare pe informații, stabilitate economică și securitate, potrivit unui oficial CIA citat în material.
Recomandate
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
Suspiciunea de sabotaj la un producător de tehnică militară din Estonia ridică riscurile operaționale pentru industria de apărare din regiune , după ce autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei într-un incendiu izbucnit la o clădire folosită de Milrem Robotics , potrivit Biziday . Parchetul a stabilit că focul a fost pus intenționat la una dintre instalațiile companiei și spune că a identificat suspecții. Milrem Robotics este o companie din industria de apărare cu acționari din Emiratele Arabe Unite și produce vehicule de luptă autonome (fără pilot), utilizate și de Ucraina. În acest context, ancheta vizează explicit ipoteza unui atac de tip sabotaj, cu potențial de a afecta producția și livrările. Mesajul politic: sprijinul pentru Ucraina nu se schimbă Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal , a indicat o „posibilă implicare a Rusiei” și a transmis că un astfel de act nu va schimba poziția țării. „Dacă scopul acestui act a fost de a intimida Estonia, de a pune poporul nostru în conflict sau de a ne face să nu mai sprijinim Ucraina, atunci nu va reuși.” Context: creșterea incidentelor atribuite „războiului hibrid” În Europa, activitățile suspecte asociate Rusiei ar fi crescut în ultimii ani, incluzând zboruri neautorizate cu drone, tentative de asasinat și incidente de sabotaj, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg . În același registru, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că „războiul hibrid” al Rusiei pe continent „a început deja”. Pentru companiile din apărare, astfel de episoade înseamnă, pe lângă riscul de securitate, și un risc operațional direct: întreruperi de activitate, costuri suplimentare de protecție și presiune pe lanțurile de producție și livrare. [...]
NATO riscă să fie prinsă fără capacitate de reacție pe două fronturi , într-un scenariu în care Rusia ar ataca un stat aliat din Europa de Est, iar China ar declanșa simultan o ofensivă împotriva Taiwanului, potrivit unei analize preluate de G4Media . Miza, dincolo de geopolitică, este una operațională: planificarea, stocurile și capacitatea industrială ar putea să nu susțină un conflict prelungit în două teatre, iar Europa ar putea rămâne cu o povară disproporționată dacă SUA își mută resursele spre Asia. Lacuna de planificare: scenariul „pentru care nu suntem pregătiți” Analiza pornește de la ideea că planificatorii militari occidentali evită să discute public despre un atac coordonat Rusia–China, deși riscul este menționat tot mai des. Florence Gaub, directoarea diviziei de cercetare de la Colegiul de Apărare al NATO din Roma , spune că acesta este scenariul pentru care alianța nu este pregătită și că există conștientizarea problemei, fără ca ea să fie corectată. În același registru, Mark Montgomery, contraamiral în rezervă al Marinei SUA, afirmă că ultima analiză serioasă a unui război pe două fronturi ar fi fost făcută în urmă cu aproximativ 15 ani și că rezultatele au indicat lipsuri la stocuri și la capacitatea industrială, plus dependența de aliați. Potrivit lui, între timp „fiecare dintre acești indicatori a scăzut”, iar creșterile de bugete în Europa nu s-ar fi transformat încă în îmbunătățiri ale forțelor. De ce contează pentru Europa de Est, inclusiv România Textul descrie o „fereastră de oportunitate” percepută de adversari, pe fondul presiunilor asupra resurselor americane și al tensiunilor politice transatlantice. În acest context, Rusia ar testa deja apărarea aliată: sunt menționate încălcări repetate ale spațiului aerian în state NATO din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și țările baltice. Este invocat și un episod din Germania: autoritățile ar fi descoperit la începutul lunii o dronă suspectată a fi de origine rusă, încărcată cu explozibili, la aeroportul din Leipzig, care „se pare” că se pregătea să lovească un avion de marfă ucrainean deasupra teritoriului NATO. Separat, evaluări recente ale serviciilor de informații americane, potrivit materialului, ar indica faptul că Rusia ar putea încerca să testeze hotărârea NATO în următorii ani printr-un atac cibernetic sau o incursiune limitată. Fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, este citat cu ideea că o astfel de acțiune ar avea șanse mai mari dacă ar fi sincronizată cu un atac chinez asupra Taiwanului, iar el spune că nu cunoștea existența unui efort concertat în alianță pentru un astfel de scenariu. Exercițiile și „crizele multiple”: prea puține simulări, prea multă complexitate O parte importantă a problemei, potrivit textului, este lipsa exercițiilor relevante. Deși există jocuri de război (simulări) frecvente, scenariile cu „crize multiple” sunt rare, pentru că devin rapid confuze și greu de gestionat în formate standardizate. David Santoro, de la Pacific Forum, descrie un exercițiu din 2023 în care Taiwanul era atacat de China, iar Coreea de Nord invada Coreea de Sud; chiar și fără Europa în ecuație, participanții s-ar fi chinuit să împartă sarcinile. Eric Heginbotham (MIT) spune că problema nu ar fi „prea complicată de studiat”, dar că, în spațiul public, nu pare să fi făcut-o „cineva” la scară relevantă, deși admite posibilitatea unor analize clasificate. Riscul operațional major: SUA prioritizează Asia, Europa rămâne să se apere singură Materialul descrie și concluzii din simulări realizate de Centrul European pentru Valori și Politică de Securitate, un institut din Praga. Directorul său, Jakub Janda, spune că în aproape toate scenariile analizate, SUA acordă prioritate amenințării chineze și transferă resurse din Europa în Asia, lăsând aliații europeni să gestioneze singuri presiunea Rusiei. Un exemplu ipotetic din aceste simulări indică o vulnerabilitate economică și industrială: China ar putea începe gradual, prin blocarea exportului de materii prime către sectorul european de apărare, menținând embargoul cinci luni, până când fabricile europene rămân fără stocuri și opresc producția, după care Rusia ar putea ataca în Europa de Est. În paralel, textul subliniază o problemă de coeziune: SUA ar putea cere Europei sancțiuni dure împotriva Chinei în cazul unui atac asupra Taiwanului, dar guvernele europene ar fi reticente, pentru că percep amenințarea rusă ca fiind mai imediată. Ce urmează: presiune pentru planuri comune și capacitate industrială Concluzia implicită a analizei este că, într-un conflict pe două fronturi, avantajul ar reveni părții care acționează unitar și își menține coeziunea în timp. Pentru NATO, problema imediată nu este doar scenariul în sine, ci lipsa unui plan clar de prioritizare a resurselor, a exercițiilor la scară relevantă și a unei baze industriale capabile să susțină simultan nevoile Europei și ale Indo-Pacificului. [...]
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
Rusia a construit cel puțin 10 baze noi de lansare pentru drone lângă granițele cu Ucraina și Belarus, o infrastructură care ar putea aduce teritoriu NATO , inclusiv Varșovia, în raza de acțiune a noilor drone de atac cu bătaie lungă , potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Moscova își crește capacitatea de a lansa mai multe drone, mai rapid și de mai aproape de flancul estic al Alianței. Informația se bazează pe imagini satelitare și documente scurse analizate de The Telegraph, care ar fi identificat cel puțin 59 de „șine” (rampe) noi de lansare, distribuite în 10 locații militare și civile din Rusia. O parte dintre aceste baze ar fi deja folosite pentru atacuri asupra Ucrainei. Infrastructură nouă, capacitate mai mare de lansare Rețeaua include baze militare reutilizate, aeroporturi civile și facilități noi construite în zone izolate. Compania de informații despre drone DroneSec a analizat imagini satelitare și a concluzionat că aproximativ 20 dintre noile rampe ar fi suficient de lungi pentru a opera cele mai noi drone rusești cu rază lungă. Kyiv Post notează că unele locații sunt în extindere, cu rampe suplimentare în construcție, ceea ce sugerează pregătiri pentru lansări în volume mai mari. Unul dintre punctele menționate ar avea, potrivit relatării, capacitate de stocare pentru peste 1.000 de drone. Din cele 10 locații identificate, șapte ar fi fost folosite în atacuri recente asupra Kievului, conform datelor de urmărire din surse deschise citate în material. Drone mai rapide și cu încărcătură mai mare Rusia ar fi accelerat modernizarea variantei sale a dronei Shahed (proiect iranian), dezvoltând versiuni mai rapide, capabile să parcurgă „sute de mile” (câteva sute de kilometri) și să transporte focoase mai grele. Conform unor documente guvernamentale ucrainene scurse, citate de Kyiv Post, modelele Geran-4 și Geran-5 ar putea transporta încărcături de până la 90 de kilograme și ar atinge viteze care le fac mai greu de interceptat de apărarea antiaeriană. În plus, serviciile de informații militare ucrainene ar fi avertizat că Rusia experimentează înarmarea dronelor Geran cu rachete aer-aer, ceea ce ar putea permite atacarea aeronavelor care apără orașele ucrainene. Alimentarea noilor baze ar veni din facilități de producție din Rusia, inclusiv din zona economică specială Alabuga, descrisă ca unul dintre principalele centre de fabricație de drone ale Moscovei. De ce contează pentru NATO Materialul subliniază că extinderea nu înseamnă, în sine, că Rusia se pregătește să atace NATO „imediat”, însă infrastructura îi oferă Kremlinului opțiuni suplimentare de escaladare. Unele dintre aceste amplasamente ar putea pune Varșovia în raza de acțiune a celor mai noi drone rusești cu bătaie lungă. În paralel, oficiali europeni și americani din zona de informații au avertizat, potrivit articolului, că Rusia ar putea lua în calcul provocări împotriva Poloniei, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau operațiuni de tip „steag fals” menite să dea vina pe Ucraina. NATO a transmis că își consolidează capacitatea de a detecta, opera și contracara dronele, pe fondul schimbărilor rapide din războiul modern. [...]
Distrugerea unei drone marine cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru cea mai mare investiție energetică a României , într-un moment în care proiectul este în derulare și are rol strategic pentru aprovizionarea cu gaze. Informațiile au fost relatate de Economedia , care citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și reacții oficiale. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Potrivit MApN, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a executat foc cu tunul de bord, lovind drona. Intervenție militară și verificări în desfășurare Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că Garda de Coastă a semnalat dimineața existența unei drone marine „la câteva sute de metri” de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la Neptun Deep. A fost constituită o celulă de comandă la nivelul MApN, iar decizia de distrugere a fost luată „în coordonare cu Președintele României”, cu prioritate pentru protejarea personalului de pe platformă și securizarea infrastructurii critice. MApN a mai precizat că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări, iar misiunea este în desfășurare. Totodată, Miruță a afirmat că, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, România a primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. Reacții: UE vorbește despre „război hibrid”, OMV Petrom spune că lucrările continuă Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încadrat incidentul într-o „campanie de amenințări” în escaladare și a folosit explicit termenul de „război hibrid” (acțiuni sub pragul unui conflict declarat, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri asupra infrastructurii). „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă (...). Este vorba de un război hibrid.” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Armata Română, piloții celor două F-16 și Garda de Coastă, afirmând că prioritatea a fost protejarea oamenilor și a infrastructurii critice. În același mesaj, el a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”. OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că lucrează „îndeaproape” cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore și că activitățile din proiect se desfășoară conform graficului, subliniind că siguranța personalului și integritatea operațiunilor rămân prioritare. De ce contează pentru economie: Neptun Deep, proiect strategic și investiție majoră Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și este descris drept cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc din ultimele decenii. „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, unde gazele extrase din zăcămintele submarine urmează să fie procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție pentru proiect, iar premierul interimar Ilie Bolojan a caracterizat exploatarea gazelor din Marea Neagră drept un proiect strategic pentru securitatea energetică, cu efecte asupra economiei și industriei, inclusiv prin posibilitatea de a susține relansarea unor ramuri industriale și un consum la prețuri mai stabile. Pentru context suplimentar despre miza economică a proiectului, Economedia indică și materialul explicativ: Economedia . Informarea MApN citată în articol este disponibilă aici: MApN . [...]
