Știri
Știri din categoria Externe
Rusia cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU după ce Moscova acuză Ucraina de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din Starobilsk, în regiunea Luhansk aflată sub control rus, soldat cu cel puțin șase morți și zeci de răniți, potrivit Adevărul. Miza imediată este una de reglementare și legitimitate internațională: Rusia încearcă să ducă incidentul în forul ONU, într-un moment în care conflictul rămâne blocat diplomatic.
Atacul ar fi vizat atât școala, cât și căminul acesteia, iar în clădire s-ar fi aflat elevi și cadre didactice, conform liderului administrației separatiste din Luhansk, Leonid Pasecinik. Acesta a susținut că majoritatea celor prezenți erau tineri cu vârste între 14 și 18 ani.
Intervenția echipelor de salvare a continuat pe parcursul zilei, iar Ministerul rus pentru Situații de Urgență a anunțat că salvatorii au căutat supraviețuitori printre dărâmături, în condițiile în care clădirea a fost grav avariată, notează presa internațională, citând Reuters.
Ministerul rus de Externe a transmis solicitarea oficială pentru o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, acuzând Ucraina și susținătorii săi că ar contribui la escaladarea conflictului și la blocarea eforturilor diplomatice.
În paralel, autoritățile judiciare ruse au deschis o anchetă penală. Potrivit relatării, anchetatorii au indicat inițial că ar fi fost lansate patru drone, în timp ce președintele rus a avansat ulterior o cifră mai mare, de 16 drone implicate în atac.
Vladimir Putin a confirmat public bilanțul de șase morți, fără a preciza identitatea victimelor, într-o întâlnire cu oficiali militari. El a calificat atacul drept o acțiune deliberată împotriva unei ținte civile și a spus că a dispus armatei să pregătească variante de răspuns.
„Această lovitură nu a fost un accident.”
Într-un document citat, Moscova a susținut că „regimul de la Kiev și sponsorii săi” ar purta responsabilitatea pentru escaladarea ostilităților și „sabotarea eforturilor politice și diplomatice”.
Rusia susține că regiunea Luhansk, alături de alte teritorii ucrainene ocupate, a fost anexată în urma unor referendumuri organizate în 2022, ale căror rezultate nu sunt recunoscute la nivel internațional.
Ucraina nu a comentat incidentul și acuzațiile. În aceeași zi, Kievul anunțase că a desfășurat un atac cu drone asupra rafinăriei Slavneft din regiunea Iaroslavl din Rusia, precizând că instalația fusese vizată și anterior.
Recomandate
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-un pachet de acorduri de 1 miliard de dolari cu Arabia Saudită , pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump care apasă economia canadiană, potrivit Al Jazeera . Premierul Mark Carney a efectuat o vizită în Arabia Saudită – prima vizită de stat a unui lider canadian în peste un sfert de secol – cu accent pe energie și minerit. Vizita a avut loc joi, imediat după summitul NATO din Turcia, și a inclus acorduri în domenii precum mineritul, energia și inteligența artificială, despre care biroul lui Carney spune că ar urma să fie finalizate anul viitor. Acorduri de 1 miliard de dolari și acces pentru companiile canadiene Canada și Arabia Saudită au semnat 13 noi acorduri și memorandumuri de înțelegere, inclusiv în sănătate și apărare, în valoare totală de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Printre acestea se află înțelegeri care ar urma să sprijine companiile canadiene să dezvolte proiecte de minerit și energie curată în Arabia Saudită. Energie: LNG, hidrogen și captarea carbonului În energie, biroul premierului canadian a indicat că cele două țări lucrează la acorduri legate de gaz natural lichefiat (LNG – gaz răcit până devine lichid pentru transport), hidrogen și captarea și stocarea carbonului. În timpul vizitei, Carney s-a întâlnit și cu Amin Nasser, șeful companiei petroliere de stat Saudi Aramco . Totodată, Carney ar urma să conducă „o delegație a fondurilor de pensii ale Canadei”, în cadrul eforturilor de a investi în sectoarele de energie și inteligență artificială din Arabia Saudită. Reîncălzirea relațiilor, după ruptura din 2018 Acordurile vin după ani de relații tensionate sub fostul premier Justin Trudeau, care criticase tratamentul aplicat activiștilor pentru drepturile omului, inclusiv scriitorului saudit Raif Badawi și surorii sale, Samar. În 2018, Arabia Saudită a expulzat ambasadorul Canadei și a redus legăturile comerciale și investiționale. Cele două state au început să refacă relațiile diplomatice în 2023. Întrebat despre reluarea angajamentului față de Riad, Carney a spus: „A te angaja cu o țară nu înseamnă că suntem de acord cu tot ceea ce face o țară.” Și a adăugat: „A ține prelegeri țărilor de la distanță este o strategie ineficientă. E satisfăcător, dar e ineficient.” Ce urmează Conform biroului premierului, o parte dintre acordurile anunțate ar urma să fie finalizate anul viitor. În paralel, Carney a fost întrebat și despre negocierile comerciale cu SUA, dar a oferit doar un răspuns scurt: „Vă voi ține la curent.” [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească un conflict cu efect direct asupra comerțului global cu energie , iar președintele SUA încearcă simultan să proiecteze forță militară și să vândă ideea unui „sfârșit” al războiului, potrivit Axios . În timp ce noi lovituri americane au vizat Iranul, profilul lui Donald Trump de pe Truth Social a devenit, în descrierea publicației, un „jurnal vizual” al violenței de la distanță: clipuri, imagini și meme-uri care comprimă războiul în conținut ușor de distribuit, chiar în momentul în care Trump cere încetarea ostilităților. Miza practică, dincolo de comunicarea politică, este că războiul s-a transformat într-o confruntare deschisă în jurul unui „coridor comercial critic”, Strâmtoarea Hormuz. De ce contează: un „coridor comercial critic” sub presiune Axios notează că promisiunea lui Trump privind un război rapid a ajuns să semene cu o bătălie fără termen, centrată pe o arteră de comerț esențială. În acest context, modul în care Casa Albă prezintă operațiunile militare poate influența percepția publică asupra riscurilor și costurilor, inclusiv asupra consecințelor economice mai largi ale tensiunilor din zonă. Publicația punctează și o tensiune politică internă: Trump caută „o rampă de ieșire” dintr-un război pe care americanii nu îl susțin, în timp ce își amplifică mesajele despre „puterea brută” a armatei pe rețelele sociale. Cum arată strategia de comunicare și ce riscuri vede mediul academic Roger Stahl, profesor la University of Georgia, spune că postările lui Trump par mai degrabă „din scurt” decât parte dintr-un plan clasic de comunicare și că această abordare ar fi „singura carte” pe care o mai are de jucat pe măsură ce războiul se prelungește. În același timp, Stahl avertizează că accentul pe forța militară a fost istoric o strategie „câștigătoare” pentru a reduce rezistența și criticile publice. Samuel Woolley (University of Pittsburgh, Dietrich Endowed Chair in Disinformation Studies) susține că astfel de postări cu explozii „de la distanță” pot produce desensibilizare, inclusiv la nivelul celor care le publică. Ce spune Casa Albă După ce Trump a publicat miercuri mai multe clipuri cu explozii în Iran, purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis, într-o declarație citată de Axios: „Președintele a fost clar că va face ceea ce este necesar pentru a ne proteja patria și trupele din străinătate și nu își va cere niciodată scuze pentru că onorează talentul incredibil al militarilor noștri, care își pun viața în pericol pentru a ne menține țara în siguranță.” Administrația a urmat linia președintelui cu materiale video „spectaculoase”, care tratează războiul ca divertisment, prin inserarea de referințe la jocuri și producții de la Hollywood, mai notează publicația. Context: de la „război clinic” la entuziasm pentru violență Susan Carruthers, profesoară de istorie la University of Warwick, compară momentul actual cu Războiul din Golf din 1991, când conflictul a intrat în sufragerii și a creat iluzia unui război „fără sânge”, cu precizie tehnică. Acum, spune ea, există „atât de mult entuziasm” legat de faptul că vieți omenești sunt curmate. În concluzia materialului, Woolley avertizează că Trump pare să fi renunțat să mai țină cont de percepția publicului larg, iar publicarea acestui tip de conținut ar fi nu doar neinspirată din perspectiva securității naționale, ci și din cea politică și electorală. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran pune din nou sub presiune securitatea rutelor energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce schimburile de lovituri au intrat în a treia zi, pe fondul prăbușirii armistițiului din 8 aprilie, potrivit TWZ . Un semnal direct al riscului regional a venit din Iordania: Ambasada SUA la Amman a avertizat joi cetățenii americani cu privire la „rachete, drone sau proiectile” în spațiul aerian iordanian și le-a cerut să caute adăpost. În paralel, Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat și doborât opt rachete lansate din Iran către teritoriul iordanian, fără victime sau pagube materiale raportate. De ce contează: Hormuz rămâne miza care poate afecta fluxurile de petrol și transportul maritim Potrivit publicației, această rundă de confruntări a fost declanșată marți, când Iranul a atacat trei nave în Strâmtoarea Hormuz — un punct critic pentru transportul maritim, inclusiv pentru livrările de energie. Miercuri, președintele Donald Trump și oficiali iranieni au declarat că armistițiul „șubred” convenit la 8 aprilie s-a încheiat. În acest context, viitorul discuțiilor de pace SUA–Iran rămâne „foarte incert”, iar controlul asupra Strâmtorii Hormuz este descris drept cel mai mare factor de tensiune, tocmai pentru că de aici a pornit reaprinderea luptelor. Ce se știe despre lovituri și ținte, și ce rămâne neconfirmat Un canal media conectat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), Tasnim, a susținut că au avut loc explozii la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și că forțe iraniene ar fi vizat cu rachete de croazieră nave americane din largul Bahrainului. TWZ notează însă că nu a apărut nicio dovadă vizuală pentru aceste afirmații, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a refuzat să ofere detalii operaționale noi. În același timp, oficiali iranieni au afirmat că SUA ar fi executat noi lovituri în sudul Iranului, inclusiv în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr. Informația este atribuită de TWZ unei relatări din Jerusalem Post, care citează un oficial local (viceguvernatorul provinciei Bushehr) și menționează că zona ar mai fi fost lovită de mai multe ori în actualul conflict, înainte de armistițiul din 8 aprilie. Dimensiunea operațională: CENTCOM spune că a lovit circa 90 de ținte militare iraniene Atacurile de joi au urmat unei serii de lovituri de miercuri, despre care CENTCOM a transmis că au vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv: sisteme de apărare antiaeriană; mijloace de supraveghere de coastă; depozite pentru rachete și drone; capabilități navale; infrastructură logistică militară de-a lungul coastei Iranului. Iranul, la rândul său, a susținut că unele lovituri au avut loc mai în interiorul țării, inclusiv asupra unui pod feroviar de pe linia care leagă Teheran de Mashhad, iar presa oficială IRIB a afirmat că atacul ar fi întrerupt traficul feroviar. Au existat și relatări neconfirmate despre un alt pod din provincia Golestan (Agh Tekeh Khan), descris ca o legătură importantă pentru o linie feroviară către Asia Centrală și mai departe către Rusia și China; TWZ precizează că aceste informații au apărut din surse media și martori, fără confirmare completă. Diplomație: memorandum semnat, dar armistițiul e declarat „încheiat” de ambele părți Publicația amintește că SUA și Iran au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere în 14 puncte, care prevedea o prelungire de 60 de zile a armistițiului pentru a negocia un acord mai amplu: oprirea luptelor în regiune (inclusiv în Liban), limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Totuși, după reluarea atacurilor și declarațiile publice că armistițiul s-a terminat, direcția negocierilor rămâne neclară. Trump a spus, potrivit relatării, că Iranul ar fi contactat partea americană și ar dori un acord, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul îl va respecta. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în risc fluxurile de petrol prin Ormuz , iar opțiunile discutate la Washington includ și intensificarea presiunii economice asupra Teheranului, într-un moment în care piețele reacționează deja la posibilitatea unor perturbări, potrivit Adevărul . Fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), amiralul în rezervă James Stavridis , spune că președintele Donald Trump se confruntă cu trei direcții majore după noile acțiuni militare ale SUA împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu descris ca fragil și aflat „în pragul colapsului”. Stavridis a prezentat analiza pe platforma X și a detaliat-o ulterior la CNN. Miza economică: presiune pe economia Iranului și risc pentru lanțurile de aprovizionare Stavridis consideră că, indiferent de varianta aleasă, „elementul-cheie” va fi capacitatea de a exercita „o presiune reală asupra economiei iraniene”. În același timp, articolul notează că, după ultimele atacuri, prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind blocarea lanțurilor de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o arteră maritimă îngustă prin care tranzitează, în condiții normale, aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice perturbare are efecte imediate asupra piețelor globale. Autoritățile maritime au ridicat nivelul de alertă pentru navele care tranzitează zona la gradul „sever”. Cele trei opțiuni descrise de Stavridis pentru Trump Potrivit analizei, președintele SUA ar avea trei opțiuni: să „se spele pe mâini și să se retragă”, variantă pe care Stavridis o numește „o idee extrem de proastă”; să lanseze atacuri „masive, de amploare” împotriva Iranului; să „intensifice atacurile punctuale” pentru a constrânge Teheranul să adopte o atitudine mai moderată. Ce a declanșat noua escaladare și cum a răspuns SUA Escaladarea este pusă pe seama atacurilor iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii americani au confirmat că trei nave au fost lovite, în incidente descrise de autoritățile maritime drept cele mai grave de la semnarea acordului temporar de pace. Ca răspuns, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat o „serie de lovituri puternice” care au vizat peste 80 de obiective în Iran. În comunicatul CENTCOM se arată: „Agresiunea nejustificată a forțelor iraniene reprezintă o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și subminează libertatea de navigație.” Conform datelor transmise de armata americană, operațiunea a vizat, între altele, sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, instalații radar de coastă, capabilități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici operate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Obiectivul declarat: diminuarea capacității Iranului de a ataca comerțul internațional și impunerea unor „costuri severe” pentru hărțuirea transportului maritim civil. Articolul mai menționează reinstituirea presiunilor economice, inclusiv revocarea derogărilor care permiteau Iranului să exporte țiței. Armistițiul, contestat deschis de Trump La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a sugerat că armistițiul nu mai este valabil. „Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei.” Deși a admis că negocierile ar putea continua teoretic, a catalogat eventualele discuții drept „o pierdere de timp”. În paralel, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, document care permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și inițierea negocierilor. Ce urmează: risc de prelungire a tensiunilor și efecte în piețe Situația este descrisă ca „extrem de fluidă”, cu semnale că ambele părți sunt pregătite să continue operațiunile militare, deși mențin, declarativ, deschiderea pentru negocieri. În acest context, dilema strategică indicată de Stavridis are o componentă economică directă: orice deteriorare suplimentară a securității în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele energetice și poate afecta costurile de transport și aprovizionare la nivel global. [...]
