Știri
Știri din categoria Externe

Statele Unite vor opri la finalul lui 2026 ajutorul militar anual de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru Israel, o decizie cu impact direct asupra fluxurilor de finanțare pentru achiziții de armament și asupra planificării bugetare a aliatului din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3.
Donald Trump a spus că a convenit această oprire „în urmă cu câteva luni” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că Israelul „nu mai are nevoie” de finanțarea americană. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la emisiunea „Fox & Friends”, de la Fox News, iar informația este relatată de Reuters, conform aceleiași surse.
„În ceea ce privește banii pe care îi dăm Israelului, eu și Bibi Netanyahu am ajuns la o înțelegere. Oferim Israelului 4 miliarde de dolari pe an și am convenit, în urmă cu câteva luni, să oprim aceste plăți.”
Din relatarea Antena 3 reiese că oprirea plăților ar urma să se aplice „începând de la sfârșitul anului 2026”. Trump a insistat însă că decizia nu echivalează cu o retragere a sprijinului american pentru Israel, în cazul în care acesta ar avea nevoie de ajutor.
„Am convenit deja că, până la sfârșitul acestui an, nu vom mai face aceste plăți către Israel. Însă vom ajuta Israelul dacă va avea nevoie.”
Președintele SUA a legat decizia și de disputa internă din SUA, afirmând că unii democrați și politicieni de stânga folosesc sprijinul acordat de Washington Israelului pentru a critica Partidul Republican.
În materialul citat de Antena 3 nu apar detalii despre mecanismul exact al opririi finanțării sau despre eventuale condiții, iar biroul lui Netanyahu nu este menționat ca având o reacție în acest articol.
Recomandate

Amenințările privind posibile lovituri asupra bazelor americane din România ridică riscuri de securitate cu efecte economice indirecte , în special prin creșterea incertitudinii regionale și a presiunii pe lanțuri logistice și energie, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil. Informațiile apar într-un material Digi24 , care citează Reuters și presa iraniană. Potrivit ziarului iranian Kayhan , publicație descrisă ca fiind de orientare radicală și citată de Reuters, baze americane din România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru „ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene” dacă Statele Unite reiau războiul împotriva Iranului. În același timp, un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul și SUA sunt „în continuare departe de un acord de pace”, deși ar exista eforturi diplomatice intensificate pentru a evita o reluare a atacurilor aeriene americane și, eventual, israeliene, după alegerile intermediare din SUA. Contextul imediat: atacuri limitate și mediere prin Qatar Materialul menționează că, în noaptea de luni spre marți, SUA au atacat ținte pe insula iraniană Qeshm. Un oficial american a spus că atacul a vizat rachete antiaeriene, iar un alt oficial a indicat că lovitura pare să fi fost limitată și nu ar semnala reluarea unor operațiuni militare de anvergură. Qatarul și-ar fi intensificat eforturile de mediere, pe fondul temerilor că conflictul declanșat de SUA și Israel în februarie s-ar putea reaprinde după alegerile din SUA. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz, condiționată de Teheran Oficialul iranian citat de Reuters avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar depinde de îndeplinirea unor condiții impuse de Teheran, iar discuțiile despre programul nuclear ar putea începe doar după îndeplinirea acestora. Acesta a mai spus că Iranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului. În plan economic, orice escaladare care menține sau amplifică tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie și costuri mai mari de transport, cu efecte în lanț și pentru economiile europene, inclusiv România, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate în acest stadiu. Poziția lui Trump înainte de alegerile din SUA Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că „nu se grăbește” să intensifice atacurile asupra Iranului și a susținut că Iranul ar fi rămas „fără resurse financiare”, într-o declarație pentru Axios, potrivit materialului. Totodată, el a spus, într-un interviu pentru Fox News, că SUA „ar putea fi nevoite să ia măsuri” împotriva unui sit legat de programul nuclear al Iranului, numit „Pickaxe”. Ce urmează rămâne dependent de rezultatul alegerilor intermediare din SUA și de evoluția negocierilor, însă mesajele din presa de la Teheran și atacul raportat pe insula Qeshm indică un climat de risc care poate continua să afecteze percepția de securitate în regiune și, implicit, costurile economice asociate incertitudinii. [...]

Aliații NATO se pregătesc pentru riscul unei reduceri a prezenței militare americane în Europa după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, pe fondul temerilor că o eventuală înfrângere a republicanilor l-ar putea împinge pe președintele Donald Trump să intensifice atacurile la adresa Alianței, potrivit Mediafax , care citează surse și declarații pentru POLITICO . Miza, din perspectiva securității europene, este că o blocare pe plan intern de către Congres ar putea determina Casa Albă să caute spațiu de manevră în politica externă, unde președintele are, în mod tradițional, mai multă libertate de acțiune. În acest scenariu, diplomați citați de POLITICO indică drept posibilă consecință retragerea unor soldați americani din Europa. De ce contează: revizuirea prezenței SUA în Europa, așteptată în decembrie În centrul îngrijorărilor se află o revizuire a prezenței forțelor americane în Europa, preconizată pentru luna decembrie. Trei diplomați au spus pentru POLITICO că, dacă Trump ar fi împiedicat să promoveze măsuri legislative pe plan intern, ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea retragerii pentru a-și mobiliza baza electorală. Un înalt oficial european din domeniul apărării a descris, pentru aceeași publicație, un tipar asociat finalului de mandat al președinților, în care frustrările interne se combină cu „aventurismul” în politica externă, iar atacarea NATO ar fi, în această interpretare, o constantă a viziunii lui Trump. Legătura cu Ucraina și Rusia, în ecuația riscurilor Temerile aliaților sunt alimentate și de decizia Washingtonului de a întrerupe serviciile satelitare Starlink destinate Ucrainei, pe fondul unei apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin în ultimele săptămâni, potrivit materialului citat. În paralel, POLITICO notează că Moscova și-a intensificat tehnicile de război hibrid în Europa, ceea ce ar face ca noi tensiuni în interiorul NATO să vină într-un moment vulnerabil. Oana Lungescu, fostă oficială NATO, a declarat pentru POLITICO că Trump ar putea condiționa menținerea prezenței americane în Europa de acceptarea de către statele europene a unui acord de pace în Ucraina susținut de SUA. „Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenței militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unei înțelegeri mult mai ample cu Putin, creând o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei.” Ce măsuri sunt invocate de diplomați Potrivit diplomaților citați de POLITICO, un pachet de opțiuni discutate în scenariile de risc include: reducerea contribuțiilor SUA la fondul comun al alianței; limitarea programului PURL de achiziționare de arme pentru Ucraina; aprofundarea relațiilor cu Moscova. Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie, iar POLITICO arată că se așteaptă ca democrații să câștige Camera Reprezentanților și chiar să preia controlul asupra Senatului. În funcție de rezultat, aliații NATO anticipează că presiunea politică asupra relației transatlantice ar putea crește, cu efecte directe asupra posturii militare americane în Europa. [...]

Europa riscă să suporte costuri economice și de securitate mai mari dacă alegerile intermediare din SUA declanșează o escaladare a confruntării politice la Washington, cu efecte în lanț asupra Ucrainei, energiei și relațiilor transatlantice, potrivit unei analize din Politico . Miza pentru europeni nu este doar cine controlează Congresul, ci cum se traduce asta în decizii rapide sau blocaje: investigații, condiționări bugetare și o competiție internă care poate împinge politica externă americană spre impredictibilitate. Analiza indică cinci zone pe care Europa ar trebui să le urmărească atent, de la tarife și presiuni politice până la prețurile la energie. 1) Presiune sporită asupra Europei, chiar și cu democrații mai puternici în Congres Un scenariu considerat „probabil” de observatori citați este ca Europa să ajungă ținta frustrărilor lui Donald Trump, inclusiv prin cereri mai dure și o relație transatlantică mai conflictuală. Wolfgang Ischinger, diplomat german și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, avertizează că europenii ar trebui să se pregătească pentru „mai multă acrimonie” și „mai multe cereri” din partea lui Trump. Chiar dacă democrații ar câștiga pârghii în Congres și ar intensifica audierile de control sau ar atașa condiții mai stricte legislației, analiza subliniază că președintele SUA păstrează o marjă mare de manevră în politică externă, securitate națională și comerț. Phil Gordon, fost consilier pe securitate națională al fostei vicepreședinte Kamala Harris, punctează că Trump controlează inclusiv instrumente precum tarifele și poate bloca legi prin veto. 2) Ucraina ar putea primi „spațiu de respirație”, dar nu rapid Analiza notează că majoritatea liderilor democrați au susținut constant ajutorul pentru Ucraina, prezentându-l ca apărare a democrației și a dreptului internațional, dar și ca interes de securitate al SUA. Totuși, Bronwen Maddox, directoarea think tank-ului britanic Chatham House , avertizează că nu trebuie așteptată o „salvare instantanee” pentru Volodîmîr Zelenski: chiar dacă democrații ar decide să trimită mai mult sprijin, inclusiv bani, efectele ar putea apărea în luni sau chiar ani. În același timp, Ucraina are nevoie de sprijin imediat, în special de sisteme Patriot pentru apărarea antiaeriană, pentru a trece iarna sub bombardamentele continue ale Rusiei, mai arată analiza. 3) Riscul unui „acord de pace” în stil trumpist, cu relaxarea sancțiunilor pentru Rusia Donald Trump se prezintă drept „președintele păcii” și a susținut public că a încheiat opt conflicte internaționale, iar în privința Ucrainei a pus tot mai mult responsabilitatea pe Zelenski pentru lipsa unui acord, potrivit textului. Fostul diplomat american Kurt Volker este citat spunând că Trump ar putea ignora protestele Kievului și ale aliaților europeni și ar putea începe ridicarea sancțiunilor și reluarea unor afaceri cu Rusia, inclusiv prin directive către Trezoreria SUA pentru a nu mai implementa sancțiuni și prin încercări de a obține noi acorduri energetice. Volker adaugă însă că, în privința NATO și a amenințărilor privind reducerea prezenței militare americane în Europa, Trump ar putea fi „mai mult lătrat decât mușcat”, pe motiv că nu ar avea sprijin intern larg pentru schimbări radicale. 4) Energia: scăderile de preț nu sunt garantate, iar șocul poate continua Întrebarea dacă prețurile la energie ar putea să se prăbușească primește un răspuns prudent: „nu pariați pe asta”, arată analiza. Este menționat că prețul petrolului a scăzut într-o zi în cel mai rapid ritm din august, dar Brent rămânea la 108 dolari/baril (aprox. 500 lei). Potrivit analizei, fără un acord cu Teheranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, șocul energetic prelungit — care împinge în sus costurile cu electricitatea în Europa și alimentează criza costului vieții — ar continua și ar influența politica europeană. În acest context, este citat și CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, care avertizează că, fără un acord, industria aviatică ar putea intra într-o „criză reală” până în martie sau aprilie. 5) „Doar haos”, cu risc de paralizie și atenție redusă pentru politica externă Analiza ia în calcul și varianta în care SUA devin atât de absorbite de războiul politic intern încât nici Trump, nici democrații nu mai au timp pentru alte dosare, inclusiv pentru politica externă. Kamala Harris este citată spunând, într-un podcast, că democrații nu ar trebui să încerce o nouă suspendare (impeachment) a lui Trump, pe care o consideră „nu o idee bună”. Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-ar fi cerut democraților să evite o „bătaie cu mâncare” și să se concentreze pe priorități precum accesibilitatea (costul vieții), creșterea salariului minim federal și reguli noi de etică pentru cele trei ramuri ale puterii. De ce contează pentru Europa Firul comun al celor cinci puncte este riscul ca turbulențele politice din SUA să se traducă în decizii imprevizibile sau întârzieri, exact în dosare cu impact direct asupra Europei: sprijinul pentru Ucraina, regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, tarifele și costurile energiei. Pentru guverne și companii europene, asta înseamnă un mediu mai greu de planificat, cu volatilitate ridicată și presiune suplimentară pe bugete și pe lanțurile de aprovizionare. [...]

Democrații pariază pe destituirea unor membri ai Cabinetului, nu pe Trump , pe fondul calculelor politice legate de alegerile intermediare, potrivit Digi24 . Miza este una de impact instituțional: procedura de „impeachment” (destituire) poate fi declanșată relativ ușor în Camera Reprezentanților, dar demiterea efectivă în Senat rămâne, practic, foarte greu de obținut. În analiza citată de Digi24, democrații sunt descriși ca fiind reticenți să inițieze o a treia încercare de destituire a lui Donald Trump, în condițiile în care niciun președinte american nu a fost demis vreodată prin votul din Senat, unde este necesară o majoritate de două treimi. În plus, cele două proceduri din primul mandat, pe care Trump le-a depășit, ar fi contribuit la consolidarea lui în rândul bazei sale electorale. De ce ținta se mută pe Pete Hegseth Dacă democrații ar recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților, în partid se conturează ideea că un membru al Cabinetului ar putea deveni ținta „sancțiunii constituționale supreme” – destituirea unui funcționar federal pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Primul nume menționat este Pete Hegseth, secretarul de război. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, este prezentat ca evitând un angajament ferm privind o nouă procedură împotriva lui Trump („Nu am decis nimic și nu am exclus nimic”), dar exprimându-se tranșant în privința lui Hegseth, la un miting din Pennsylvania. Calculul politic: cost electoral versus „control” asupra administrației Matt Bennett, cofondator al think tank-ului democrat Third Way, argumentează că o nouă procedură împotriva lui Trump ar avea „zero șanse” să ducă la demitere, în absența unui fapt „și mai grav”. În aceeași logică, el avertizează că o a treia punere sub acuzare fără rezultat ar putea transmite alegătorilor mesajul că democrații nu le prioritizează problemele curente. În același registru, materialul notează că democrații aflați în curse electorale strânse tind să vadă destituirea mai degrabă ca pe un risc de a pierde voturi decât ca pe un avantaj de campanie. Este citat și Sherrod Brown, candidat pentru un loc vacant în Senatul SUA din Ohio, care spune că nu ar susține o procedură de destituire a lui Trump. Ce urmează în Congres: un test în perioada „lame duck” Prima inițiativă de a-l trage la răspundere pe Hegseth ar urma să apară în perioada „lame duck” (intervalul dintre alegeri și instalarea noilor aleși, când vechii membri își încheie mandatele), după ce republicanul Thomas Massie a depus opt capete de acuzare. Votul din Camera Reprezentanților a fost amânat de Mike Johnson, președintele Camerei, care a intrat mai devreme în vacanța electorală. Pentru a trimite cazul la Senat este suficientă o majoritate simplă în Cameră, ceea ce – conform articolului – ar presupune ca alți doi republicani să se alăture lui Massie și tuturor democraților. Capetele de acuzare menționate includ acuzații legate de declanșarea războiului împotriva Iranului fără o declarație a Congresului și depășirea limitei de 60 de zile fără autorizație, precum și acuzații privind ignorarea unor legi și atacuri letale neautorizate asupra unor suspecți de trafic de droguri din Caraibe, care ar fi dus la peste 200 de morți. Context: cum funcționează destituirea în SUA Procedura de destituire este mecanismul prin care Congresul poate încerca să demită un funcționar public pe baza acuzațiilor de „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Camera Reprezentanților adoptă articolele de destituire cu majoritate simplă, iar Senatul judecă și poate demite cu o majoritate de două treimi; ulterior, poate decide și interdicția de a mai ocupa funcții alese. [...]

Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]

Comisia Europeană pregătește pentru Ucraina un calendar de aderare mai prudent, fără termen de intrare în UE , cu ținte limitate pentru 2027 și condiționări mai stricte pe zona statului de drept, potrivit unui document obținut de Politico . Documentul, parte din pachetul de extindere pe care Comisia urmează să îl prezinte miercuri, cere Kievului să „accelereze urgent și semnificativ” reformele privind statul de drept. În foaia de parcurs, Bruxelles indică faptul că îndeplinirea cerințelor-cheie în prima jumătate a lui 2027 este necesară înainte ca negocierile pe domenii de politici să poată fi închise provizoriu. Ținte limitate pentru 2027 și fără angajament privind data aderării Comisia identifică șapte domenii în care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile în 2027, subliniind atât amploarea reformelor cerute, cât și dificultatea implementării lor în condiții de război. Domeniile menționate sunt: educație și cultură (prima jumătate a lui 2027); proprietate intelectuală; ocuparea forței de muncă și politici sociale; politică industrială; cercetare; relații externe; politică externă și de securitate (în a doua jumătate a lui 2027). În același timp, Comisia evită să se angajeze la un termen-limită pentru finalizarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Abordarea este descrisă ca fiind similară și pentru alți candidați avansați, inclusiv Albania și Republica Moldova , cu excepția Muntenegrului, pentru care este avută în vedere luna iunie 2027 ca țintă pentru semnarea tratatului de aderare. Divergență față de Republica Moldova și riscul „decuplării” dosarelor Documentul indică o diferențiere tot mai pronunțată între Ucraina și Republica Moldova, ale căror candidaturi au avansat mult timp în paralel. În timp ce pentru Ucraina sunt vizate șapte domenii de progres în 2027, Moldova ar putea închide provizoriu negocieri în „peste 20” de domenii, potrivit aceleiași foi de parcurs. Această diferență alimentează perspectiva ca cele două candidaturi să fie, în practică, „decuplate”, deși ambele țări au obținut statutul de candidat împreună în iunie 2022 și au lansat negocierile în aceeași zi, în iunie 2024. De ce contează: războiul complică nu doar ritmul reformelor, ci și implicațiile de securitate Politico notează că regulile UE nu interzic explicit aderarea unei țări aflate în război, însă intrarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile legate de securitate, teritoriu și obligațiile pe care statele membre și le-ar asuma prin prevederile de asistență mutuală ale Uniunii. Chiar și în cazul unui acord de pace, aceste probleme nu ar dispărea automat, iar Ucraina ar trebui să își finalizeze reformele. În plus, închiderea provizorie a capitolelor nu echivalează cu aderarea: ar mai fi necesar un tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat. Ce urmează până la finalul lui 2026: deschiderea a două „clustere” blocate Comisia vrea ca până la finalul lui 2026 să înceapă discuțiile și pe două clustere de negociere rămase în urmă: clusterul 4 (agenda verde și conectivitate sustenabilă); clusterul 5 (resurse, agricultură și coeziune). Documentul susține că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare și cere conferinței de aderare să facă „toate eforturile” pentru deschiderea acestor clustere înainte de sfârșitul anului. Chiar și dacă se deschid, ritmul ulterior rămâne dependent de reforme și de deciziile statelor membre. [...]