Știri
Știri din categoria Externe
Aliații NATO se pregătesc pentru riscul unei reduceri a prezenței militare americane în Europa după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, pe fondul temerilor că o eventuală înfrângere a republicanilor l-ar putea împinge pe președintele Donald Trump să intensifice atacurile la adresa Alianței, potrivit Mediafax, care citează surse și declarații pentru POLITICO.
Miza, din perspectiva securității europene, este că o blocare pe plan intern de către Congres ar putea determina Casa Albă să caute spațiu de manevră în politica externă, unde președintele are, în mod tradițional, mai multă libertate de acțiune. În acest scenariu, diplomați citați de POLITICO indică drept posibilă consecință retragerea unor soldați americani din Europa.
În centrul îngrijorărilor se află o revizuire a prezenței forțelor americane în Europa, preconizată pentru luna decembrie. Trei diplomați au spus pentru POLITICO că, dacă Trump ar fi împiedicat să promoveze măsuri legislative pe plan intern, ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea retragerii pentru a-și mobiliza baza electorală.
Un înalt oficial european din domeniul apărării a descris, pentru aceeași publicație, un tipar asociat finalului de mandat al președinților, în care frustrările interne se combină cu „aventurismul” în politica externă, iar atacarea NATO ar fi, în această interpretare, o constantă a viziunii lui Trump.
Temerile aliaților sunt alimentate și de decizia Washingtonului de a întrerupe serviciile satelitare Starlink destinate Ucrainei, pe fondul unei apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin în ultimele săptămâni, potrivit materialului citat. În paralel, POLITICO notează că Moscova și-a intensificat tehnicile de război hibrid în Europa, ceea ce ar face ca noi tensiuni în interiorul NATO să vină într-un moment vulnerabil.
Oana Lungescu, fostă oficială NATO, a declarat pentru POLITICO că Trump ar putea condiționa menținerea prezenței americane în Europa de acceptarea de către statele europene a unui acord de pace în Ucraina susținut de SUA.
„Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenței militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unei înțelegeri mult mai ample cu Putin, creând o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei.”
Potrivit diplomaților citați de POLITICO, un pachet de opțiuni discutate în scenariile de risc include:
Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie, iar POLITICO arată că se așteaptă ca democrații să câștige Camera Reprezentanților și chiar să preia controlul asupra Senatului. În funcție de rezultat, aliații NATO anticipează că presiunea politică asupra relației transatlantice ar putea crește, cu efecte directe asupra posturii militare americane în Europa.
Recomandate
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Democrații pariază pe destituirea unor membri ai Cabinetului, nu pe Trump , pe fondul calculelor politice legate de alegerile intermediare, potrivit Digi24 . Miza este una de impact instituțional: procedura de „impeachment” (destituire) poate fi declanșată relativ ușor în Camera Reprezentanților, dar demiterea efectivă în Senat rămâne, practic, foarte greu de obținut. În analiza citată de Digi24, democrații sunt descriși ca fiind reticenți să inițieze o a treia încercare de destituire a lui Donald Trump, în condițiile în care niciun președinte american nu a fost demis vreodată prin votul din Senat, unde este necesară o majoritate de două treimi. În plus, cele două proceduri din primul mandat, pe care Trump le-a depășit, ar fi contribuit la consolidarea lui în rândul bazei sale electorale. De ce ținta se mută pe Pete Hegseth Dacă democrații ar recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților, în partid se conturează ideea că un membru al Cabinetului ar putea deveni ținta „sancțiunii constituționale supreme” – destituirea unui funcționar federal pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Primul nume menționat este Pete Hegseth, secretarul de război. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, este prezentat ca evitând un angajament ferm privind o nouă procedură împotriva lui Trump („Nu am decis nimic și nu am exclus nimic”), dar exprimându-se tranșant în privința lui Hegseth, la un miting din Pennsylvania. Calculul politic: cost electoral versus „control” asupra administrației Matt Bennett, cofondator al think tank-ului democrat Third Way, argumentează că o nouă procedură împotriva lui Trump ar avea „zero șanse” să ducă la demitere, în absența unui fapt „și mai grav”. În aceeași logică, el avertizează că o a treia punere sub acuzare fără rezultat ar putea transmite alegătorilor mesajul că democrații nu le prioritizează problemele curente. În același registru, materialul notează că democrații aflați în curse electorale strânse tind să vadă destituirea mai degrabă ca pe un risc de a pierde voturi decât ca pe un avantaj de campanie. Este citat și Sherrod Brown, candidat pentru un loc vacant în Senatul SUA din Ohio, care spune că nu ar susține o procedură de destituire a lui Trump. Ce urmează în Congres: un test în perioada „lame duck” Prima inițiativă de a-l trage la răspundere pe Hegseth ar urma să apară în perioada „lame duck” (intervalul dintre alegeri și instalarea noilor aleși, când vechii membri își încheie mandatele), după ce republicanul Thomas Massie a depus opt capete de acuzare. Votul din Camera Reprezentanților a fost amânat de Mike Johnson, președintele Camerei, care a intrat mai devreme în vacanța electorală. Pentru a trimite cazul la Senat este suficientă o majoritate simplă în Cameră, ceea ce – conform articolului – ar presupune ca alți doi republicani să se alăture lui Massie și tuturor democraților. Capetele de acuzare menționate includ acuzații legate de declanșarea războiului împotriva Iranului fără o declarație a Congresului și depășirea limitei de 60 de zile fără autorizație, precum și acuzații privind ignorarea unor legi și atacuri letale neautorizate asupra unor suspecți de trafic de droguri din Caraibe, care ar fi dus la peste 200 de morți. Context: cum funcționează destituirea în SUA Procedura de destituire este mecanismul prin care Congresul poate încerca să demită un funcționar public pe baza acuzațiilor de „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Camera Reprezentanților adoptă articolele de destituire cu majoritate simplă, iar Senatul judecă și poate demite cu o majoritate de două treimi; ulterior, poate decide și interdicția de a mai ocupa funcții alese. [...]
Rusia a înregistrat în octombrie a doua lună consecutivă de pierderi teritoriale și cele mai mari pierderi lunare de până acum , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post , un semnal că Moscova plătește un cost tot mai ridicat pentru menținerea presiunii pe front fără a obține câștiguri decisive. Analiza notează că forțele ruse au reușit doar avansuri marginale în direcția Dobropillya , după ce au angajat resurse și personal „substanțiale”. Chiar și în scenariul capturării localității, ISW apreciază că acest lucru nu ar permite „avansuri ample” ale Rusiei în regiunea Donețk, ceea ce sugerează o eficiență redusă a efortului ofensiv raportat la costuri. Presiune operațională: planuri neschimbate și progres lent în puncte-cheie ISW mai arată că, în pofida înfrângerilor suferite în urma operațiunii ucrainene „Vivaldi” în direcția Lyman, comanda militară rusă nu pare să-și fi modificat planurile nici măcar pentru unitățile afectate. Publicația menționează și efecte „în cascadă” ale operațiunii ucrainene asupra ofensivelor ruse împotriva așa-numitului „Fortress Belt” din est. În același timp, Rusia nu ar fi finalizat capturarea Kostyantynivka la peste un an după ce ar fi infiltrat inițial localitatea, un indicator de blocaj operațional într-o zonă importantă a frontului. Ofensive limitate pe mai multe direcții și „zona tampon” de la graniță Potrivit evaluării, Rusia continuă să angajeze personal și elemente mecanizate în direcția Hulyaipole și în vestul regiunii Zaporijia, dar cu avansuri „limitate” și în principal locale. În nord, forțele ruse își mențin eforturi ofensive restrânse pentru extinderea „zonei tampon” revendicate de-a lungul frontierei internaționale în regiunile Sumî și Harkiv, însă cu câștiguri tactice doar localizate. ISW mai indică faptul că Rusia ar fi deprioritizat în mare măsură operațiunile ofensive în direcțiile Kupiansk și Borova, după recentele operațiuni ucrainene „Vivaldi” și „Veles”. Riscuri regionale și dimensiunea economică: securitatea exporturilor de cereale Pe componenta de securitate regională, analiza menționează că drone rusești ar fi încălcat probabil spațiul aerian al Republicii Moldova și al României în seara de 31 octombrie, în contextul unei „normalizări” a încălcărilor tot mai frecvente ale spațiului aerian european. Separat, Ucraina și Turcia ar avansa cooperarea pentru susținerea unui armistițiu limitat în Marea Neagră și pentru securizarea transportului maritim al exporturilor globale de cereale, pe fondul creșterii riscurilor pe rutele maritime din cauza loviturilor la distanță. Lovituri la distanță și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai consemnează că Ucraina a continuat campania de lovituri la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie. În același interval, Rusia ar fi lansat 433 de drone asupra Ucrainei, inclusiv 64 de drone cu propulsie cu reacție. În ansamblu, evaluarea indică o presiune militară susținută, dar cu rezultate limitate pe teren pentru Rusia, în condițiile unor pierderi ridicate și ale extinderii riscurilor de securitate în proximitatea granițelor UE și NATO. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei de la Kstovo ridică riscul de întreruperi în lanțul rusesc de combustibili , după ce autoritățile de la Moscova au confirmat lovirea unei „întreprinderi industriale” în regiunea Nijni Novgorod, la circa 400 km est de capitală, potrivit Digi24 . Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin , a raportat „un atac masiv cu drone” în timpul nopții și duminică dimineața, susținând că o „întreprindere industrială din districtul Kstovo a suferit pagube semnificative”. Acesta a mai afirmat că „peste o sută de drone au fost distruse” și că, „conform informațiilor preliminare”, nu au existat victime, fără să precizeze natura activităților unității lovite. În paralel, presa ucraineană a relatat că ținta ar fi fost rafinăria de petrol Kstovo, descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia și un producător important de combustibili și lubrifianți, notează Agerpres. Context: reluarea loviturilor asupra rafinăriilor Atacul vine după ce, vineri, autoritățile ruse au declarat că Ucraina și-a reluat atacurile asupra rafinăriilor rusești, după o pauză de câteva zile. Ministrul adjunct al energiei din Rusia, Alexander Novak , a spus că trei rafinării au fost lovite în cursul zilei. De ce contează: presiune pe infrastructura care susține veniturile din hidrocarburi În logica războiului, Kievul folosește atacurile cu drone asupra siturilor industriale din Rusia ca răspuns la loviturile rusești care au afectat infrastructura energetică a Ucrainei de la începutul invaziei, în februarie 2022. Potrivit informațiilor citate, obiectivul acestor atacuri este întreruperea fluxului de hidrocarburi care finanțează efortul de război al Kremlinului. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
