Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește pentru Ucraina un calendar de aderare mai prudent, fără termen de intrare în UE, cu ținte limitate pentru 2027 și condiționări mai stricte pe zona statului de drept, potrivit unui document obținut de Politico.
Documentul, parte din pachetul de extindere pe care Comisia urmează să îl prezinte miercuri, cere Kievului să „accelereze urgent și semnificativ” reformele privind statul de drept. În foaia de parcurs, Bruxelles indică faptul că îndeplinirea cerințelor-cheie în prima jumătate a lui 2027 este necesară înainte ca negocierile pe domenii de politici să poată fi închise provizoriu.
Comisia identifică șapte domenii în care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile în 2027, subliniind atât amploarea reformelor cerute, cât și dificultatea implementării lor în condiții de război. Domeniile menționate sunt:
În același timp, Comisia evită să se angajeze la un termen-limită pentru finalizarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Abordarea este descrisă ca fiind similară și pentru alți candidați avansați, inclusiv Albania și Republica Moldova, cu excepția Muntenegrului, pentru care este avută în vedere luna iunie 2027 ca țintă pentru semnarea tratatului de aderare.
Documentul indică o diferențiere tot mai pronunțată între Ucraina și Republica Moldova, ale căror candidaturi au avansat mult timp în paralel. În timp ce pentru Ucraina sunt vizate șapte domenii de progres în 2027, Moldova ar putea închide provizoriu negocieri în „peste 20” de domenii, potrivit aceleiași foi de parcurs.
Această diferență alimentează perspectiva ca cele două candidaturi să fie, în practică, „decuplate”, deși ambele țări au obținut statutul de candidat împreună în iunie 2022 și au lansat negocierile în aceeași zi, în iunie 2024.
Politico notează că regulile UE nu interzic explicit aderarea unei țări aflate în război, însă intrarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile legate de securitate, teritoriu și obligațiile pe care statele membre și le-ar asuma prin prevederile de asistență mutuală ale Uniunii.
Chiar și în cazul unui acord de pace, aceste probleme nu ar dispărea automat, iar Ucraina ar trebui să își finalizeze reformele. În plus, închiderea provizorie a capitolelor nu echivalează cu aderarea: ar mai fi necesar un tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat.
Comisia vrea ca până la finalul lui 2026 să înceapă discuțiile și pe două clustere de negociere rămase în urmă:
Documentul susține că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare și cere conferinței de aderare să facă „toate eforturile” pentru deschiderea acestor clustere înainte de sfârșitul anului. Chiar și dacă se deschid, ritmul ulterior rămâne dependent de reforme și de deciziile statelor membre.
Recomandate
Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]
Administrația Trump testează o canalizare diplomatică neobișnuită prin prima-doamnă , după ce reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească joi la Casa Albă, într-o inițiativă atribuită direct Melaniei Trump , pe fondul unui armistițiu umanitar în regiunea Herson, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată la Washington și este prezentată de Casa Albă drept o „inițiativă diplomatică neobișnuită” pentru soția unui președinte american. Administrația americană a anunțat marți evenimentul, fără să ofere deocamdată numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial. Tot joi, la ora 18.00 (ora României), Melania Trump urmează să susțină o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki , aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson. Ce știm despre armistițiul invocat de Casa Albă Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului din Oleşki și zona învecinată, susținând că aceasta ar fi inițiat independent contactele dintre cele două părți. Armistițiul a fost anunțat la 23 octombrie, a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, în intervalul armistițiului ar fi fost evacuate aproximativ 800 de persoane. Controverse privind rolul primei-doamne Publicația franceză Le Monde contestă versiunea Casei Albe și susține că implicarea Melaniei Trump ar fi fost exagerată. Conform acestei relatări, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei ar fi negociat timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă să fie prezentată drept principal mediator, iar rolul ei ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui Donald Trump. În același timp, Kremlinul i-ar fi transmis Melaniei Trump „mulțumiri speciale” pentru contribuția la operațiunea umanitară, mai notează Mediafax. Ce s-a întâmplat la Oleşki în timpul operațiunii umanitare Vineri, 30 octombrie, reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu ajutoare (alimente, medicamente, apă potabilă și alte bunuri). În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul. Mediafax precizează că o parte dintre cei evacuați spre Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, iar alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar. În lipsa detaliilor despre componența delegațiilor și mandatul discuțiilor de la Casa Albă, miza imediată rămâne dacă această formulă – promovată public de administrația americană – poate fi transformată într-un canal de negociere funcțional sau rămâne strict legată de episoade punctuale, precum armistițiul umanitar din Herson. [...]
Europa riscă să suporte costuri economice și de securitate mai mari dacă alegerile intermediare din SUA declanșează o escaladare a confruntării politice la Washington, cu efecte în lanț asupra Ucrainei, energiei și relațiilor transatlantice, potrivit unei analize din Politico . Miza pentru europeni nu este doar cine controlează Congresul, ci cum se traduce asta în decizii rapide sau blocaje: investigații, condiționări bugetare și o competiție internă care poate împinge politica externă americană spre impredictibilitate. Analiza indică cinci zone pe care Europa ar trebui să le urmărească atent, de la tarife și presiuni politice până la prețurile la energie. 1) Presiune sporită asupra Europei, chiar și cu democrații mai puternici în Congres Un scenariu considerat „probabil” de observatori citați este ca Europa să ajungă ținta frustrărilor lui Donald Trump, inclusiv prin cereri mai dure și o relație transatlantică mai conflictuală. Wolfgang Ischinger, diplomat german și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, avertizează că europenii ar trebui să se pregătească pentru „mai multă acrimonie” și „mai multe cereri” din partea lui Trump. Chiar dacă democrații ar câștiga pârghii în Congres și ar intensifica audierile de control sau ar atașa condiții mai stricte legislației, analiza subliniază că președintele SUA păstrează o marjă mare de manevră în politică externă, securitate națională și comerț. Phil Gordon, fost consilier pe securitate națională al fostei vicepreședinte Kamala Harris, punctează că Trump controlează inclusiv instrumente precum tarifele și poate bloca legi prin veto. 2) Ucraina ar putea primi „spațiu de respirație”, dar nu rapid Analiza notează că majoritatea liderilor democrați au susținut constant ajutorul pentru Ucraina, prezentându-l ca apărare a democrației și a dreptului internațional, dar și ca interes de securitate al SUA. Totuși, Bronwen Maddox, directoarea think tank-ului britanic Chatham House , avertizează că nu trebuie așteptată o „salvare instantanee” pentru Volodîmîr Zelenski: chiar dacă democrații ar decide să trimită mai mult sprijin, inclusiv bani, efectele ar putea apărea în luni sau chiar ani. În același timp, Ucraina are nevoie de sprijin imediat, în special de sisteme Patriot pentru apărarea antiaeriană, pentru a trece iarna sub bombardamentele continue ale Rusiei, mai arată analiza. 3) Riscul unui „acord de pace” în stil trumpist, cu relaxarea sancțiunilor pentru Rusia Donald Trump se prezintă drept „președintele păcii” și a susținut public că a încheiat opt conflicte internaționale, iar în privința Ucrainei a pus tot mai mult responsabilitatea pe Zelenski pentru lipsa unui acord, potrivit textului. Fostul diplomat american Kurt Volker este citat spunând că Trump ar putea ignora protestele Kievului și ale aliaților europeni și ar putea începe ridicarea sancțiunilor și reluarea unor afaceri cu Rusia, inclusiv prin directive către Trezoreria SUA pentru a nu mai implementa sancțiuni și prin încercări de a obține noi acorduri energetice. Volker adaugă însă că, în privința NATO și a amenințărilor privind reducerea prezenței militare americane în Europa, Trump ar putea fi „mai mult lătrat decât mușcat”, pe motiv că nu ar avea sprijin intern larg pentru schimbări radicale. 4) Energia: scăderile de preț nu sunt garantate, iar șocul poate continua Întrebarea dacă prețurile la energie ar putea să se prăbușească primește un răspuns prudent: „nu pariați pe asta”, arată analiza. Este menționat că prețul petrolului a scăzut într-o zi în cel mai rapid ritm din august, dar Brent rămânea la 108 dolari/baril (aprox. 500 lei). Potrivit analizei, fără un acord cu Teheranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, șocul energetic prelungit — care împinge în sus costurile cu electricitatea în Europa și alimentează criza costului vieții — ar continua și ar influența politica europeană. În acest context, este citat și CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, care avertizează că, fără un acord, industria aviatică ar putea intra într-o „criză reală” până în martie sau aprilie. 5) „Doar haos”, cu risc de paralizie și atenție redusă pentru politica externă Analiza ia în calcul și varianta în care SUA devin atât de absorbite de războiul politic intern încât nici Trump, nici democrații nu mai au timp pentru alte dosare, inclusiv pentru politica externă. Kamala Harris este citată spunând, într-un podcast, că democrații nu ar trebui să încerce o nouă suspendare (impeachment) a lui Trump, pe care o consideră „nu o idee bună”. Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-ar fi cerut democraților să evite o „bătaie cu mâncare” și să se concentreze pe priorități precum accesibilitatea (costul vieții), creșterea salariului minim federal și reguli noi de etică pentru cele trei ramuri ale puterii. De ce contează pentru Europa Firul comun al celor cinci puncte este riscul ca turbulențele politice din SUA să se traducă în decizii imprevizibile sau întârzieri, exact în dosare cu impact direct asupra Europei: sprijinul pentru Ucraina, regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, tarifele și costurile energiei. Pentru guverne și companii europene, asta înseamnă un mediu mai greu de planificat, cu volatilitate ridicată și presiune suplimentară pe bugete și pe lanțurile de aprovizionare. [...]
Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă , într-o campanie menită să crească presiunea economică și socială asupra populației și să forțeze Kievul să cedeze, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Atacul din noaptea de 2 spre 3 noiembrie a fost descris ca o lovitură „mare”, combinată, cu drone și rachete, țintind infrastructura energetică. În lectura ISW, miza depășește efectul militar imediat: loviturile urmăresc să amplifice costurile pentru societatea ucraineană pe durata iernii, când cererea de energie și vulnerabilitatea rețelelor cresc. De ce contează: costuri mai mari și risc operațional pentru economie Țintirea repetată a energiei implică, în practică, un risc mai mare de întreruperi și avarii care pot afecta atât consumul casnic, cât și activitatea companiilor, în special în perioadele de vârf. ISW încadrează aceste atacuri într-o „campanie de lovituri” a Rusiei, cu obiectiv de coerciție politică prin presiune economică și socială. Alte evoluții urmărite de ISW Pe lângă componenta energetică, evaluarea menționează mai multe direcții relevante din ultimele 24 de ore: Autoritățile poloneze ar fi prevenit o „provocare” rusă la granița internațională a Poloniei cu Rusia, în noaptea de 2 spre 3 noiembrie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , ar fi răspuns indirect măsurilor defensive recente ale Poloniei, prezentând în mod fals Polonia drept agresor. Oficialii ucraineni, americani și ruși au oferit detalii noi despre negocieri trilaterale programate pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). Ministerul rus al Apărării și autorități regionale ar reduce și întârzia cheltuieli militare și de recrutare „neesențiale”, pe fondul eșecurilor de a gestiona deficite bugetare în creștere. Ucraina a continuat loviturile la distanță lungă asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiunea Iaroslavl. ISW notează că, pe 3 noiembrie, niciuna dintre părți nu a avansat pe front. La ce să ne așteptăm în perioada următoare Dacă tiparul descris de ISW se menține, presiunea asupra sistemului energetic ucrainean rămâne un factor central al iernii, cu efecte potențiale în lanț asupra funcționării economiei și a serviciilor publice. În paralel, atenția se mută și spre întâlnirea trilaterală anunțată pentru 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, pentru care, în acest moment, evaluarea indică doar calendarul și faptul că au apărut „detalii noi”, fără a preciza rezultate așteptate. [...]
Lukașenko mizează pe un final „în următoarele luni”, pe fondul epuizării resurselor și cere reluarea negocierilor Rusia–Ucraina la Minsk, fără mediere, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care este anunțată o nouă rundă de discuții trilaterale Rusia–SUA–Ucraina, programată în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . La a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, președintele Belarusului a spus că toate părțile implicate „s-au săturat” de război și că acesta s-ar putea încheia în următoarele luni, invocând lipsa de „forțe” și „resurse”. El a prezentat afirmația drept o opinie personală. Presiunea negocierilor: Minsk, propus ca loc de discuții „fără mediere” Lukașenko a susținut că în Europa „au început deja să înțeleagă” cine ar fi declanșat escaladarea și a reluat ideea că, în 2022, conflictul s-ar fi putut încheia „în câteva săptămâni”. În același timp, a acuzat „prietenii” britanici ai Kievului că ar fi cerut continuarea luptei „până la ultimul ucrainean”, prin înarmarea Ucrainei, ceea ce ar fi dus, în viziunea sa, la pierderea unei șanse de pace. Președintele Belarusului a propus reluarea negocierilor de pace la Minsk: „Veniți, să discutăm. Fără niciun fel de mediere”. Totuși, a precizat că nu dorește să-și asume rolul de mediator, motivând că, în ultimii 30 de ani, „s-a săturat” de astfel de activități. Următorul pas: discuții Rusia–SUA–Ucraina la Abu Dhabi, pe 10–11 noiembrie În paralel, este anunțată o nouă rundă de negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, potrivit informațiilor citate de Digi24. Trimisul special al președintelui american, Steve Whitcoff, a indicat că agenda include încetarea conflictului, acorduri de securitate postbelice și dezescaladarea. O sursă Reuters a precizat că SUA ar urma să fie reprezentate de Whitcoff și de Jared Kushner, care ar urma să joace rol de mediatori între Moscova și Kiev. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, participant la rundele anterioare de negocieri. [...]
Rusia a cedat teren în octombrie pe frontul din Ucraina , un semnal de încetinire operațională a campaniei militare, într-un moment în care Moscova susține public că mai are de cucerit doar o mică parte din Donbas, potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. În ansamblu, trupele ruse au pierdut 28 km² în luna octombrie, pe fondul unei tendințe de încetinire a avansului observată încă de la începutul lui 2026. Informația este atribuită de Digi24 unei analize AFP, care folosește date ISW, preluate în material prin Agerpres. Unde se văd schimbările pe hartă Cele mai notabile mișcări din ultimele luni s-au concentrat în apropierea orașelor Sloviansk și Kramatorsk, puncte-cheie în regiunea Donețk. În septembrie, datele analizate de ISW indicau un avans de 172 km² în favoarea Ucrainei, în cadrul contraofensivei „Vivaldi ”, în zona orașelor-garnizoană Kramatorsk și Lîman. Operațiunea a continuat în octombrie, cu aproximativ 60 km² recuceriți suplimentar. În paralel, Rusia a reușit un avans de 25 km² la sud de Kramatorsk, apropiindu-se la mai puțin de 12 km de oraș. Încetinirea avansului Rusiei în 2026, în contrast cu anii anteriori Pe întregul an 2026, Rusia nu ar fi progresat cu mai mult de 11 km² pe lună pe întregul front, un ritm mult sub anii precedenți, potrivit datelor citate în material: 300 km² pe lună în 2024; 400 km² pe lună în 2025. Digi24 notează și comparația folosită în analiză: acest ritm echivalează cu mai puțin de zece hectare pe zi. Context politic: discuții de reluat în noiembrie Rusia și Ucraina ar urma să se întâlnească în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru reluarea convorbirilor sub mediere americană, discuții descrise ca fiind blocate din februarie. Pe 16 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a numit „pozitivă” dinamica trupelor ruse și a estimat că ar mai rămâne de cucerit puțin peste 10% din regiunea Donbas. În același timp, o analiză AFP citată de Digi24 arată că, deși Lugansk este aproape integral sub control rus, controlul Moscovei în Donețk s-ar menține la circa 80% din ianuarie. Ce includ și ce exclud estimările Materialul precizează că estimările ISW exclud avansurile revendicate de partea rusă, care nu sunt nici confirmate, nici infirmate de institut. ISW lucrează împreună cu Critical Threats Project, un centru american specializat în analiza conflictelor. În ansamblu, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, iar din aceste zone ocupate circa 7 puncte procentuale ar corespunde Crimeei și sectoarelor din Donbas aflate sub controlul separatiștilor ruși înainte de februarie 2022. [...]
