Știri
Știri din categoria Externe
Democrații pariază pe destituirea unor membri ai Cabinetului, nu pe Trump, pe fondul calculelor politice legate de alegerile intermediare, potrivit Digi24. Miza este una de impact instituțional: procedura de „impeachment” (destituire) poate fi declanșată relativ ușor în Camera Reprezentanților, dar demiterea efectivă în Senat rămâne, practic, foarte greu de obținut.
În analiza citată de Digi24, democrații sunt descriși ca fiind reticenți să inițieze o a treia încercare de destituire a lui Donald Trump, în condițiile în care niciun președinte american nu a fost demis vreodată prin votul din Senat, unde este necesară o majoritate de două treimi. În plus, cele două proceduri din primul mandat, pe care Trump le-a depășit, ar fi contribuit la consolidarea lui în rândul bazei sale electorale.
Dacă democrații ar recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților, în partid se conturează ideea că un membru al Cabinetului ar putea deveni ținta „sancțiunii constituționale supreme” – destituirea unui funcționar federal pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Primul nume menționat este Pete Hegseth, secretarul de război.
Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, este prezentat ca evitând un angajament ferm privind o nouă procedură împotriva lui Trump („Nu am decis nimic și nu am exclus nimic”), dar exprimându-se tranșant în privința lui Hegseth, la un miting din Pennsylvania.
Matt Bennett, cofondator al think tank-ului democrat Third Way, argumentează că o nouă procedură împotriva lui Trump ar avea „zero șanse” să ducă la demitere, în absența unui fapt „și mai grav”. În aceeași logică, el avertizează că o a treia punere sub acuzare fără rezultat ar putea transmite alegătorilor mesajul că democrații nu le prioritizează problemele curente.
În același registru, materialul notează că democrații aflați în curse electorale strânse tind să vadă destituirea mai degrabă ca pe un risc de a pierde voturi decât ca pe un avantaj de campanie. Este citat și Sherrod Brown, candidat pentru un loc vacant în Senatul SUA din Ohio, care spune că nu ar susține o procedură de destituire a lui Trump.
Prima inițiativă de a-l trage la răspundere pe Hegseth ar urma să apară în perioada „lame duck” (intervalul dintre alegeri și instalarea noilor aleși, când vechii membri își încheie mandatele), după ce republicanul Thomas Massie a depus opt capete de acuzare. Votul din Camera Reprezentanților a fost amânat de Mike Johnson, președintele Camerei, care a intrat mai devreme în vacanța electorală.
Pentru a trimite cazul la Senat este suficientă o majoritate simplă în Cameră, ceea ce – conform articolului – ar presupune ca alți doi republicani să se alăture lui Massie și tuturor democraților.
Capetele de acuzare menționate includ acuzații legate de declanșarea războiului împotriva Iranului fără o declarație a Congresului și depășirea limitei de 60 de zile fără autorizație, precum și acuzații privind ignorarea unor legi și atacuri letale neautorizate asupra unor suspecți de trafic de droguri din Caraibe, care ar fi dus la peste 200 de morți.
Procedura de destituire este mecanismul prin care Congresul poate încerca să demită un funcționar public pe baza acuzațiilor de „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Camera Reprezentanților adoptă articolele de destituire cu majoritate simplă, iar Senatul judecă și poate demite cu o majoritate de două treimi; ulterior, poate decide și interdicția de a mai ocupa funcții alese.
Recomandate
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
România semnalează continuitate în cooperarea regională cu Bulgaria după alegerea Ilianei Iotova în funcția de președinte, într-un context în care securitatea la Marea Neagră rămâne un subiect sensibil pentru statele UE și NATO, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a transmis luni dimineață, 2 noiembrie, un mesaj de felicitare adresat Ilianei Iotova, afirmând că așteaptă „cu nerăbdare” continuarea colaborării și „aprofundarea cooperării dintre țările noastre”. În mesajul publicat pe platforma X, șeful statului a indicat explicit cadrul de lucru comun: vecinătatea, apartenența la Uniunea Europeană și alianța NATO. În aceeași postare, Nicușor Dan a legat cooperarea bilaterală de obiective mai largi, invocând „securitatea și dezvoltarea regiunii noastre, începând cu Marea Neagră”, și a adăugat că o așteaptă „în curând” pe președinta Iotova în România. Contextul politic de la Sofia Iliana Iotova, susținută de fostul președinte bulgar Rumen Radev , descris de Digi24 drept „considerat apropiat de Kremlin”, este „pe cale” să devină prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. După victorie, Radev a declarat că bulgarii au ales „viitorul”, iar Iotova i-a mulțumit pentru sprijin, spunând că nu ar fi reușit fără el. Andrei Ghiurov a recunoscut duminică seară înfrângerea și a afirmat că societatea bulgară trebuie să caute unitatea, nu diviziunea, precizând totodată că responsabilitatea sa politică va continua. [...]
Decizia privind viitorul „Cuibului Vulturului” riscă să devină un test de politică publică în Germania, între conservarea memoriei istorice și evitarea transformării locului într-un punct de atracție pentru extremiști, potrivit HotNews , care citează o relatare din The Guardian. Kehlsteinhaus , cunoscut ca „Cuibul Vulturului”, a fost distrus într-un incendiu în seara de 23 octombrie. Autoritățile suspectează un bărbat de 33 de ani, cu antecedente de tulburări psihice. Peste 200 de pompieri au intervenit, iar clădirea este acum închisă pe termen nelimitat. Obiectivul atrăgea peste 300.000 de vizitatori anual, însă în ziua incendiului era închis. Miza: reconstrucție, ruină sau soluție intermediară Incendiul a declanșat o dezbatere despre oportunitatea reconstrucției și despre felul în care ar putea fi gestionat un amplasament cu încărcătură istorică „toxică”, astfel încât să fie redus riscul de a deveni loc de pelerinaj pentru neonaziști. În paralel, rămâne întrebarea cum trebuie tratate vestigiile asociate făptașilor, în condițiile în care locurile legate de victimele regimului nazist (precum fostele lagăre de concentrare) sunt conservate pe termen nelimitat. Ministrul bavarez al culturii, Markus Blume, a anunțat convocarea unei comisii de experți în conservarea patrimoniului, construcții și cultura germană a comemorării Holocaustului, care să decidă pașii următori. El a spus că orice reconstrucție trebuie să țină cont de „responsabilitatea istorică” a locului. Context operațional și economic: un obiectiv turistic major, acum închis „Cuibul Vulturului” se află la 1.834 de metri altitudine, în Berchtesgaden (Bavaria), și fusese construit între 1937 și 1938 pentru recepțiile lui Adolf Hitler. În timp, a devenit o atracție turistică importantă, dar și un loc de comemorare. În interior existau elemente asociate opulenței naziste, inclusiv marmură de Untersberg donată de Benito Mussolini, oglinzi venețiene și fotolii din piele verde. După incendiu, au rămas „ruine carbonizate”, iar închiderea pe termen nelimitat înseamnă, practic, suspendarea fluxului de vizitatori. Experții, împărțiți: integrare educațională vs. păstrarea ca ruină Directorul Centrului de Documentare Obersalzberg, Sven Keller, respinge atât ideea unei „simple reproduceri” a arhitecturii naziste, cât și varianta de a lăsa locul pur și simplu în ruină. El propune o soluție care să combine vestigiile materiale cu informații și elemente educaționale, inclusiv prin evidențierea „straturilor temporale” ale locului, precum utilizarea sa turistică din anii 1950 și faptul că incendiul însuși a devenit un nou strat istoric. În schimb, istoricul Felix Bohr, specializat în epoca nazistă, se declară împotriva oricărei reconstrucții, invocând și contextul politic actual, cu ascensiunea extremei drepte în Germania și Austria. Poziția sa este ca „megalomania lui Hitler” să rămână o ruină, iar efortul să se concentreze pe conservarea structurii rămase și pe transmiterea istoriei locului, nu pe „restaurarea decorurilor”. Ce urmează Următorul pas este evaluarea comisiei anunțate de ministrul culturii din Bavaria, care va trebui să propună o soluție ce echilibrează conservarea memoriei istorice, funcția educațională și riscurile de securitate și instrumentalizare extremistă ale unui astfel de sit. [...]
Xi Jinping a avertizat că Golful nu trebuie să devină teatru de rivalitate între marile puteri , pe fondul escaladării costurilor globale cu energia și transportul maritim, în timp ce Oman ia în calcul un acord preferențial de comerț și investiții cu China, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul liderului chinez a fost transmis luni, la Beijing, în discuțiile cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq al-Said. Xi a spus că „pacea și stabilitatea” în regiune „necesită protecție și cultivare comună” și a pledat pentru evitarea transformării Golfului într-o „arenă” a rivalității geopolitice, conform Ministerului de Externe al Chinei. Contextul imediat este războiul SUA–Israel cu Iranul, care a afectat Strâmtoarea Hormuz și a împins în sus costurile globale cu energia și transportul. În acest cadru, China – care în mod tradițional a avut un rol diplomatic discret în Orientul Mijlociu – își intensifică eforturile de implicare, inclusiv prin trimiterea „în curând” a unor emisari speciali în regiune pentru a promova dialogul și detensionarea, potrivit aceleiași surse. Miza economică: Oman vrea un acord preferențial cu China Sultanul Haitham a declarat, potrivit presei de stat din Oman, că țara sa este deschisă să intre într-un acord bilateral preferențial de comerț și investiții cu China, argumentând că acesta ar putea „deschide noi căi” pentru schimburi comerciale și investiționale și ar facilita relațiile economice dintre cele două state. Oman exportă țiței și produse energetice către China, iar Muscat urmărește și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru energie regenerabilă și comerț digital. Publicația notează și că legăturile de turism și afaceri au fost susținute de zboruri directe între Beijing și Muscat, operate din noiembrie anul trecut. Ce urmează: mai multă coordonare regională și canale financiare Xi a indicat că Beijingul vrea să își întărească coordonarea cu statele arabe, inclusiv cu țările din Consiliul de Cooperare al Golfului . Separat, liderul omanez a pus accent pe cooperarea dintre instituțiile de investiții și cele financiare; el a fost întâmpinat la sosirea în Beijing de guvernatorul băncii centrale a Chinei (People’s Bank of China), Pan Gongsheng. Vizita sultanului Haitham – prima a unui șef de stat omanez în China de la stabilirea relațiilor bilaterale în 1978 – a fost programată pe două zile. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor, rămâne neclar când ar putea fi formalizat un eventual acord preferențial de comerț și investiții. [...]
Volodîmîr Zelenski spune că este gata de o întâlnire directă cu Vladimir Putin în Turcia, dar exclude orice concesii teritoriale privind Donbasul și Crimeea , poziție care fixează din start limitele politice și constituționale ale unor eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru CNN Türk , Zelenski a spus că negocierile directe „la nivel prezidențial” sunt necesare, după ce contactele anterioare dintre părți nu au reușit să oprească războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea ajuta la aranjarea discuțiilor, invocând relațiile acestuia cu Putin. Ce ar vrea Ucraina pe agenda unei întâlniri Zelenski a indicat că o eventuală întâlnire față în față ar putea debloca subiecte rămase nerezolvate în discuțiile dintre delegații și grupuri tehnice. Printre temele pe care le-ar vedea discutate se numără: un armistițiu de-a lungul liniei frontului și un mecanism de monitorizare a respectării acordurilor; garanții de securitate; reconstrucția Ucrainei; statutul teritoriilor ocupate. În același timp, Zelenski a respins cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul sau să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, afirmând că astfel de concesii ar încălca Constituția Ucrainei. Context: G20 și rolul SUA Zelenski a abordat și posibilitatea participării la summitul G20 al liderilor, programat în decembrie la Miami, precizând că Ucraina nu a primit încă o invitație oficială din partea Washingtonului. El a spus că au existat semnale că președintele SUA, Donald Trump, ar putea invita Ucraina, posibil în cadrul unei inițiative orientate spre încheierea războiului. Publicația notează că SUA l-au invitat pe Putin la summit în septembrie, ceea ce a alimentat posibilitatea unei întâlniri între liderul rus și Trump, în condițiile în care Kremlinul respinsese anterior propunerea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin în marja reuniunii. Pe acest fundal, Zelenski a insistat că orice negocieri privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și a respins ideea ca alte state să decidă viitorul țării fără participarea Kievului. „Este imposibil. Nu poți decide soarta Ucrainei fără Ucraina. Ar fi nedrept și nu ar duce nicăieri.” În același interviu, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele militare inițiale, în pofida declarațiilor că ar fi putut cuceri Ucraina „în trei zile”, menționând că războiul intră în al cincilea an. [...]
