Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump pune sub semnul întrebării sprijinul NATO într-un posibil conflict cu China, potrivit Antena 3 CNN, după declarații făcute la Casa Albă în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. Liderul american a sugerat că aliații nu ar susține Statele Unite într-un conflict major, pe care l-a numit indirect „ăla mare”, cu referire la un posibil război global.
Declarațiile au fost făcute în timpul unui eveniment de Paște, unde Trump a criticat deschis NATO, dar și lideri europeni precum Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Președintele american a afirmat că lipsa de sprijin în conflictul din Iran i-a ridicat semne de întrebare privind solidaritatea alianței în situații mai grave.
Trump a sugerat explicit că NATO nu ar interveni în cazul unui conflict global:
În paralel, liderul american a reluat amenințarea privind retragerea SUA din alianță, invocând lipsa de sprijin din partea partenerilor occidentali.
Trump a avut un ton dur și personal în referirile la liderii europeni:
Declarațiile au inclus și remarci ironice și imitații, ceea ce a amplificat tensiunea discursului.
Ieșirea lui Trump vine pe fondul conflictului din Iran și al divergențelor dintre SUA și unele state europene privind implicarea militară. Lipsa unui sprijin coordonat a alimentat criticile Washingtonului față de NATO și a readus în discuție rolul alianței în conflicte globale.
Afirmațiile nu reprezintă o schimbare oficială de politică, dar indică o posibilă deteriorare a relațiilor transatlantice și o repoziționare strategică în raport cu China și aliații tradiționali.
Recomandate
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
Letonia își calibrează apărarea pe un scenariu de atac cu drone până în 2028 , pe fondul unui decalaj de producție și utilizare a dronelor între Rusia și statele NATO, potrivit Antena 3 . Avertismentul vine de la șeful armatei letone, care indică o „fereastră de oportunitate” pentru Moscova înainte ca programele europene de modernizare militară să devină pe deplin operaționale. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, a declarat pentru Financial Times că avantajul Rusiei nu ar fi o tehnologie superioară, ci capacitatea de a produce drone la scară mare și de a le adapta rapid în condiții de război. „Avantajul lor este scalabilitatea dronelor. Sunt capabili să-și refacă rapid stocurile, să aibă volume mari la scară mare.” De ce contează: ritmul reînarmării și „fereastra” până în 2028 Pudāns susține că Rusia nu ar avea în prezent forțele necesare pentru o invazie la scară largă cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă ar putea deveni rapid o amenințare mai mare dacă acel conflict se încheie. În acest context, el separă riscurile imediate de tip „hibrid” (sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare) de un atac militar convențional. „Trăim cu presupunerea că o agresiune sub o formă sau alta ar putea avea loc chiar și în această noapte.” În analiza prezentată, un conflict direct între Moscova și NATO ar putea începe în statele baltice , considerate greu de apărat din cauza proximității Rusiei și a ritmului lent de consolidare a apărării pe flancul estic. Pudāns avertizează că programele europene de modernizare ar urma să devină operaționale abia în jurul anului 2029, ceea ce ar putea crea un interval de vulnerabilitate până la finalul lui 2028. „Dacă aș fi în Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, atunci ar trebui să o facem până la sfârșitul lui 2028.” Problema operațională: NATO are „puține drone” și experiență limitată Materialul notează că o invazie rusă ar folosi în mare parte tactici și tehnologii similare celor din Ucraina, unde ambele părți utilizează mii de drone pe zi, de la modele ieftine de atac până la sisteme autonome cu rază lungă, capabile să lovească ținte la sute de kilometri în spatele frontului. În același timp, forțele NATO ar avea mai puține drone și mai puțină experiență în utilizarea lor pe câmpul de luptă. Este menționat un exercițiu al armatei britanice care a simulat luna trecută un război în Estonia, în care comandanții au presupus că ar rămâne fără drone în mai puțin de o săptămână. Pudāns mai spune că Rusia a câștigat un avantaj critic prin experimentarea continuă în Ucraina, care îi permite să testeze și să perfecționeze rapid tehnologii noi. Context: ținte de cheltuieli și vulnerabilități în regiune În text se arată că aliații NATO au convenit anul trecut să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază și 1,5% pentru infrastructură utilizabilă în timp de război (inclusiv poduri și căi ferate). Sunt menționate și vulnerabilități specifice Letoniei, inclusiv ponderea mare a vorbitorilor de limbă rusă în estul țării. Fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO, iar brigada din Letonia este condusă de Canada (în Lituania de Germania, iar în Estonia de Regatul Unit). [...]
Camera Reprezentanților a SUA a votat limitarea prerogativelor de război ale lui Donald Trump în Iran , într-un semnal politic care poate complica deciziile rapide ale administrației și aduce conflictul mai aproape de un control formal al Congresului, potrivit Antena 3 . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 voturi „pentru” și 208 „împotrivă”, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Inițiativa este prezentată ca un reproș la adresa modului în care Trump a gestionat conflictul cu Iranul și a fost parte dintr-o campanie mai veche a democraților de a forța voturi care să limiteze puterile de război ale președintelui. Ce schimbă votul și de ce contează Măsura adoptată este o „rezoluție concurentă”, care trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului, dar nu ajunge la președinte pentru promulgare . Potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au putere de lege . Totuși, un consilier democrat din Camera Reprezentanților, implicat în demers, a spus pentru CNN că democrații o consideră obligatorie, urmând ca aspectele juridice să fie clarificate ulterior. În plan practic, votul crește presiunea asupra administrației să vină în Congres pentru dezbatere și autorizare, mai ales în condițiile în care Legea privind prerogativele de război limitează menținerea trupelor americane în ostilități active la peste 60 de zile fără aprobarea Congresului. Diviziuni în Partidul Republican și argumentul „costului” războiului O parte dintre republicanii care au susținut rezoluția au invocat atât cadrul legal, cât și nemulțumiri din teritoriu. Tom Barrett a spus că alegătorii sunt frustrați, iar Thomas Massie a legat explicit războiul de scumpiri la pompă și de costuri în agricultură: „Oamenii s-au săturat de asta. S-au săturat de benzină la 5 dolari galonul și motorină la 6 dolari galonul, de îngrășăminte pe care nu ni le permitem pentru câmpurile noastre din Kentucky.” Brian Fitzpatrick și-a justificat votul prin respectarea Legii privind prerogativele de război, cerând ca subiectul să fie adus în Congres, dezbătut și votat. Următorii pași: Senatul și disputa juridică Rezoluția trebuie să treacă și de Senat pentru a avea efectul politic urmărit de inițiatori. În paralel, organismele de control intern ale Pentagonului, Departamentului de Stat și USAID au anunțat o analiză comună a războiului, invocând obligația legală de a investiga operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile — un indiciu că, din perspectiva lor, conflictul ar fi trecut de acest prag, începutul fiind datat la 28 februarie. De partea cealaltă, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a avertizat că limitarea prerogativelor ar putea afecta negocierile, susținând că „ Operațiunea Epic Fury ” s-a încheiat și că administrația ar fi în procesul de finalizare a unui acord de pace, motiv pentru care consideră rezoluția „prost sincronizată”. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
