Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump l-a atacat personal pe Emmanuel Macron și s-a declarat nemulțumit după o convorbire telefonică în care a cerut sprijinul Franței pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, transmite News.ro, citând Le Figaro.
Potrivit relatării, președintele american a reluat un atac la adresa omologului său francez, afirmând că acesta „este maltratat de către soția sa și abia își revine”, cu trimitere la un episod dintr-un turneu în Asia de Sud-Est, în mai 2025, când Brigitte Macron l-a atins la față.
În același context, Trump a spus că a cerut Franței ajutor pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, și a descris în termeni direcți solicitarea adresată lui Macron.
„Emmanuel, ne-ar plăcea să primim un pic de ajutor la Golful (Persic), chiar dacă-i eliminăm pe cei răi și distrugem rechetele balistice. Ai putea să trimiți nave de război imediat?”
Președintele american și-a exprimat nemulțumirea într-o conferință de presă la Casa Albă, miercuri seara, cu câteva ore înaintea unei alocuțiuni către națiune. El a criticat faptul că eforturile SUA de a asigura această cale maritimă nu ar fi susținute suficient de aliații europeni și a ironizat pozițiile unor parteneri.
Trump a reiterat, de asemenea, criticile frecvente la adresa aliaților europeni în legătură cu dependența lor de Statele Unite în domeniul apărării, invocând și NATO în acest context.
Recomandate
Camera Reprezentanților a SUA a votat limitarea prerogativelor de război ale lui Donald Trump în Iran , într-un semnal politic care poate complica deciziile rapide ale administrației și aduce conflictul mai aproape de un control formal al Congresului, potrivit Antena 3 . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 voturi „pentru” și 208 „împotrivă”, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Inițiativa este prezentată ca un reproș la adresa modului în care Trump a gestionat conflictul cu Iranul și a fost parte dintr-o campanie mai veche a democraților de a forța voturi care să limiteze puterile de război ale președintelui. Ce schimbă votul și de ce contează Măsura adoptată este o „rezoluție concurentă”, care trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului, dar nu ajunge la președinte pentru promulgare . Potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au putere de lege . Totuși, un consilier democrat din Camera Reprezentanților, implicat în demers, a spus pentru CNN că democrații o consideră obligatorie, urmând ca aspectele juridice să fie clarificate ulterior. În plan practic, votul crește presiunea asupra administrației să vină în Congres pentru dezbatere și autorizare, mai ales în condițiile în care Legea privind prerogativele de război limitează menținerea trupelor americane în ostilități active la peste 60 de zile fără aprobarea Congresului. Diviziuni în Partidul Republican și argumentul „costului” războiului O parte dintre republicanii care au susținut rezoluția au invocat atât cadrul legal, cât și nemulțumiri din teritoriu. Tom Barrett a spus că alegătorii sunt frustrați, iar Thomas Massie a legat explicit războiul de scumpiri la pompă și de costuri în agricultură: „Oamenii s-au săturat de asta. S-au săturat de benzină la 5 dolari galonul și motorină la 6 dolari galonul, de îngrășăminte pe care nu ni le permitem pentru câmpurile noastre din Kentucky.” Brian Fitzpatrick și-a justificat votul prin respectarea Legii privind prerogativele de război, cerând ca subiectul să fie adus în Congres, dezbătut și votat. Următorii pași: Senatul și disputa juridică Rezoluția trebuie să treacă și de Senat pentru a avea efectul politic urmărit de inițiatori. În paralel, organismele de control intern ale Pentagonului, Departamentului de Stat și USAID au anunțat o analiză comună a războiului, invocând obligația legală de a investiga operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile — un indiciu că, din perspectiva lor, conflictul ar fi trecut de acest prag, începutul fiind datat la 28 februarie. De partea cealaltă, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a avertizat că limitarea prerogativelor ar putea afecta negocierile, susținând că „ Operațiunea Epic Fury ” s-a încheiat și că administrația ar fi în procesul de finalizare a unui acord de pace, motiv pentru care consideră rezoluția „prost sincronizată”. [...]
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Vizita lui Xi Jinping în Coreea de Nord readuce în prim-plan relația comercială-cheie pentru Phenian , într-un context în care China rămâne principalul partener economic al regimului nord-coreean și un sprijin politic esențial, potrivit G4Media . Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Coreea de Nord luni și marți, la invitația lui Kim Jong Un , a relatat presa chineză, citată de AFP și preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de postul de televiziune CCTV, care a precizat că deplasarea are loc pe 8 și 9 iunie. Miza economică a vizitei ține de faptul că Beijingul este principalul partener comercial al Phenianului și a reprezentat 20% din comerțul exterior al Coreei de Nord anul trecut, în condițiile în care țara este supusă unor sancțiuni internaționale „grele”, notează publicația. Vizite rare la vârf, într-o relație cu greutate economică Deși China este un sprijin diplomatic și politic major pentru Coreea de Nord, vizitele liderilor chinezi în această țară sunt rare. Ultima vizită a lui Xi Jinping la Phenian a avut loc în 2019, fiind prima de acest tip după deplasarea fostului lider chinez Hu Jintao din 2005. În sens invers, Kim Jong Un a mers la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de președintele rus Vladimir Putin la o paradă militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit informațiilor citate. Agenția de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita lui Xi Jinping, fără să ofere detalii suplimentare. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei , într-un demers care poate tensiona raporturile dintre Congres și Casa Albă și care reintroduce incertitudinea de reglementare în jurul politicii americane de sancțiuni, potrivit Reuters . Proiectul, denumit „ Ukraine Support Act ”, a trecut cu 226 la 195, după ce a stat blocat luni întregi. Un grup restrâns de republicani s-a alăturat democraților pentru a forța votul printr-o „discharge petition” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen ocolind conducerea Camerei). În ziua votului, 18 republicani și un independent care votează de regulă cu ei au susținut proiectul alături de democrați. Mișcarea este prezentată ca un nou semn de fisură în sprijinul aproape unanim pe care republicanii îl acordaseră politicilor președintelui Donald Trump. Ce prevede pachetul: bani, împrumuturi și sancțiuni Actul include atât componenta de finanțare, cât și întărirea regimului de sancțiuni și controale la export (restricții asupra vânzărilor externe de bunuri/tehnologii): autorizează peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în asistență pentru Kiev; permite până la 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei) sub formă de sprijin prin împrumuturi directe ; include măsuri pentru reconstrucția Ucrainei după război; introduce sancțiuni și controale la export asupra Rusiei, vizând inclusiv instituții financiare , sectoarele petrol și minerit și oficiali ruși . Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a numit votul „un pas important înainte” și un semn al sprijinului bipartizan pentru Ucraina, într-o postare pe X. De ce contează: riscul de blocaj în Senat și veto prezidențial Deși a trecut de Cameră, viitorul proiectului rămâne incert. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat și de Senat, unde liderii republicani nu au permis până acum voturi pe legislația de sancțiuni împotriva Rusiei, deși ar exista sprijin bipartizan, invocând faptul că așteaptă îndrumări de la Trump. Chiar și în scenariul în care ar trece de Senat, Reuters notează că proiectul ar putea fi vetoat de președinte. Contextul este o schimbare de ton în interiorul Partidului Republican față de Kiev după revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, în condițiile în care președintele a păstrat deciziile privind sancțiunile mai degrabă la nivelul executivului, nu al Congresului. Între timp, ajutorul american pentru Ucraina a încetinit semnificativ, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone și al blocajului negocierilor de pace, Ucraina respingând cererea lui Vladimir Putin de a ceda teritorii pe care le apără din 2022. În paralel, UE a făcut pași noi în relația cu Kievul, acceptând deschiderea discuțiilor pe primul „cluster” (pachet tematic) din negocierile de aderare și după un acord privind distribuirea unui împrumut de 90 miliarde euro pentru susținerea apărării și economiei Ucrainei. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
