Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă redistribuire a trupelor americane în Europa ar putea schimba echilibrul de securitate și costurile logistice din flancul estic al NATO, cu România între potențialii beneficiari, potrivit Digi24. Casa Albă ar fi lucrat la o listă internă care clasifică aliații în „cuminți” și „neascultători”, în contextul căutării unor modalități de a sancționa statele care au refuzat să susțină războiul împotriva Iranului.
Inițiativa ar fi fost pregătită înaintea vizitei la Washington a șefului NATO, Mark Rutte, și include o prezentare a contribuțiilor statelor membre la alianță, potrivit unor diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării citați de Politico (menționat de Digi24). Detaliile rămân neclare, iar NATO nu a răspuns solicitării de comentariu.
Din informațiile citate, administrația americană ar analiza opțiuni care să facă diferența între aliații considerați „buni” și cei considerați „răi”, fără a detalia însă măsurile concrete. Un oficial european citat sub anonimat spune că nu ar exista încă „idei foarte concrete” despre cum ar fi sancționați aliații „neascultători”.
În discuție apar, ca posibilă pârghie, mutări de resurse militare între țări, într-un context în care o retragere a trupelor americane din Europa ar avea alternative limitate. Digi24 notează că o astfel de repoziționare ar putea fi costisitoare și ar dura.
Conform conceptului descris de sursele citate, SUA ar putea folosi o combinație de măsuri, precum:
România și Polonia sunt menționate ca posibili beneficiari ai unei eventuale redistribuiri, pe motiv că ar rămâne „în grațiile” liderului de la Casa Albă și ar fi dispuse să găzduiască mai multe trupe americane. În cazul României, Digi24 indică baza aeriană Mihail Kogălniceanu, „recent extinsă”, ca infrastructură care ar permite găzduirea unui număr mai mare de militari americani.
În paralel, articolul menționează că România și „câteva țări mai mici” au permis Statelor Unite să utilizeze bazele lor aeriene, în timp ce Spania și alți aliați, precum Regatul Unit și Franța, ar fi respins sau amânat solicitările de ajutor ale SUA. Bulgaria ar fi sprijinit discret operațiunile logistice americane din Orientul Mijlociu.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, este citat cu ideea că „aliații exemplari” ar urma să primească „atenție specială”, iar cei care „nu își îndeplinesc obligațiile” ar urma să „suporte consecințele”. În același registru, Pentagonul ar fi transmis că va prioritiza cooperarea cu aliații care contribuie la apărarea colectivă, pentru a întări stimulentele și pentru ceilalți membri.
În plus, Casa Albă și-a exprimat frustrarea față de aliați în legătură cu operațiunea „Epic Fury”, susținând că țările protejate de SUA „nu ne-au fost alături”, potrivit unei declarații a purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, citată în articol.
Nu este clar ce țări ar intra în fiecare categorie și nici dacă Mark Rutte a fost informat despre inițiativă. De asemenea, există puține precedente pentru măsuri de „pedepsire” a aliaților, iar ideile ar întâmpina deja reacții negative în Congresul SUA, potrivit declarațiilor citate de Digi24.
Pe termen scurt, miza pentru România ține de faptul că o eventuală repoziționare de trupe și activități militare ar putea aduce mai multă prezență americană pe flancul estic, dar scenariul rămâne, deocamdată, la nivel de opțiuni analizate, fără un plan public și fără un calendar anunțat.
Recomandate
Experții intervievați pun sub semnul întrebării scenariul în care SUA ar debloca 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) către Iran înainte de negocieri , iar miza reală ar fi momentul și condiționalitățile oricărei relaxări financiare, care ar putea funcționa ca „linie de salvare” pentru Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Afirmația privind deblocarea banilor a fost publicată de Mehr News Agency, un canal semi-oficial apropiat regimului, care susține că Washingtonul ar fi acceptat eliberarea a 12 miliarde de dolari din active înghețate, plus încă 12 miliarde de dolari (încă aprox. 55,2 miliarde lei) pe parcursul a 60 de zile de negocieri, invocând un presupus memorandum de înțelegere în 14 puncte. Casa Albă nu a confirmat public „termenii” despre care se discută. De ce contează: calendarul deblocării poate schimba raportul de forțe Shany Mor, cercetător la Britain Israel Communications and Research Centre (BICOM), spune că Teheranul are un tipar de a publica o „listă de dorințe” prezentată ca termeni deja agreați, profitând de discreția Washingtonului asupra condițiilor unui posibil acord. În evaluarea sa, singurele concesii plauzibile din partea SUA ar fi cele care pot fi retrase rapid dacă Iranul nu își respectă angajamentele sau nu negociază „cu bună-credință”. Mor avertizează că diferența majoră este între: o deblocare la început, înainte de un acord nuclear, ceea ce ar fi „mult mai grav”; o deblocare parțială, condiționată de atingerea unor înțelegeri în 60 de zile. În plus, el apreciază că SUA nu ar fi fost supuse unei presiuni suficiente pentru a accepta termenii vehiculați de presa iraniană, chiar dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz au alimentat inflația, iar Iranul a produs unele pagube costisitoare intereselor și facilităților americane din regiune. Dincolo de faptul că Washingtonul nu ar dori un război lung, „nu se află într-un mare dezavantaj”, potrivit analizei sale. Context: lovitura Israelului la Beirut și semnalele că negocierile au fost puse în tensiune Alexander Grinberg, expert pe Iran la Jerusalem Institute of Strategy and Security (JISS), spune că acordă puțină greutate raportării iraniene, dar este mai dispus să ia în calcul ideea că SUA ar fi putut accepta termeni mai favorabili pentru Iran după lovitura Israelului de duminică asupra Beirutului. Atacul a vizat un centru de comandă Hezbollah, după ce gruparea susținută de Iran a lansat mai multe atacuri aeriene. Declarații făcute duminică atât de președintele SUA Donald Trump, cât și de președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf ar fi sugerat că lovitura a amenințat negocierile. În același context, oficiali iranieni au declarat pentru The New York Times că regimul nu a atacat Israelul ca răspuns aparent la acțiunea militară israeliană, după o intervenție diplomatică a lui Trump. Riscul operațional: bani pentru „reînarmare” și rețele de proxy Mor avertizează că, dacă un acord „nu este foarte bun”, iar Iranul primește relaxare de sancțiuni și deblocări de active, atunci i se oferă „o mare șansă să se reînarmeze, să se reconstruiască și să continue investiția în rețelele de proxy”. Din perspectiva Golfului, analistul politic bahrainez Ahmed Alkhuzaie (Khuzaie Associates LLC) spune că o „injecție financiară” ar aduce Teheranului un respiro pe termen scurt, însă fără mecanisme stricte de supraveghere crește probabilitatea ca resursele să fie direcționate către operațiuni de influență regională și către rețele de miliții și proxy din Irak, Siria, Liban și Yemen. El mai susține că Acordul de la Islamabad s-ar baza pe amânări, nu pe rezolvări, menținând riscul ca Iranul să treacă pragul nuclear și alimentând perspectiva unei curse regionale a înarmării. Efect economic intern: „boost” pe termen scurt, fără rezolvare structurală Menahem Merhavi, de la Harry S. Truman Institute (Universitatea Ebraică din Ierusalim), afirmă că, chiar dacă termenii ar avantaja Teheranul, un astfel de „boost” ar ajuta doar pe termen scurt. În opinia sa, modul în care regimul gestionează economia face improbabilă o ameliorare durabilă, iar Iranul are probleme interne prea mari pentru a-și cumpăra legitimitatea. „Văd mai multă frustrare înainte. Nu vor avea pe cine să dea vina pentru condițiile grave ale economiei.” În lipsa confirmării publice din partea Casei Albe, concluzia comună a experților citați este că discuția relevantă nu este doar „dacă” se deblochează bani, ci „când” și în ce condiții — pentru că o deblocare timpurie ar putea schimba rapid capacitatea Iranului de a-și finanța agenda regională și de a-și consolida poziția înaintea negocierilor. [...]
Germania își repoziționează forțele aeriene pentru un răspuns imediat în NATO , pe fondul reînarmării accelerate și al tensiunilor cu Rusia, potrivit Digi24 , care citează un interviu al șefului Luftwaffe, general-locotenentul Holger Neumann , acordat publicației britanice The Telegraph. Mesajul central: Berlinul susține că poate intra „din această seară” într-un scenariu de apărare colectivă, iar planificarea vizează explicit puncte sensibile ale infrastructurii militare ruse. Ce înseamnă „pregătiți să lupte din această seară” în termeni operaționali Neumann afirmă că Luftwaffe este pregătită să acționeze imediat dacă Rusia ar ataca NATO, insistând că alianța nu operează cu „zone de securitate diferite”. În logica sa, un atac asupra Estoniei ar declanșa același tip de răspuns ca un atac asupra Londrei. În formularea generalului, „a lupta în seara asta” înseamnă capacitatea de a reacționa fără întârziere la un apel de alertă și de a angaja resursele disponibile atât la nivel național, cât și în cadrul NATO. Țintele invocate: Kola, Kaliningrad și Marea Neagră În interviul citat, șeful Luftwaffe indică zone care ar fi vizate într-un scenariu de apărare a NATO, dacă alianța ar fi „forțată să se apere”: Peninsula Kola (nord-vestul Rusiei); Kaliningrad (exclavă rusă între state NATO); Marea Neagră. În același context, el menționează și Sankt Petersburg, ca zonă cu resurse navale importante, precum și Peninsula Kola ca spațiu unde Rusia „acumulează arme nucleare”, conform articolului. Miza pentru Berlin: reînarmare și stocuri mai mari de apărare aeriană Digi24 notează că declarațiile sunt printre cele mai dure ale unui lider militar german din ultimii ani și sunt prezentate ca parte a unei schimbări de direcție la Berlin, către reînarmare și un rol mai pronunțat în securitatea europeană. Neumann leagă această schimbare de un pachet de finanțare „de miliarde de euro”, care ar susține creșterea „masivă” a stocurilor de sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot , Iris-T și Arrow 3. Avertisment către aliați: să nu subestimeze aviația rusă Deși spune că NATO este pregătită, Neumann avertizează că ar fi o eroare să fie subestimate forțele aeriene ruse, chiar dacă Rusia nu a obținut superioritatea aeriană în Ucraina la patru ani de la invazia la scară largă, potrivit articolului. El invocă adaptabilitatea armatei ruse și enumeră platforme și capabilități care trebuie luate în calcul, inclusiv avioane de vânătoare (Su-35, Su-57, MiG-31) și o gamă de rachete (de croazieră, balistice, hipersonice). Context politic: scepticism față de „autonomia europeană” fără SUA Neumann se declară un susținător al NATO și al legăturii transatlantice și respinge ideea unei autonomii europene care să se îndepărteze de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea parteneriatului american sub conducerea lui Donald Trump, conform materialului. Totodată, articolul menționează că elitele militare germane ar fi rezistat presiunilor din partea Washingtonului ca Germania să preia rolul de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, funcție deținută de generali americani încă de la înființarea NATO. Ce urmează: schimbarea rolului Luftwaffe în NATO Potrivit Digi24, Luftwaffe trece printr-o schimbare de rol: după decenii în care contribuția a fost centrată pe transport și recunoaștere (inclusiv în Afganistan), într-un scenariu de război cu Rusia ar fi de așteptat ca întreaga forță aeriană germană să fie trimisă pe flancul estic al NATO — o opțiune „pe care înainte nu o dorea și nici nu o putea face”, conform articolului. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
