Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA, pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul, care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina.
Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile.
Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului.
„Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.”
În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”.
Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”.
Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide.
De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”.
În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev.
Recomandate
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
Autorizarea SUA pentru 500 de rachete Patriot către Ucraina riscă să nu aibă efect imediat , pentru că livrările ar putea începe abia peste câțiva ani, iar Kievul cere o soluție de tranziție pentru iarna 2026–2027, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a autoriza vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, dar a avertizat că, în forma actuală, calendarul de livrare nu răspunde urgenței de pe teren. El a cerut „decizii” care să protejeze vieți „chiar în momentul în care amenințarea există”, într-un mesaj publicat pe X. De ce contează: decalajul dintre aprobare și livrare Zelenski susține că cele 500 de rachete ar putea deveni „foarte curând – în această iarnă” un pachet eficient de apărare, însă doar dacă există o soluție pentru perioada până la livrările contractuale. În acest context, liderul de la Kiev le cere partenerilor americani să găsească o variantă care să acopere „pericolul real” și nevoia imediată de interceptoare PAC-3. În paralel, Zelenski afirmă că Rusia atacă zilnic infrastructura energetică a Ucrainei și spune că, doar în ultimele două săptămâni din octombrie, au avut loc „peste 30 de atacuri” asupra unor componente esențiale ale rețelei electrice. Potrivit lui, țintele includ electricitatea, încălzirea, alimentarea cu apă și podurile. Ce cere Kievul pentru iarna 2026–2027 Zelenski reamintește că a solicitat un ritm de sprijin de 100 de rachete interceptoare Patriot pe lună pe durata iernii. În mesajul său, el propune ca partenerii să livreze rachete din stocurile existente „chiar acum”, urmând ca arsenalele acestora să fie refăcute ulterior, în anii următori, prin producția deja contractată și plătită de Ucraina și parteneri. Detalii despre tranzacție și finanțare Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat vânzarea celor 500 de rachete Patriot PAC-3 către Ucraina pentru o sumă estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei), relatează Reuters, citată de Digi24. Ar fi unul dintre cele mai semnificative demersuri de furnizare de arme defensive către Kiev de la începutul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti interceptoarele din contribuții ale Canadei, Germaniei și Norvegiei, canalizate printr-un program numit US JUMPSTART , alături de fonduri naționale finanțate din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina al Uniunii Europene. Ce urmează Digi24 notează că Ucraina nu va primi rapid rachetele: în mod obișnuit, vânzările de arme durează ani, deși, având în vedere nevoia urgentă a Ucrainei de arme defensive, există posibilitatea ca livrarea să se facă într-un termen mai scurt. Zelenski își exprimă, totodată, recunoștința față de președintele SUA, Donald Trump, și spune că a discutat recent despre PAC-3 cu secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul poate redeschide un canal de negociere pe Marea Neagră , într-un moment în care Turcia își asumă din nou rolul de intermediar între Kiev și Moscova, inclusiv printr-o posibilă schiță de acord privind oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Euronews . Președintele ucrainean va efectua sâmbătă o vizită de lucru la Istanbul, unde urmează să fie primit de omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform Președinției Turciei, discuțiile vizează cooperarea bilaterală, războiul dintre Rusia și Ucraina și securitatea la Marea Neagră . De ce contează: securitatea la Marea Neagră și transportul comercial Miza imediată ține de reducerea riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, într-un context în care atacurile asupra navelor pot afecta rutele, costurile de asigurare și fluxurile de mărfuri. În acest cadru, Turcia ar fi pregătit o schiță de acord pentru oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, prezentată atât Rusiei, cât și Ucrainei, potrivit unor surse citate de AFP. Context: discuțiile vin după contactul Erdogan–Trump Vizita lui Zelenski are loc la scurt timp după o convorbire telefonică între Erdogan și președintele american Donald Trump, desfășurată miercuri. Atunci, liderul turc și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, în vederea încheierii războiului. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau forma unei eventuale reluări a negocierilor și nici despre conținutul schiței de acord menționate de sursele citate de AFP. [...]
Refuzul diplomaților europeni de a apărea alături de Serghei Lavrov în fotografia oficială a miniștrilor de Externe din G20 a forțat SUA să anuleze momentul ceremonial , un semnal de izolare diplomatică pentru Moscova într-un format-cheie al marilor economii, potrivit Adevărul . Doi oficiali au confirmat pentru BBC că așa-numita „fotografie de familie”, programată vineri dimineață, 30 octombrie, a fost anulată după ce unele delegații europene au refuzat să participe dacă în cadru se afla ministrul rus de Externe. Reuniunea miniștrilor de Externe din G20 este găzduită la Atlanta de secretarul de stat american Marco Rubio. De ce contează: un gest simbolic care devine decizie operațională Un oficial american a explicat că fotografia a fost anulată „după ce a devenit clar că unele delegații nu doreau să participe la o fotografie comună”. Potrivit aceleiași surse, Washingtonul a preferat să evite transformarea unui moment protocolar într-o „distragere diplomatică” și să păstreze atenția pe discuțiile de fond. Marea Britanie s-a numărat printre țările care au refuzat participarea la fotografie, conform unei surse diplomatice citate. Un oficial britanic a invocat o politică „de lungă durată” de a nu avea discuții bilaterale directe cu miniștrii ruși de la invadarea Ucrainei și a precizat că Londra nu intenționează să-și schimbe abordarea. Context: Ucraina, absentă din sală, în timp ce marile puteri discută următorii pași Deși Ucraina nu este membră G20, a fost invitată la reuniuni similare în ultimii ani, însă de această dată Kievul nu a primit invitație, notează publicația. Întâlnirea are loc pe fondul unor dosare geopolitice tensionate: conflictul din Iran rămâne în impas , iar administrația Trump analizează posibilitatea reluării confruntărilor cu Republica Islamică, potrivit materialului. În paralel, Casa Albă și-a intensificat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina: Donald Trump l-a trimis pe emisarul Steve Witkoff să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski. În același timp, SUA, Rusia și China ar analiza o întâlnire în trei în noiembrie, la summitul APEC din China, scenariu care a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean din cauza riscului ca Ucraina să fie exclusă din discuțiile despre propriul viitor. Trump l-a invitat pe Putin și la summitul liderilor G20 din decembrie, însă Kremlinul a condiționat participarea de rezultatele unei eventuale întâlniri anterioare din China. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a ordonat armatei un răspuns „imediat” și „nelimitat geografic” la orice amenințare , într-un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și complică eforturile diplomatice de a preveni reluarea războiului, potrivit HotNews . Într-o declarație atribuită lui Khamenei și publicată sâmbătă pe site-ul său, liderul iranian a avertizat Statele Unite și Israelul să nu reia conflictul. El susține că, dacă vor exista noi atacuri militare sau teroriste, „forțele armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană” vor stabili „momentul și condițiile încheierii lor”. Ordinul către comandanți: răspuns „de impact” și extinderea listei de ținte Conform comunicatului citat, Mojtaba Khamenei le-a cerut comandanților militari să se asigure că „orice nivel sau tip de amenințare” primește un răspuns „imediat, de impact și nelimitat geografic”. Totodată, liderul suprem ar fi ordonat actualizarea listei de ținte a Iranului, astfel încât să includă „toate tipurile de active materiale și nemateriale” ale „inamicului americano-sionist”, formulare folosită în mesaj. Context: războiul și încercările de a evita o reluare a luptelor Potrivit informațiilor din articol, războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheran ul a ripostat lovind ținte din regiune. HotNews notează că Mojtaba Khamenei nu a fost văzut în spațiul public de când a devenit lider suprem, după ce l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în atacurile de la începutul războiului. Mesajul vine în paralel cu noi demersuri diplomatice: o delegație din Qatar a ajuns vineri la Teheran pentru discuții cu oficiali iranieni, după ce Iranul a primit o scrisoare de la vicepreședintele american JD Vance. Presa iraniană, citată de HotNews, susține că autoritățile iraniene nu răspunseseră încă scrisorii. [...]
