Știri
Știri din categoria Externe

Administrația Trump ar putea împinge spre o „înghețare” a frontului din Ucraina înainte de alegerile parțiale din 3 noiembrie din SUA, pe fondul unui calcul politic intern legat de menținerea majorității republicane în Congres, potrivit Adevărul, care citează surse guvernamentale de la Kiev preluate de RBC-Ucraina.
Sursele ucrainene invocă o posibilă intensificare a presiunilor diplomatice din partea Washingtonului, inclusiv scenariul „înghețării” conflictului pe actualele aliniamente, în schimbul unor garanții de securitate pentru Ucraina. Reușita ar depinde însă de evoluțiile de pe teren și de disponibilitatea Moscovei de a-și revizui pretențiile.
Potrivit unor surse din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Donald Trump ar urmări să reducă faza acută a războiului înainte de votul din toamnă, pe fondul riscului ca Partidul Republican să piardă controlul asupra Congresului.
„Presupunem că americanii intenționează să potolească situația înainte de alegerile lor din toamnă. Atmosfera tensionată din campania electorală îl poate împinge pe Trump spre pași mult mai decisivi pentru a obține un progres rapid în dosarul ucrainean.”
În același timp, oficialii ucraineni descriu contactele diplomatice cu administrația Trump ca fiind constante, iar un astfel de scenariu este văzut drept acceptabil doar dacă include „garanții solide de securitate”.
Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat disponibilitatea SUA de a media un acord, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Kievului și al avertismentelor Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei. Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și a spus că SUA sunt „pregătite” să faciliteze finalul războiului atunci când va exista o „fereastră de oportunitate”.
Totuși, Rubio a admis anterior că negocierile sunt blocate și că Washingtonul nu este interesat de „cicluri nesfârșite de întâlniri” fără rezultate. Casa Albă ar porni de la premisa că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară totală a uneia dintre părți, ci printr-un compromis negociat. În același registru, Rubio a respins speculațiile privind presiuni americane asupra Kievului sau Moscovei pentru adoptarea unor poziții rigide.
De Ziua Memorială, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit poporului american și a susținut că agresiunea Rusiei vizează nu doar Ucraina, ci „o Europă liberă, democratică și unită”. El a cerut un rol de leadership al SUA și a insistat ca războiul să se încheie „într-un mod demn”.
În paralel, Kievul așteaptă un feedback de la Washington privind formatul negocierilor, dar își intensifică și eforturile diplomatice în Europa. Potrivit sursei, Ucraina analizează extinderea formatului de negociere prin implicarea directă a Marii Britanii, Franței și Germaniei (formatul E3), după ce formate anterioare de dialog (Abu Dhabi, Geneva) nu au mai produs rezultate, iar o mediere exclusiv americană este privită cu „scepticism prudent” la Kiev.
Recomandate

Rusia a intensificat atacurile cu drone asupra Ucrainei în mai, amplificând presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu muniții occidentale , potrivit G4Media , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor aeriene ucrainene. În luna mai, Rusia ar fi lansat 8.150 de drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei, cu 24% mai multe decât în aprilie. Volum record de drone și un nivel ridicat al atacurilor cu rachete Pe lângă creșterea numărului de drone, analiza indică și un nivel ridicat al atacurilor cu rachete: 211 rachete în luna mai. În acest total este inclusă o rachetă balistică de tip Oreșnik , cu rază intermediară de acțiune, descrisă ca fiind capabilă să transporte focoase nucleare și folosită pentru a treia oară de la începutul invaziei ruse din 2022. Creșterea atacurilor a fost consemnată în pofida unui armistițiu de trei zile care a început pe 9 mai, perioadă în care au existat, pentru scurt timp, speranțe privind reluarea negocierilor. Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului anunțat de președintele american Donald Trump. Interceptări ridicate, dar dependență de muniție și sisteme occidentale Kievul susține că a interceptat 91% din dronele și rachetele rusești în luna mai. Ucraina a dezvoltat un sistem de apărare antiaeriană împotriva dronelor, însă rămâne dependentă de aprovizionarea aliaților occidentali pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete, iar oficialii ucraineni avertizează că stocurile de muniție pentru sistemele antirachetă sunt insuficiente. În acest context, președintele Volodimir Zelenski i-a cerut, la finalul lunii mai, omologului său american să furnizeze mai multe rachete pentru sistemele Patriot, în condițiile în care Moscova amenință că își va intensifica atacurile. Concurență pentru muniții pe fondul altor conflicte Materialul mai notează că războiul din Orientul Mijlociu, unde aliați ai SUA au folosit cantități mari de muniții de apărare antiaeriană pentru protejarea unor zone din Golf, a agravat penuria cu care se confruntă Ucraina de la începutul invaziei. Negocierile pentru încheierea războiului rămân în impas, în pofida promisiunii lui Donald Trump, la începutul celui de-al doilea mandat, că va opri conflictul în câteva zile. [...]

Volodimir Zelenski împinge pentru o fereastră de negocieri înainte de iarnă , mizând pe faptul că Rusia „a început să piardă” inițiativa pe câmpul de luptă și cerând, în același timp, sancțiuni mai dure ca instrument de presiune, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „ Face the Nation ” a postului CBS, președintele ucrainean a spus că vrea să continue negocierile cu Rusia și că își dorește ca pacea să fie obținută înainte de venirea iernii, invocând o poziție strategică „îmbunătățită” a Kievului. Materialul citează Reuters, care notează că discuțiile mediate de Statele Unite au stagnat pe fondul concentrării Washingtonului asupra conflictului din Iran. „A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă din inițiativa de pe câmpul de luptă.” Zelenski a legat explicit această „fereastră” de timp de intensificarea presiunii asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, și a insistat asupra rolului sancțiunilor. „Înainte de iarnă trebuie să găsim o cale, o cale diplomatică, de a ne așeza la masă și de a discuta.” Sancțiunile, pârghia centrală invocată de Kiev Liderul ucrainean a spus că presiunea „crește” și a subliniat că sancțiunile ar trebui înăsprite, nu relaxate. „Nu de a le ridica, ci de a impune mai multe.” În același context, Zelenski a indicat că ar exista și varianta unor negocieri organizate cu ajutor european sau a unor discuții bilaterale cu Rusia, reiterând însă apelul pentru sancțiuni mai dure. Context militar: încetinirea avansului rus și lovituri în interiorul Rusiei Potrivit materialului, Zelenski și alți oficiali ucraineni susțin că avansul forțelor ruse a încetinit, în timp ce Ucraina a intensificat lovituri cu rază medie și lungă în interiorul Rusiei, vizând „în principal industria petrolieră rusă”. Separat, Reuters relatează că un comandant ucrainean de rang înalt, generalul de brigadă Andrii Bilețki (Corpul al Treilea al Armatei Ucrainene), a vorbit despre o „fereastră de șase luni” în care Ucraina ar putea prelua inițiativa și să-și consolideze poziția pentru negocieri, apreciind că armata rusă este epuizată și incapabilă de progrese semnificative. Nevoi operaționale: apărare antiaeriană și acorduri pentru drone Zelenski a mai spus că, în lipsa unui program european de apărare antirachetă, Ucraina are nevoie de sprijinul SUA pentru furnizarea de rachete de apărare aeriană, până când va putea produce „propriul sistem european antibalistic”. „Până în momentul în care vom produce propriul nostru sistem european antibalistic, până în acel moment, avem nevoie de sprijin din partea Statelor Unite.” Totodată, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina speră să încheie un acord cu Statele Unite privind tehnologia comună a dronelor, invocând experiența acumulată în doborârea dronelor și rachetelor rusești. El a mai spus că există deja acorduri privind dronele cu unele țări din Orientul Mijlociu și cu unele țări europene și că este pregătit „un acord important” și cu Uniunea Europeană. [...]

Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]

Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]

Sancțiunile americane și pierderea petrolului venezuelean împing Cuba spre colaps , iar singura ieșire realistă pentru Havana ar fi un acord cu Washingtonul care să poată fi prezentat de Donald Trump drept o victorie politică, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Pe fond, miza este una economică și operațională: blocada și sancțiunile au adus economia Cubei „aproape de marginea prăpastiei”, iar dispariția petrolului venezuelean importat la preț avantajos a agravat rapid criza. În acest context, analiza susține că prelungirea confruntării cu SUA crește riscul unui „colaps umanitar” și al unei intervenții militare. Presiunea Washingtonului: schimbare de regim sau negociere rapidă După capturarea lui Nicolas Maduro la Caracas de către forțe speciale americane, Trump a transmis că „următoarea țintă este Cuba”, iar administrația sa a livrat semnale diferite despre pașii următori. Unii oficiali americani au declarat pentru Wall Street Journal că urmăresc schimbarea regimului de la Havana până la finalul lui 2026, în timp ce alți diplomați au discutat cu lideri din comunitățile cubaneze din Miami și din Spania despre identificarea unei figuri care să preia conducerea, pe modelul succesiunii din Venezuela. În paralel, Washingtonul a trecut la sancțiuni secundare – adică măsuri care vizează și companii din afara SUA – împotriva firmelor străine care fac afaceri cu întreprinderi de stat cubaneze din sectoare considerate strategice, precum minerit, energie și finanțe. Ce ar cere SUA într-un acord cu Havana Potrivit analizei citate, un posibil acord „s-a conturat deja de luni de zile”, iar lista de cerințe include atât măsuri politice, cât și condiții cu impact direct asupra arhitecturii de securitate a insulei și asupra relațiilor externe: introducerea de reforme și măsuri pentru protejarea libertății de exprimare și de asociere; eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a unor deținuți de marcă reținuți după protestele naționale începute în iulie 2021 ; reducerea legăturilor Cubei cu serviciile de securitate și informații din Rusia și China, inclusiv închiderea stațiilor de ascultare de pe teritoriul Cubei; cooperare pentru stabilirea unei structuri de compensare a firmelor private americane expropriate în 1959–1960. În acest tablou, vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Havana – la o zi după ce ministrul cubanez al energiei a spus că insula nu mai are rezerve de petrol – este prezentată ca un semnal că „timpul este limitat” și că amenințările privind ocuparea insulei ar trebui tratate cu seriozitate. De ce e greu de aplicat: patru centre de putere și interese divergente Analiza descrie conducerea Cubei ca fiind fragmentată în cel puțin patru centre de putere care se suprapun: familia Castro și apropiații, conglomeratul militar-economic GAESA , serviciile de securitate și Partidul Comunist împreună cu birocrația de stat. GAESA, care controlează aproximativ 40% din PIB-ul țării, ar avea de pierdut dintr-o deschidere reală către investiții private, în timp ce serviciile de securitate ar dori menținerea legăturilor cu Beijing și Moscova. În plus, Raul Castro – ajuns la aproape 95 de ani – ar vedea orice acord care i-ar reduce influența drept o amenințare existențială la adresa proiectului politic pe care l-a susținut împreună cu Fidel Castro. Ce urmează: fereastră îngustă pentru o tranziție controlată Concluzia analizei este că schimbarea în Cuba pare inevitabilă, însă direcția depinde de rapiditatea cu care Havana acceptă o negociere: fie o transformare treptată, pe care autoritățile o pot influența, fie un scenariu haotic, inclusiv prin intervenție externă. În mod „ironic”, notează analiza, SUA ar fi singurul actor care poate finanța „cu adevărat” refacerea Cubei, ceea ce face ca un acord cu Washingtonul să fie, practic, singura opțiune pentru evitarea dezastrului. [...]

Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz reaprinde riscul pe piața energiei , după ce SUA au lovit ținte militare iraniene, iar Iranul a anunțat un atac de represalii, pe fondul tensiunilor care țin parțial blocată una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că Iranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator deasupra apelor internaționale. Ca răspuns, SUA au bombardat radare și sisteme de control al dronelor din Iran. În comunicarea citată, CENTCOM susține că avioanele americane au eliminat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „unidirecționale” (kamikaze), considerate amenințări pentru navele care tranzitează apele regionale. Atacuri și reacții în regiune Luni dimineață, Kuweitul a anunțat că a interceptat mai multe drone de atac, în timp ce Iranul a confirmat lansarea unui atac de represalii, fără să precizeze ținta. Televiziunea de stat iraniană a difuzat ulterior imagini ale lansării unei rachete balistice, cu un autocolant care îl arată pe Donald Trump suprapus peste mesajul „o strâmtoare Hormuz închisă până când ultimul soldat american părăsește regiunea”. Petrolul își schimbă din nou direcția Pe fondul acestor evoluții, prețul petrolului european, care vineri coborâse până la 90 de dolari/baril (aprox. 414 lei), cel mai mic nivel de la începutul lunii martie, a reînceput să crească, însă „treptat”, conform informațiilor din aceeași sursă. Contextul rămâne sensibil deoarece Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Cele două părți au anunțat prelungirea armistițiului cu 60 de zile, dar un acord pentru redeschiderea completă a strâmtorii este încă așteptat. Mesajul lui Trump: „Lăsați-mă să negociez” În paralel, Donald Trump a publicat un mesaj pe rețeaua sa socială, criticând politicieni americani – inclusiv „unii dintre republicanii care nu sunt patrioți” – și cerând să fie lăsat să negocieze cu Iranul fără presiuni publice, susținând că astfel îi este „mult mai greu” să-și facă treaba. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și AP News ca sursă alternativă. [...]