Știri
Știri din categoria Externe
Europa s-a mutat dintr-o dependență energetică în alta – SUA a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaz, dar riscurile politice cresc – este concluzia unei analize realizate de trei institute europene de cercetare, care avertizează că președintele american Donald Trump are acum o influență tot mai mare asupra aprovizionării cu energie a UE și Marii Britanii, informează The Guardian.
Potrivit raportului întocmit de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Norwegian Institute of International Affairs, Europa a devenit profund dependentă de gazul natural lichefiat (LNG) importat din Statele Unite. Această dependență s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina și sancționarea gazului rusesc transportat prin conducte.
Această schimbare de paradigmă energetică nu este lipsită de consecințe. Potrivit cercetătorilor, noul context geopolitic marcat de o strategie explicită de „dominare energetică” a administrației Trump poate duce la instabilitate și chiar la creșterea prețurilor la energie.
Președintele Trump a indicat în strategia de securitate națională a SUA din 2025 că exporturile de energie sunt un instrument de proiecție a puterii americane. Mai mult, recent, el a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale aliaților europeni, ca mijloc de presiune pentru a obține sprijinul în achiziționarea Groenlandei – teritoriu al Danemarcei, membră UE și NATO.
Profesorul Kacper Szulecki, de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale, avertizează că rezervele de gaz din UE sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar în combinație cu o iarnă grea și tensiuni comerciale cu SUA, există riscul unei crize energetice severe.
Totodată, raportul subliniază că, deși Marea Britanie a ieșit din piața unică, rămâne expusă aceleași vulnerabilități energetice ca restul Europei, fiind parte integrantă a rețelei și pieței europene de gaz.
În concluzie, înlocuirea unei dependențe cu alta poate părea, pe termen scurt, o soluție de urgență, însă în contextul politic actual, dominat de impredictibilitate și presiuni comerciale, această nouă realitate aduce cu sine riscuri strategice semnificative pentru securitatea energetică a Europei.
Recomandate
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz , într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”. Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar. Reacții prudente în Europa Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare: Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie. Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă. Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022. Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa. Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu. Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații. Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz. Miza globală a crizei Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor. În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice , nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic. [...]
Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]
China afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing continuă , după ce liderul american a sugerat că ar putea amâna întâlnirea în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Informația este relatată de presa internațională, citând declarații ale Ministerului de Externe chinez. Trump a încercat în ultimele zile să convingă statele care depind de petrolul din Golful Persic să participe la un efort internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă strategică afectată de conflictul dintre Iran, SUA și Israel. Presiuni asupra statelor dependente de petrolul din Golf Într-un interviu acordat Financial Times , președintele american a declarat că este „firesc” ca țările care beneficiază de transportul petrolului prin această strâmtoare să contribuie la securizarea zonei. El a sugerat că ar prefera să afle poziția Beijingului înainte de a efectua vizita oficială în China și a spus că întâlnirea ar putea fi amânată dacă nu există sprijin pentru redeschiderea rutei maritime. Reacția Beijingului Întrebat despre declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian , a spus că cele două state sunt încă „în comunicare” privind vizita planificată. Oficialul chinez a subliniat că diplomația la nivel de lideri joacă un rol important în relațiile dintre cele două puteri. Vizita lui Donald Trump la Beijing este programată, potrivit Casei Albe, în perioada 31 martie – 2 aprilie . Contextul tensiunilor din Golf Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global . Iranul a blocat parțial traficul în zonă ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și nucleare iraniene, ceea ce a generat tensiuni geopolitice și creșteri ale prețului petrolului. În acest context, Washingtonul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea rutei maritime , însă mai mulți aliați ai SUA s-au arătat reticenți sau au refuzat implicarea militară directă. [...]
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]
